2rh-70/18 — revendicarea bunurilor din posesia nelegitima straina si evacuarea fara acordarea altui spatiu locativ

2rh-70/18 — revendicarea bunurilor din posesia nelegitima straina si evacuarea fara acordarea altui spatiu locativ (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

prima instanță: I. Ghizdari dosarul nr. 2rh-70/18

instanța de apel: A. Garbuz, S. Șleahtițki, D. Pușca

instanța de recurs: L. Gafton, N. Craiu, M. Pitic

Î N C H E I E R E

28 februarie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecătorul Luiza Gafton

Judecătorii Nicolae Craiu, Mariana Pitic

examinând cererea de revizuire depusă de Nicolae Spînu,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Nicolae Spînu, a

Valentinei Spînu, Danielei Stanciu și a lui Victor Spînu împotriva Tatianei Viziru, lui

Victor Vasile Viziru, Victor Victor Viziru, Gabrielei Rudico, Victoriei Viziru și lui

Ciprian Viziru, intervenienți accesorii Primăria orașului Ungheni, Oficiul cadastral

teritorial Ungheni, Societatea pe acțiuni „Universul”, Nina Malîghina, Oleg

Junghietu, Veaceslav Junghietu, Iurii Junghietu și Ana Moldovanu cu privire la

revendicarea bunurilor din posesia nelegitimă străină și evacuare fără acordarea altui

spațiu locativ,

împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție din 25 octombrie 2017, prin

care a fost considerat inadmisibil recursul declarat de Nicolae Spînu și Valentina

Spînu,

c o n s t a t ă:

La data de 26 martie 2009, Nicolae Spînu a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Tatianei Viziru, lui Victor Vasile Viziru, Victor Victor Viziru,

Gabrielei Rudico, Victoriei Viziru și lui Ciprian Viziru cu privire la revendicarea

bunului imobil din posesia nelegitimă străină și evacuare fără acordarea altui spațiu

locativ.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, a dobândit apartamentul nr. 8 din

str. O. Ungureanu,9/3, or. Ungheni în baza contractului de construcție nr. 7 din 18

ianuarie 1993, încheiat cu SA „Universul”, conform căruia a achitat costul imobilului

integral.

A menționat că prin hotărârea Judecătoriei Ungheni din 04 noiembrie 2003,

care este definitivă și irevocabilă, a fost constatat faptul că, el este proprietarul

apartamentului menționat.

Susține că, la data de 10 decembrie 2003, apartamentul enunțat a fost

înregistrat în Registrul bunurilor imobile pe numele său cu nr. cadastral 0201104382.

Afirmă că, la momentul depunerii prezentei cereri, apartamentul menționat este

posedat de către pârâți fără nici un drept și cu rea-credință.

1

Relevă că, prin hotărârea Judecătoriei Ungheni din 18 ianuarie 2008 s-a dispus

evacuarea sa și a membrilor familiei sale din apartamentul nr. 8 din

str.O.Ungureanu,9/3, or. Ungheni și instalarea familiei Viziru în acest apartament.

Consideră că, dreptul de proprietate asupra apartamentului enunțat îi aparține

de fapt și de drept, nefiind expropriat și neexistând nici un motiv legal pentru a fi

expropriat.

Solicită revendicarea apartamentului nr. 8 din str. O. Ungureanu,9/3,

or.Ungheni din posesia nelegitimă a pârâților, evacuarea lor din acest apartament și

încasarea cheltuielilor de judecată.

Ulterior, Nicolae Spînu a depus o cerere, prin care a solicitat atragerea în

proces a SA „Universul” în calitate de intervenient accesoriu.

Prin încheierea Judecătoriei Ungheni din 15 octombrie 2010 a fost respins

demersul înaintat de către Nicolae Spînu cu privire la atragerea în proces a SA

„Universul” în calitate de intervenient accesoriu.

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 17 martie 2011 a fost admis recursul

declarat de către Nicolae Spînu, casată încheierea primei instanțe și emisă o nouă

încheiere, prin care a fost demersul înaintat de către Nicolae Spînu și a fost atrasă în

proces SA „Universul” în calitate de intervenient accesoriu.

Tatiana Viziru și Victor Viziru au înaintat un demers, prin care au solicitat

atragerea în proces a Primăriei or. Ungheni și a ÎS „Cadastru” în calitate de

intervenienți accesorii.

Prin încheierea Judecătoriei Ungheni din 27 aprilie 2010 a fost respins

demersul înaintat de către Tatiana Viziru și Victor Viziru cu privire la atragerea în

proces a Primăriei or. Ungheni și a ÎS „Cadastru” ca fiind neîntemeiat.

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 22 iunie 2010 a fost admis recursul

declarat de către Tatiana Viziru, Victor Viziru, Victoria Viziru, Gabriela Viziru,

Ciprian Viziru și Victor Viziru, casată integral încheierea primei instanțe și emisă o

nouă încheiere, prin care a fost atrasă în proces Primăria or. Ungheni în calitate de

intervenient accesoriu. În rest demersul a fost respins.

Prin hotărârea Judecătoriei Ungheni din 22 iulie 2011 a fost respinsă acțiunea

ca fiind neîntemeiată.

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 21 februarie 2013 au fost respinse

apelurile declarate de către Nicolae Spînu și SA „Universul” și a fost menținută

hotărârea primei instanțe.

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 11 septembrie 2013 a fost admis

recursul declarat de către Nicolae Spînu, casată decizia instanței de apel și restituită

cauza spre rejudecare în instanța de apel, de un alt complet de judecată.

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 20 martie 2014 au fost admise apelurile

declarate de către Nicolae Spînu și SA „Universul”, a fost casată hotărârea primei

instanțe și a fost restituită cauza spre rejudecare în primă instanță, în alt complet de

judecată.

Prin încheierea Curții de Apel Bălți din 26 august 2014 cauza a fost strămutată

spre examinare în fond la Judecătoria Fălești.

2

Prin încheierea Judecătoriei Fălești din 21 octombrie 2014 a fost atrasă în

proces Ana Moldovanu în calitate de intervenient accesoriu.

De asemenea, pe parcursul rejudecării cauzei, au fost atrași în proces Valentina

Spînu, Daniela Stanciu (Spînu) și Victor Spînu în calitate de coreclamanți, iar în

calitate de intervenienți accesorii Nina Malîghina, Veaceslav Junghietu și Iurii

Junghietu.

Prin hotărârea Judecătoriei Fălești din 18 decembrie 2015 acțiunea a fost

admisă parțial, au fost obligați Tatiana Viziru, Victor Viziru, Ciprian Viziru, Victoria

Viziru, Gabriela Rudico (Viziru) și Victor Victor Viziru să lase în proprietatea și

posesia lui Nicolae Spînu și a Valentinei Spînu apartamentul nr. 8 din str. O.

Ungureanu,9/3, or. Ungheni, cu nr. cadastral XXXXX și au fost evacuați Tatiana

Viziru, Victor Viziru, Ciprian Viziru, Victoria Viziru, Gabriela Rudico (Viziru) și

Victor Victor Viziru din apartamentul nr. 8 din str. Oleg Ungureanu,9/3, or. Ungheni,

cu nr. cadastral XXXXX. În rest acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. Au fost

încasate în mod solidar de la Tatiana Viziru, Victor Viziru, Ciprian Viziru, Victoria

Viziru, Gabriela Rudico (Viziru) și Victor Victor Viziru în beneficiul lui Nicolae

Spînu cheltuielile de judecată în sumă de 7111,64 lei.

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 29 noiembrie 2016 a fost admis apelul

declarat de către reprezentantul lui Victor Vasile Viziru, Victor Victor Viziru, al

Gabrielei Rudico (Viziru), Victoriei Viziru și al lui Ciprian Viziru, avocatul Angela

Popil, casată integral hotărârea primei instanțe și emisă o nouă hotărâre, prin care

acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

La data de 28 februarie 2017 Nicolae Spînu și Valentina Spînu au declarat

recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea

deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii primei instanțe.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 25 octombrie 2017, a fost

considerat inadmisibil recursul declarat de Nicolae Spînu și Valentina Spînu (f.d. 42-

49, vol. VII).

La 16 ianuarie 2018, Nicolae Spînu a depus cerere de revizuire, împotriva

încheierii Curții Supreme de Justiție din 25 octombrie 2017, solicitînd casarea

acesteia cu transmiterea pricinii pentru examinarea cererii de recurs în alt complet de

judecată.

În motivarea cererii de revizuire incocă temeiul prevăzut de art. 449 lit. b) Cod

de procedură civilă și menționează că, judecătorul Nicolae Craiu, care a făcut parte

din componența completului de judecători care au declarat inadmisibil recursul depus

de Nicolae Spînu și Valentina Spînu, era obligat să se abțină de la judecarea cauzei,

deoarece din sursele mass-media a aflat că judecătorul Nicolae Craiu se află în relații

de rudenie cu Gheorghe Avornic, iar avocatul Angela Papil, care reprezintă interesele

intimaților în prezenta pricină, este circumscrisă în cadrul BAA „Avornic și

Partenerii”, condus de avocatul Gheorghe Avornic.

Consideră că la examinarea recursului declarat de către Nicolae Spînu și

Valentina Spînu, judecătorul Nicolae Craiu nu a oferit garanții întru asigurarea

dreptului revizuentului la un proces echitabil prevăzut de art. 6 al Convenției pentru

Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale, circumstanță ce denotă

revizuirea încheierii instanței de recurs.

3

Prin referința depusă la data de 22 februarie 2018 Primăria mun. Ungheni a

solicitat respingerea cererii de revizuire depusă de Nicolae Spînu ca fiind

inadmisibilă.

A afirmat că revizuentul prin cererea de revizuire încearcă o interpretare

abuzivă în favoarea sa a normelor art. 449 Cod de procedură civilă și nu a prezentat

probe concludente care să indice direct asupra motivelor invocate în cererea de

revizuire.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră cererea de revizuire depusă de

Nicolae Spînu neîntemeiată și care urmează a fi respinsă ca inadmisibilă din

următoarele motive.

În conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă, după ce

examinează cererea de revizuire, instanța emite încheierea de respingere a cererii de

revizuire ca fiind inadmisibilă.

Temeiurile declarării revizuirii sunt expres prevăzute în art. 449 din Codul de

procedură civilă care poartă un caracter exhaustiv.

În conformitate cu art. 451 alin. (1) Cod de procedură civilă, cererea de

revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art. 447 Cod de procedură

civilă, indicîndu-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 CPC cu

anexarea probelor ce le confirmă.

În conformitate cu art. 452 alin. (11 ) Cod de procedură civilă, dacă examinarea

cererii de revizuire este de competența Curții Supreme de Justiție sau a instanței de

apel, ședințele se desfășoară fără înștiințarea participanților la proces.

În conformitate cu art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă, revizuirea se declară

în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale

pricinii care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta

dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele

esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii.

Din prevederile enunțate este important de înțeles că circumstanțele sau faptele

trebuiau să existe obiectiv până la data pronunțării hotărârii, să aibă importanță

esențială pentru justa soluționare a cauzei civile, adică să aibă putere decisivă asupra

concluziei (hotărârii) instanței de judecată, să fie descoperite după ce hotărârea

judecătorească devine irevocabilă.

Cu alte cuvinte, art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă, vorbește despre

circumstanțe (fapte) necunoscute anterior petiționarului, dar întrucât examinarea

fondului cauzei prezumă că instanța a constatat și elucidat pe deplin toate

circumstanțele care au importanță pentru soluționarea pricinii, este evident că o

condiție esențială pentru admiterea revizuirii este că și instanței nu i-au fost și nu au

putut fi cunoscute aceste circumstanțe (fapte).

Pentru acest motiv de revizuire esențial este ca revizuentul să probeze că nu a

știut anterior pronunțării hotărârii a cărei revizuire se cere despre aceste circumstanțe

sau fapte și că nu a avut posibilitatea de a le cunoaște, în caz contrar ele nu pot servi

ca temei de revizuire.

Mai mult, revizuentul trebuie să demonstreze că a întreprins toate măsurile

pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a

4

pricinii. Sub acest aspect, ca o condiție esențială de redeschidere a procesului pe acest

temei este ca circumstanțele (faptele) să fi existat obiectiv până la data pronunțării

hotărârii, ele urmând a fi diferențiate de faptele noi apărute după pronunțarea

hotărârii.

Faptele noi apărute după adoptarea hotărârii pot servi temei de adresare cu o

nouă acțiune în judecată, dar nu ca temei de revizuire

Circumstanțele sau faptele prezentate ca temei de revizuire trebuie să

influențeze esențial soluția dată inițial de instanță, în sensul că nu orice circumstanțe

sau fapte necunoscute anterior pot servi temei de revizuire, ci doar atunci când sunt

determinante pentru judecarea justă a cauzei, or aceste noi circumstanțe conduc după

sine la apariția, modificarea sau încetarea raporturilor juridice dintre părțile în litigiu

și deci sunt determinante pentru judecarea justă a cauzei.

Or, lipsa acestui suport probatoriu, ca element obligator al temeiului prevăzut

la art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă, decade sau lipsește revizuentul de

posibilitatea invocării unui atare temei.

Așadar, având în vedere această normă juridică de trimitere, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că

revizuentul nu a probat nici într-un fel prezența acestui temei de revizuire, altfel spus,

Nicolae Spînu nu a făcut dovada faptului că în procesul examinării anterioare a

cauzei nu a cunoscut de cele invocate drept temei al cererii de revizuire, sau că a

întreprins careva măsuri pentru a le cunoaște în procesul examinării cauzei.

Prin urmare, Colegiul constată că revizuentul nu a prezentat înscrisuri noi care

să corespundă caracteristicilor cerute de norma de drept indicată, în timp ce cele

invocate nu au putere decisivă asupra concluziei (hotărârii) instanței de judecată ori

de natură să răstoarne o situație juridică deja stabilită.

Situația de fapt impune de a remarca că revizuirea este o cale de atac de

retractare și nu de reformare prin intermediul căreia se poate obține anularea unei

hotărâri judecătorești irevocabile și reînnoirea judecății în cazurile expres determinate

de lege, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate poate duce la încălcarea

principiului stabilității raporturilor juridice.

De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate, care sunt

prevăzute în mod limitativ în art. 449 Cod de procedură civilă.

În consecință, sub aspectul analizat, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că argumentele invocate de

Nicolae Spînu nu atestă prin prisma art. 449 Cod de procedură civilă, careva temeiuri

legale de revizuire.

Astfel, la caz se va remarca că admiterea cererii de revizuire, în asemenea

împrejurări, ar contravine principiului securității raporturilor juridice și ar constitui o

violare a art. 6 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a

Libertăților Fundamentale.

Colegiul reiterează că, posibilitatea reinițierii procesului de judecată urmează

să fie examinată în lumina Preambulului Convenției, care declară preeminența

dreptului o parte a moștenirii comune a Statelor Contractante.

Unul din aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul

securității raporturilor juridice, care cere, printre altele, ca atunci când instanțele

5

judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi

pusă în discuție (Brumărescu v. Romania, Roșca v. Moldova).

Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res judicata

(ibid., § 62), adică principiul caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești. Acest

principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri

irevocabile și obligatorii, doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă

determinare a cauzei.

Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existență a două

opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei de reexaminare. O

derogare de la acest principiu este justificată doar atunci când este necesară, datorită

unor circumstanțe esențiale și convingătoare (Roșca v. Moldova, citată mai sus, § 25,

Popov nr. 2 vs. Moldova).

Din considerentele menționate și având în vedere că cererea de revizuire nu

indică careva temeiuri prevăzute de art. 449 Cod de procedură civilă, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la

concluzia de a respinge cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) Cod de procedură

civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

d i s p u n e:

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Nicolae Spînu,

împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție din 25 octombrie 2018, în cauza

civilă la cererea de chemare în judecată a lui Nicolae Spînu, a Valentinei Spînu,

Danielei Stanciu și a lui Victor Spînu împotriva Tatianei Viziru, lui Victor Vasile

Viziru, Victor Victor Viziru, Gabrielei Rudico, Victoriei Viziru și lui Ciprian Viziru,

intervenienți accesorii Primăria orașului Ungheni, Oficiul cadastral teritorial

Ungheni, Societatea pe acțiuni „Universul”, Nina Malîghina, Oleg Junghietu,

Veaceslav Junghietu, Iurii Junghietu și Ana Moldovanu cu privire la revendicarea

bunurilor din posesia nelegitimă străină și evacuare fără acordarea altui spațiu locativ.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele completulu, judecătorul Luiza Gafton

Judecătorii Nicolae Craiu

Mariana Pitic

6