2ra-239/18 — constatarea faptului represiunii politice prin expropriere a bunurilor

2ra-239/18 — constatarea faptului represiunii politice prin expropriere a bunurilor (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 2ra–239/18

Prima instanță: Judecătoria Cahul, judecător I. Gorlenco

Instanța de apel: Curtea de Apel Cahul, judecători G. Vavrin, R. Petrov, I. Dănăilă

DECIZIE

28 februarie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Svetlana Filincova

Tamara Chișca-Doneva

Mariana Pitic

Nina Vascan

examinând recursurile declarate de către Ministerul Afacerilor Interne și

Consiliul raional Cahul,

în cauza civilă la cererea înaintată de Lily Kliatchko, persoană interesată

Ministerul Afacerilor Interne, Primăria Cahul și Consiliul raional Cahul, cu privire

la constatarea faptului represiunilor politice,

împotriva deciziei Curții de Apel Cahul din 15 august 2017, prin care a fost

admis apelul declarat de Lily Kliatchko, prin intermediul avocatului Serghei

Rașcov, și casată hotărârea Judecătoriei Cahul din 14 februarie 2017, de respingere

a cererii, cu pronunțarea unei hotărâri noi de admitere a cererii,

c o n s t a t ă:

La 26.05.2016, petiționara Kliatchko Lily, a depus în Judecătoria Cahul o

cerere cu privire la constatarea faptului represiunilor politice.

În motivarea cererii, reclamanta a indicat că este fiica lui Volf (numele de

domnișoară ȘTEINBERG), s-a născut și a locuit pe teritoriul Basarabiei, apoi a

Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești, în orașul Cahul și, în perioada

regimului totalitar, cuprinsă între anii 1940-1955, împreună cu familia a fost

supusă represiunilor, din partea organelor de stat, administrative și altor organe ale

puterii sovietice (Sovietul Comisarilor Poporului al RSSM/NKVD/etc.) sub formă

de expropriere (naționalizare), a bunurilor, ce-i aparțineau ei și familiei sale cu

drept de proprietate privată, o parte din ele aflându-se în orașul Cahul, iar cealaltă

1

parte - în comuna Hîncești, RSSM (actualmente orașul Hîncești, Republica

Moldova).

La momentul actual petiționara a indicat că deține cetățenia Statului Israel și

locuiește în Statul Israel.

Familia în care trăia și a fost supusă represiunii politice, era compusă din:

- tatăl ei, Șteinberg Volf, născut la data de Xxxxxx, în s. Kotovskoe, Județul

Chișinău, RSSM (actualmente orașul Hîncești, Republica Moldova),

- mama ei Șteinberg Ruhlea, născută la data de XXXXXXX, în or. Cahul,

Județul Cahul, RSSM (actualmente or. Cahul, Republica Moldova),

- bunica pe linia mamei, Kronfeld Bruha, născută aproximativ în XXXXXXX

în or. Cahul, Basarabia (actualmente or. Cahul, Republica Moldova),

- bunelul pe linia mamei, Kronfeld Miheli, născut aproximativ în perioada

anilor XXXXXXX, în or. Cahul, Basarabia (actualmente or. Cahul, Republica

Moldova),

- bunelul pe lina tatălui, Șteinberg Meer Cherș, născut aproximativ în

perioada anilor XXXXXXX, în or. Cahul, Basarabia (actualmente or. Cahul,

Republica Moldova).

Cât privește lista bunurilor expropriate (naționalizate) de autoritățile sovietice

de la ea și familia ei, în perioada anilor 1940-1955, aceasta include următoarea

avere:

- terenul de pământ situat în or. Cahul (actualmente or. Cahul, Republica

Moldova), amplasamentul exact - dinspre nord se mărginește cu strada

Moldovenească (actuala str. Bogdan Petriceicu- Hașdeu), dinspre sud - cu locul de

curte al lui Petru Kelofliskii, dinspre est - cu locul de curte al Virginiei Buzbei,

dinspre vest - cu strada Evreiască (actuala str. Mihai Eminescu), cu suprafața de

0,16-018 ha, actualul nr. cadastral din registrul bunurilor imobile - XXXXXXX și

XXXXXXX, proprietar fiind bunica petiționarei pe linia mamei Kronfeld Bruha;

- casa de locuit nr. 1, în care a locuit cu familia sa, situată în or. Cahul,

Republica Moldova, amplasamentul exact - dinspre nord se mărginește cu strada

Moldovenească (actuala str. Bogdan Petriceicu-Hașdeu), dinspre sud - cu locul de

curte al lui Petru Kelofliskii, dinspre est - cu locul de curte al Virginiei Buzbei,

dinspre vest - cu strada Evreiască (actuala str. Mihai Eminescu), cu drept de

proprietate comună a bunicii și a bunelului petiționarei pe linia mamei, Kronfeld

Bruha;

- casa de locuit nr. 2 situată în or. Cahul, str. Bogdan Petriceicu-Hașdeu,

amplasamentul exact - este situată pe terenul menționat, care dinspre nord se

mărginește cu strada Moldovenească (actuala str. Bogdan Petriceicu-Hașdeu),

dinspre sud - cu locul de curte al lui Petru Kelofliskii, - dinspre est - cu locul de

curte al Virginiei Buzbei, dinspre vest - cu strada Evreiască (actuala str. Mihai

2

Eminescu), actualul număr cadastral din Registrul bunurilor imobile al RM -

XXXXXXX.XX, proprietar fiind bunica petiționarei pe linia mamei, Kronfeld

Bruha, în prezent în această clădire se află Școala de arte;

- întreprinderea comercială situată în or. Cahul, str. Regelui Ferdinand II

(denumire valabilă pentru anul 1941, astăzi se numește Bulevardul Victoriei),

proprietar fiind bunica petiționarei pe linia mamei, Kronfeld Bruha;

- magazin de manufactură situat în or. Cahul, proprietar fiind bunica

petiționarei pe linia urnei, Kronfeld Bruha;

- farmacia situată în or. Cahul, amplasamentul exact - str. Regelui Ferdinand

II (denumire valabilă pentru anul 1941, actualmente se numește Bulevardul

Victoriei), proprietari fiind părinții petiționarei Șteinberg Volf, fiul lui Meer-Gherș

și Șteinberg Ruhlea;

- fabrica de cherestea situată pe malul râului Prut în r-nul Cahul, proprietară

fiind bunica petiționarei pe linia mamei Kronfeld Bruha;

- moara și întreprinderea individuală pentru comerțul cu făină, situată în

comuna Hîncești, Județul Lăpușna (actualmente Hîncești, Republica Moldova),

proprietar fiind bunelul petiționarei pe linia tatălui, Șteinberg Meer-Gherș;

- apartamentul situat în comuna Hîncești, str. Piața Nouă 32 pentru 1985

(actualmente Hâncești, Republica Moldova), proprietar fiind bunelul petiționarei

pe linia tatălui, Șteinberg Meer-Gherș;

- terenul cu vii situat în comuna Hîncești (actualmente Hîncești, Republica

Moldova), proprietarul fiind tatăl petiționarei Șteinberg Volf;

- terenul pentru construcția casei, situat în comuna Hîncești (actualmente

Hîncești, Republica Moldova), proprietarul fiind tatăl petiționarei Șteinberg Volf.

În continuare, petiționara a susținut că, la data de 16.04.2013, prin

reprezentantul său, s-a adresat la Ministerul Afacerilor Interne cu o cerere, prin

care a solicitat reabilitarea și restabilirea ei în drepturile sociale, politice și civile

pierdute, inclusiv dreptul de proprietate asupra bunurilor expropriate, precum și

reabilitarea următorilor membri ai familiei sale:

- ȘTEINBERG Volf, fiul lui Meer-Gherș, data nașterii XXXXXXX, locul

nașterii - satul Kotovskoe, Județul Chișinău, RSSM;

- ȘTEINBERG Ruhlea (Rahili), fiica lui Miheli (numele de domnișoară

KROMFELD), data nașterii XXXXXXX, locul nașterii - orașul Cahul, Județul

Cahul, RSSM;

- KRONFELD Braha, fiica lui Iosif (numele de domnișoară KAȚ), data

nașterii - aproximativ XXXXXXX, locul nașterii - orașul Cahul, Basarabia;

- KRONFELD Miheli (Meilih), fiul lui Iosif, data nașterii - aproximativ

XXXXXXX, locul nașterii - orașul Cahul, Basarabia;

3

- ȘTEINBERG Meer-Gherș, data nașterii - aproximativ XXXXXXX, locul

nașterii - orașul Cahul, Basarabia. Aceste persoane au fost supuse represiunilor

politice prin faptul exproprierii bunurilor personale indicate în cerere.

Prin răspunsul Ministerul Afacerilor Interne nr. 8/6-3-3-649/13 din

07.05.2013, i-a fost comunicat că Ministerul Afacerilor Interne nu dispune de date,

care ar confirma faptul represiunii politice în privința persoanelor sus indicate,

inclusiv și în privința petiționarei.

Astfel, în scopul reabilitării ca victime ai represiunilor politice, prin

exproprierea bunurilor, în fața societății și repunerea în drepturile legale, a solicitat

constatarea faptului represiunii politice în privința următoarelor persoane:

- KLIATCHKO LILY, fiica lui Volf (numele de domnișoară ȘTEINBERG),

data nașterii -XXXXXXX, locul nașterii - orașul Cahul, Județul Cahul, RSSM;

- ȘTEINBERG Volf, fiul iui Meer-Gherș, data nașterii - XXXXXXX, locul

nașterii - satul Kotovskoe, Județul Chișinău, RSSM;

- ȘTEINBERG Ruhlea (Rahili), fiica lui Miheli (numele de domnișoară

KRONFELD), data nașterii XXXXXXX, locul nașterii - orașul Cahul, Județul

Cahul, RSSM;

- KRONFELD Braha, fiica lui Iosif (numele de domnișoară KAȚ), data

nașterii - aproximativ XXXXXXX, locul nașterii - orașul Cahul, Basarabia;

- KRONFELD Miheli (Meilih), fiul lui Iosif, data nașterii - aproximativ

XXXXXXX, locul nașterii - orașul Cahul, Basarabia;

- ȘTEINBERG Meer-Gherș, data nașterii - aproximativ XXXXXXX, locul

nașterii - orașul Cahul, Basarabia.

Prin încheierile Judecătoriei Cahul din 07 iunie 2016, a fost atras în proces

Consiliul Raional Cahul și Primăria or. Cahul, în calitate de persoană interesată, la

cererea înaintată de Kliatchko Lily cu privire la constatarea faptului represiunii

politice.

Prin încheierea Judecătoriei Cahul din 30 septembrie 2016, a fost dispusă

scoaterea de pe rol a cererii înaintate de petiționara Kliatchko Lily, din

considerentul că s-a constat existența unui litigiu de drept.

Prin decizia Curții de Apel Cahul din 05 decembrie 2016, încheierea

Judecătoriei Cahul din 30 septembrie 2016, a fost casată cu restituirea cauzei în

prima instanță pentru judecarea în fond.

Prin hotărârea Judecătoriei Cahul din 14 februarie 2017, cererea înaintată de

Kliatchko Lily cu privire la constatarea faptului represiunii politice a fost respinsă

ca neîntemeiată.

Prin decizia Curții de Apel Cahul din 15 august 2017, a fost admis apelul

declarat de Lily Kliatchko, prin intermediul avocatului Serghei Rașcov, și a fost

casată hotărârea Judecătoriei Cahul din 14 februarie 2017, de respingere a cererii,

4

cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere a cererii de chemare în judecată, fiind

constatat faptul represiunilor politice în privința următoarelor persoane

KLIATCHKO LILY, fiica lui Volf (numele de domnișoară ȘTEINBERG), data

nașterii -XXXXXXX, locul nașterii orașul Cahul, Județul Cahul, RSSM;

ȘTEINBERG Volf, fiul iui Meer-Gherș, data nașterii - XXXXXXX, locul nașterii -

satul Kotovskoe, Județul Chișinău, RSSM; ȘTEINBERG Ruhlea (Rahili), fiica lui

Miheli (numele de domnișoară KRONFELD), data nașterii XXXXXXX, locul

nașterii orașul Cahul, Județul Cahul, RSSM; KRONFELD Braha, fiica lui Iosif

(numele de domnișoară KAȚ), data nașterii aproximativ anii XXXXXXX, locul

nașterii - orașul Cahul, Basarabia; KRONFELD Miheli (Meilih), fiul lui Iosif, data

nașterii aproximativ XXXXXXX, locul nașterii orașul Cahul, Basarabia;

ȘTEINBERG Meer-Gherș, data nașterii aproximativ XXXXXXX, locul nașterii

orașul Cahul, Basarabia.

La 15.12.2017, Ministerul Afacerilor Interne, a depus recurs împotriva

deciziei Curții de Apel Cahul din 15 august 2017, prin care a solicitat admiterea

cererii de recurs, casarea deciziei instanței de apel, cu menținerea hotărârii primei

instanțe. În motivarea recursului, a indicat că instanța de apel la examinarea cauzei

a interpretat eronat prevederile Legii privind reabilitarea victimelor represiunilor

politice nr. 1225 din 08.12.1992.

La 22.12.2017, Consiliul raional Cahul, a declarat recurs împotriva deciziei

Curții de Apel Cahul din 15 august 2017, prin care a solicitat admiterea cererii de

recurs, casarea deciziei instanței de apel cu menținerea hotărârii primei instanțe,

motivându-și recursul prin faptul că instanța de apel, a aplicat în mod eronat

prevederile legale, nu a constatat și elucidat pe deplin circumstanțele, care au

importantă pentru judecarea pricinii.

Conform art. 434 alin.(1) Cod de procedură civilă, recursul împotriva deciziei

se depune în termen de 2 luni, de la data comunicării deciziei integrale.

Decizia Curții de Apel Cahul a fost adoptată la 15 august 2017, iar Ministerul

Afacerilor Interne și Consiliul raional Cahul, au declarat recurs la data de 15

decembrie 2017, și respectiv 22 decembrie 2017.

Materialele cauzei atestă, că decizia contestată, a fost expediată participanților

la proces la data de 06 octombrie 2017 și, în mod repetat, la data de 06 noiembrie

2017, fapt confirmat prin scrisoarea de comunicare a actului de procedură (f.d.

207, 208, vol. I), fiind recepționată de către Ministerul Afacerilor Interne la 17

octombrie 2017, fapt confirmat prin amprenta sigiliului, instituției aplicată pe

scrisoarea de însoțire (f.d. 4, vol. II).

Astfel, instanța de recurs, consideră că recursul declarat de către Ministerul

Afacerilor Interne împotriva deciziei Curții de Apel Cahul din 15 august 2017, este

în termen.

5

De asemenea, Colegiul, constată ca fiind declarat în termen, și recursul depus

de Consiliul raional Cahul, întrucât la materialele cauzei, lipsește dovada

recepționării de către acesta deciziei recurate.

În conformitate cu art. 441 Cod de procedură civilă, în cazul în care recursul

este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul

recursului.

Prin încheierea din 21 februarie 2018, a Curții Supreme de Justiție, completul

din 3 judecători, a considerat recursurile admisibile și a decis examinarea acestora

în fond de un complet din 5 judecători (f.d. 19, vol. II).

În conformitate cu art. 442 alin. (1) Cod de procedură civilă, judecând

recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele

invocate în recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii

atacate, fără a administra noi dovezi.

În conformitate cu art. 444 Cod de procedură civilă, recursul se examinează

fără înștiințarea participanților la proces.

La 26.01.2018, Rașcov Serghei, în interesele Kliatchko Lily, a depus referință

la cererile de recurs, prin care a solicitat declararea acestora, ca inadmisibile.

Studiind materialele dosarului, prin prisma argumentelor invocate în cererile

de recurs și a materialelor din dosar, coroborat cu normele de drept material și

procedural, aplicabile speței respective, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, concluzionează despre

necesitatea admiterii recursurilor declarate de către de Ministerul Afacerilor

Interne și Consiliul raional Cahul, de a casa decizia Curții de Apel Cahul din 15

august 2017, cu trimiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel, în alt complet

de judecată, din următoarele considerente.

Verificând legalitatea deciziei atacate, prin prisma argumentelor invocate în

cererile de recurs, Colegiul constată că instanța de apel, la examinarea cauzei, a

aplicat și a interpretat eronat prevederile legale, iar concluziile expuse în decizie

sunt în contradicție cu circumstanțele pricinii, în același timp dând o apreciere

arbitrară probelor din dosar.

Pornind de la faptul că instanța de apel în justificarea soluției sale, susține că

în urma analizei actelor prezentate de către petiționara Kliatchko Lily, la caz, s-a

constatat faptul represiunii politice, prin exproprierea bunurilor a persoanelor

indicate în cerere, întrucât în opinia instanței de apel însăși exproprierea, în sensul

art. 3 lit. d) Legii privind reabilitarea victimelor represiunilor politice nr. 1225-XII

din 08.12.1992, reprezintă o metodă de represiune politică, Colegiul remarcă

următoarele.

După cum atestă materialele speței, reprezentatul petiționarei Kliatchko Lily,

a solicitat constatarea faptului represiunii politice, prin expropriere a persoanelor

6

indicate în cerere, în scopul reabilitării ca victime ale represiunilor politice, prin

exproprierea bunurilor în fața societății și repunerea în drepturile legale a

petiționarei și a membrilor familiei sale.

Conform prevederilor art. 1 din Legea privind reabilitarea victimelor

represiunilor politice nr. 1225-XII din 08.12.1992, represiune politică se consideră

curmarea de vieți omenești, măsurile de constrângere întreprinse de către stat față

de cetățeni din motive politice, naționale, religioase sau sociale sub formă de

privațiune de libertate, deportare, exilare, trimitere la muncă silnică în condiții de

limitare a libertății, expulzare din țară și lipsire de cetățenie, expropriere, internare

forțată în instituții de psihiatrie, sub altă formă de limitare a drepturilor și

libertăților persoanelor declarate periculoase din punct de vedere social pentru stat

sau pentru regimul politic, realizate în baza deciziilor organelor administrative,

judiciare și extrajudiciare.

În temeiul art. 2 din Legea susmenționată, victime ale represiunilor politice se

consideră:

- persoanele care au avut de suferit de pe urma represiunilor politice arătate în

articolul 1;

- persoanele asupra cărora au fost adoptate decizii de represiune politică, dar

care au reușit să evite represiunile directe, inclusiv prin refugiu peste hotarele

republicii;

- membrii familiei persoanelor supuse represiunilor, inclusiv copiii care s-au

născut în locurile de represiune sau în drum spre ele, persoanele care au fost

impuse sau nevoite să-și urmeze părinții, rudele, tutorii în exil ori la locul de

deținere specială, sau rămase fără îngrijirea acestora, precum și copiii persoanelor

executate în urma represiunilor politice.

Conform art. 3 lit. d) din Legea privind reabilitarea victimelor represiunilor

politice nr. 1225-XII din 08.12.1992, sunt declarate nevinovate și urmează a fi

reabilitate în fața societății și reintegrate în drepturi, indiferent de locul lor de trai

în prezent, toate persoanele care, în perioada dintre 7 noiembrie 1917 și 23 iunie

1990, au fost supuse represiunilor politice pe teritoriul actualei Republici Moldova,

precum și cetățenii Republicii Moldova, supuși represiunilor politice pe teritoriul

altui stat dacă au fost expropriate, deportate sau expulzate din R.A.S.S.

Moldovenească și R.S.S. Moldovenească în baza deciziilor organelor

administrative sub pretextul luptei cu culacii, cu adversarii colectivizării sau așa-

numiții bandiți și cu familiile lor, precum și motive de acuzare de colaborare cu

„regimul burghezo-moșieresc de ocupație”.

Astfel, după cum se observă din normele de drept citate, pentru ca persoanele,

care au fost supuse represiunilor politice, prin exproprierea bunurilor să fie

declarate nevinovate și reabilitate în fața societății, și reintegrate în drepturi, este

7

necesar ca în privința acestor persoane, să existe decizii ale organelor

administrative, care să confirme faptul, precum că statul a întreprins măsuri de

constrângere față de ele sub pretextul luptei cu culacii, cu adversarii colectivizării

sau așa-numiții bandiți și cu familiile lor, precum și motive de acuzare de

colaborare cu „regimul burghezo-moșieresc de ocupație”.

Deci, Colegiul, relevă însăși faptul exproprierii de bunuri, fără a întruni

condițiile menționate, nu poate constitui drept temei, de a considera că persoanele

au fost supuse represiunilor politice, ținând cont și de faptul că exproprierea de

bunuri, poate fi interpretată ca o trecere de bunuri în proprietatea statului sau a unei

alte persoane, pentru nevoi de interes public, cu acordarea unei despăgubiri.

Cererea de reabilitare se depune de către persoana, supusă represiunilor

politice ori de către alte persoane fizice sau juridice, potrivit art. 5 din Legea nr.

1225-XII din 08.12.1992, la Ministerul Afacerilor Interne, în privința persoanelor

indicate la articolul 3 literele d) și e).

Dat fiind faptul că, în urma adresării petiționarei în organele corespunzătoare,

Ministerul Afacerilor Interne al RM, Serviciul de Informații și Securitate, dânsa a

fost informată de către organele respective, că nu dispun de date de arhivă, care să

confirme faptul că atât petiționara Kliatchko Lily, cât și membrii familiei ei, au fost

supuși represiunilor politice (f. d. 14, 70), reprezentantul acesteia, avocatul Rașcov

Alexei, a depus în instanța de judecată, în procedura specială, o cerere cu privire la

constatarea faptului represiunilor politice, invocând ca temei Hotărârea Sovietului

Comisarilor Norodnici nr. 124 din 15 februarie 1946 „cu privire la aprobarea

listelor referitoare la casele private naționalizate pe RSSM/Basarabia” (f. d. 24), cu

extrasul din anexa la această hotărâre (f. d. 25), certificatul de la Arhiva Națională

a RM nr. 24-08/52 din 06.06.2011 (f. d. 26), extrasul din procesul-verbal nr. 8/596

al ședinței Sovietului Comisarilor Norodnici din 16 mai 1941, cu anexa la el (f. d.

27, 28), precum și alte înscrisuri (f. d. 29, 30, 31, 32, 33, 34, 35), din care ar rezulta

că petiționara, împreună cu membrii familiei sale, dețineau bunurile invocate și că

aceștia ar fi fost supuși represiunilor politice, prin exproprierea de bunuri.

Conform art. 6 din Legea nr. 1225-XII din 08.12.92, în cazul în care

materialele de arhivă privind represiunile politice, nu s-au păstrat în urma expirării

termenului de prescripție sau din alte cauze, stabilirea faptului represiunii politice

se face pe cale judiciară.

În conformitate cu art. 281 alin. (2) lit. k) Cod de procedură civilă, instanța

judecă pricinile în care i se cere să constate faptul represiunii politice, iar potrivit

art. 282 alin. (1) lit. b) Cod de procedură civilă, instanța judecătorească constată

faptul cu valoare juridică în cazul în care petiționarul nu are o altă posibilitate de a

obține sau de a restabili documentele care ar certifica faptul juridic a cărui

constatare o solicită.

8

Analizând și verificând argumentele recursurilor, prin prisma normelor de

drept citate și a circumstanțelor cauzei, Colegiul constată că după cum reiese din

cuprinsul înscrisului, prezentat sub formă de Hotărâre a Sovietului Comisarilor

Norodnici nr. 124 din 15 februarie 1946 „cu privire la aprobarea listelor referitoare

la casele private naționalizate pe RSSM/Basarabia” (f. d. 24) – „Постановление

№ 124 от 15 февраля 1946 Coвета Нородных Комиссаров Молдавской ССР об

утверждении списков национализированных домовладений по Молдавской

ССР/Бессарабия” și extrasul din lista, anexată la aceasta (f. d. 25), a fost dispusă

întocmirea listelor bunurilor imobile, care au fost supuse naționalizării pe teritoriul

RSSM/Basarabia, iar conform extrasului din aceste liste, printre bunurile imobile

naționalizate se regăsește și bunul imobil, ce aparținea lui Kronfeld M., la rubrica

„mențiuni” fiind indicat ca decedat. Însă, la materialele cauzei lipsesc certificate cu

privire la decesul persoanelor, indicate în cererea petiționarei și date privind

moștenitorii acestora.

Tratând din această perspectivă, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție reține că instanța de apel ajungând

la concluzia temeiniciei cererii petiționarei Kliatchko Lily, cu privire la constatarea

faptului represiunilor politice și invocând în justificarea concluziei sale și hotărârea

enunțată, a ezitat aprecierea acesteia, sub aspectul dacă din conținutul ei se deduce

cu certitudine faptul exproprierii, ca urmare a măsurilor de constrângere întreprinse

de către stat, în baza deciziilor organelor administrative sub pretextul luptei cu

culacii, cu adversarii colectivizării sau așa-numiții bandiți și cu familiile lor,

precum și motive de acuzare de colaborare cu „regimul burghezo-moșieresc de

ocupație”, așa după cum stabilesc expres prevederile legale, sau la caz, se are în

vedere o naționalizare a bunurilor, fără nici o legătură cu represiunile politice ale

persoanelor indicate în cererea petiționarei, având în vedere faptul că în acea

perioadă, conform legislației în vigoare, era dispusă trecerea bunurilor din

proprietatea privată, în proprietatea statului, nu doar pe criterii politice, dar și pe

criterii economice, bunurile fiind adaptate la specificul „național”. Respectiv,

instanța de apel urma să se expună asupra faptului dacă astfel de bunuri cad sub

incidența Legii privind reabilitarea victimelor represiunilor politice nr. 1225-XII

din 08.12.1992. Or, din însăși denumirea Legii nominalizate, rezultă doar

reabilitarea victimelor represiunilor politice, principiile reabilitării, fiind stabilite

de art. 3, iar în sensul art. 1 și 2 din Legea menționată, victime ale represiunilor

politice pot fi considerate persoanele, asupra cărora au fost adoptate decizii de

represiune politică.

Totodată, instanța de apel nu a verificat și nu s-a expus asupra circumstanțelor

legate de indicarea la rubrica „mențiuni”, în anexă (f. d. 25), a faptului că Kronfeld

M., în privința căruia, se pretinde că ar fi fost supus represiunilor politice, este

9

indicat ca decedat, instanța de apel urmând să constate și să stabilească cu

certitudine, cărui fapt se datorează decesul acestuia, represiunilor politice sau

dânsul a decedat anterior, supunerii represiunii politice prin exproprierea de

bunuri, ori după aceasta.

La fel, instanța de apel nu a dat o apreciere corespunzătoare și altor înscrisuri,

anexate la dosar, în scopul determinării faptului dacă acestea sunt de natură să

indice direct, fie indirect la măsurile de constrângere, întreprinse de către stat față

de petiționară și membrii familiei sale din motive politice, naționale, religioase sau

sociale sub formă de privațiune de libertate, deportare, exilare, trimitere la muncă

silnică în condiții de limitare a libertății, expulzare din țară și lipsire de cetățenie,

expropriere, internare forțată în instituții de psihiatrie, sub altă formă de limitare a

drepturilor și libertăților persoanelor declarate periculoase din punct de vedere

social pentru stat sau pentru regimul politic, realizate în baza deciziilor organelor

administrative, judiciare și extrajudiciare, mai ales în situația în care la materialele

dosarului se conține înscrisul (f. d. 33) din care rezultă că bunurile lui

ȘTEINBERG Volf, au fost incluse în nomenclatorul de inventariere, început în

anul 1941, ca bunuri lăsate de către cetățenii sovietici evacuați. Or, noțiunea de

evacuare nu este similară după sens noțiunii de deportare, expulzare etc., luând în

considerație și faptul că petiționara nu a indicat când a plecat și cărui fapt se

datorează motivul plecării din Republica Moldova.

Mai mult, petiționara nu a indicat nici anul concret în care ea și familia sa, au

fost supuși represiunilor politice și sub ce pretext, dacă au fost strămutați, deportați

în așezări speciale, dat fiind faptul că deportările din Moldova s-au realizat în urma

unor decizii, ale organelor administrative, dar nu judiciare sau extrajudiciare,

având în vedere Hotărârea Consiliului de Miniștri al RSSM din 28 iunie 1949 „Cu

privire la deportarea din RSSM a familiilor de chiaburi, a foștilor moșieri și a

marilor comercianți”, aceștia fiind puși sub supravegherea administrativă a

Ministerului Afacerilor Interne. Petiționara a făcut doar o referire generală la

perioada anilor 1940-1955, și ca urmare, instanța de apel ajungând la concluzia de

admitere a cererii petiționarei, urma să verifice și să stabilească concret anul, în

care persoanele indicate în cerere, au fost supuse represiunilor politice și nu în

ultimul rând, dacă ulterior au fost scoși de sub supravegherea administrativă a

Ministerului Afacerilor Interne, în temeiul Decretului Prezidiului Sovietului

Suprem al URSS din 7 ianuarie 1960, prin care au fost abrogate restricțiile și

eliberați de supravegherea administrativă a MAI „foștii comercianți, moșieri

fabricanți, membrii ai guvernelor și partidelor burgheze expulzați, inclusiv și din

Republica Unională Moldovenească”.

La fel, instanța de apel, contrar regulilor procedurii speciale cu privire la

stabilirea faptului, care are valoare juridică, nu a determinat dacă au existat decizii

10

ale organelor administrative, în baza cărora persoanele indicate în cerere, au fost

supuse represiunilor politice și datorită cărui fapt petiționara este în imposibilitate

de a obține sau a primi, documentele, care confirmă faptul, care are valoare

juridică și a cărui constatare se solicită: - nu s-au păstrat în urma expirării

termenului de prescripție sau din alte cauze; sau că circumstanțele constate, sunt de

natură să indice la faptul precum că evenimentul invocat „putea să aibă loc”.

Mai mult, Colegiul, reține că în răspunsul Serviciului de Informații și

Securitate, este indicat că acesta nu dispune de date de arhivă, care să confirme

faptul că atât petiționara Kliatchko Lily, cât și membrii familiei sale, au fost supuși

sau nu represiunilor politice (f.d. 70).

Or, la materialele dosarului lipsește un răspuns clar și explicit al Serviciului

de Informații și Securitate, precum că nu dispune de date de arhivă, care să

confirme faptul că persoanele indicate în cererea petiționarei, și anume: tatăl ei,

Șteinberg Volf, născut la data de XXXXXXX, în s. Kotovskoe, Județul Chișinău,

RSSM (actualmente orașul Hîncești, Republica Moldova), mama ei Șteinberg

Ruhlea, născută la data de XXXXXXX, în or. Cahul, Județul Cahul, RSSM

(actualmente or. Cahul, Republica Moldova), bunica pe linia mamei, Kronfeld

Bruha, născută aproximativ în XXXXXXX în or. Cahul, Basarabia (actualmente

or. Cahul, Republica Moldova), bunelul pe linia mamei, Kronfeld Miheli, născut

aproximativ în perioada anilor XXXXXXX, în or. Cahul, Basarabia (actualmente

or. Cahul, Republica Moldova), bunelul pe lina tatălui, Șteinberg Meer Cherș,

născut aproximativ în perioada anilor XXXXXXX, în or. Cahul, Basarabia

(actualmente or. Cahul, Republica Moldova), au fost supuse represiunilor politice.

De asemenea, Colegiul relevă că la data represiunilor politice, indicată în

cererea petiționarei, familia de domnișoară a petiționarei Kliatchko Lily, era

”Șteinberg”, care a fost modificată în rezultatul încheierii căsătoriei în anul 1960.

În atare circumstanțe, la caz, se constată că soluția instanței de apel este

bazată pe interpretarea și aplicarea eronată a prevederilor legale, totodată, instanța

nu a stabilit și nu a elucidat toate circumstanțele, care au importanță pentru justa

soluționare a cauzei.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) Cod de procedură civilă, instanța,

după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia

instanței de apel și să transmită cauza spre rejudecare în instanța de apel, în toate

cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

Astfel, din considerentele arătate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite

recursurile declarate de către Ministerul Afacerilor Interne și Consiliul raional

Cahul, a casa decizia Curții de Apel Cahul din 15 august 2017, cu remiterea cauzei

spre rejudecare la Curtea de Apel Cahul, în alt complet de judecată.

11

La judecarea cauzei, instanța de apel, urmează să țină cont de cele menționate,

creând condiții obiective și reale participanților la proces și judecând cauza, să emită

o hotărâre întemeiată și legală.

Având în vedere cele expuse și în conformitate cu art. 444, 445 alin. (1) lit. c)

Cod de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e:

Se admit recursurile declarate de către Ministerul Afacerilor Interne și

Consiliul raional Cahul.

Se casează decizia Curții de Apel Cahul din 15 august 2017, în cauza civilă la

cererea înaintată de Lily Kliatchko, persoană interesată Ministerul Afacerilor

Interne, Primăria Cahul și Consiliul raional Cahul, cu privire la constatarea faptului

represiunilor politice, cu remiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Cahul,

în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței,

Judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Svetlana Filincova

Tamara Chișca-Doneva

Mariana Pitic

Nina Vascan

12