3rh-19/18 — contestarea actului administrativ

prima instanță, Judecătoria Centru, mun.Chișinău dosarul nr. 3rh-19/2018

judecător: C. Roșca

instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău

judecători: M. Guzun, I. Cotruță, N. Simciuc

instanța de recurs, Curtea Supremă de Justiție

judecători: I. Sîrcu, M. Gervas, I. Druță, L.Gafton, G. Stratulat

Î N C H E I E R E

28 februarie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Iulia Sîrcu

judecători Maria Ghervas, Ion Druță, Luiza Gafton, Galina Stratulat

examinând cererea de revizuire depusă de Viorel Vasilașco, prin intermediul

avocatului Sergiu Covali,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Viorel Vasilașco

împotriva Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova cu privire la

recunoașterea ilegală a refuzului de a da răspuns la cererea prealabilă, obligarea

recalculării vechimii în muncă și compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 22 noiembrie 2017 prin care a

fost respins recursul declarat de către Viorel Vasilașco, prin intermediul avocatului

Sergiu Covali și menținută decizia Curții de Apel Chișinău din 13 iunie 2017,

c o n s t a t ă :

La 11 martie 2016, Viorel Vasilașco s-a adresat cu cerere de chemare în judecată

împotriva Ministerului Afacerilor Interne al RM, concretizată ulterior, cu privire la

recunoașterea ilegală a refuzului de a da răspuns la cererea prealabilă, obligarea

recalculării vechimii în muncă și compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamantul a menționat că, din 27 noiembrie 1995 până la

20 septembrie 2002 a activat în cadrul Batalionului Serviciului Escortă și Pază al

Comisariatului General de Poliție mun. Chișinău, iar din 20 septembrie 2002 până la 31

iulie 2009 în cadrul Izolatorului de Detenție Provizorie al Comisariatului General de

Poliție mun. Chișinău.

Consideră că, activând în funcția nominalizată, lucrând cu un contingent de

deținuți atât de tip penal cât și contravențional, în cadrul unei instituții de tip

penitenciar, nu au fost luate în considerare actele normative ce-i apără drepturile la

eliberarea din serviciu Ministerului Afacerilor Interne al RM la recalcularea eficientă a

vechimii în muncă, ce poate să influențeze asupra recalculării vechimii de activitate în

cadrul Ministerului Afacerilor Interne al RM, și ulterior asupra pensiei achitate și

cuantumului acesteia, precum și dreptul său la pensionare la o anumită vîrstă.

1

Susține că la 10 februarie 2016 s-a adresat cu cerere către Ministerul Afacerilor

Interne al RM prin care a solicitat recalcularea vechimii în muncă calculându-se 2 luni

vechime în muncă pentru o lună de serviciu în perioada efectuării serviciului în cadrul

Izolatorului de Detenție Provizorie al CGP mun.Chișinău pentru perioada de la 01 iunie

1999-31 iulie 2009, cerere care a rămas fără răspuns.

Indică că, conform datelor Departamentului Instituțiilor Penitenciare al

Ministerului Justiției pe parcursul anilor 1998-2002, la momentul transferării în

închisorile DIP al MJ au fost depistate la 60-140 cazuri noi de tuberculoză, iar aceste

persoane până la transferare se aflau în izolatoarele de detenție provizorie ale

comisariatelor de poliție, care nu au personal medical.

Totodată menționează că conform pct.9 al Instrucțiunii cu privire la organizarea

acordării asistenței medicale persoanelor bolnave de tuberculoză arestate sau aflate în

izolatoare de detenție provizorie ale subdiviziunilor Ministerului Afacerilor Interne,

colaboratorii de poliție al izolatoarelor de detenție provizorie și anchetare penală,

serviciilor de escortă urmau să respecte strict cerințele igienei personale și de profilaxie,

pentru a se proteja și micșora riscul de molipsire cu tuberculoză.

Astfel, consideră că urmează a-i fi stabilită calcularea a două luni vechime în

muncă pentru o lună, întrucât izolatoarele de detenție provizorie dețineau și tratau

bolnavi contagioși.

Mai mult ca atât, izolatoarele de detenție provizorie din cadrul Comisariatului

General de Poliție mun.Chișinău, precum și din alte comisariate, se află în subsoluri,

respectiv pe parcursul perioadei, începând cu 01 iunie 1999 și până la 31 iulie 2009,

activitatea sa era legată de efectuarea acțiunilor în subterane.

Totodată reține că riscul la care sunt supuși colaboratorii de poliție pe parcursul

serviciului de pază, escortare și deținere a persoanelor reținute și arestate fiind bolnavi

contagioși a fost reflectat în mai multe note informative și acte judecătorești.

Solicită recunoașterea ilegală a refuzului de a da răspuns la cererea din 10

februarie 2016, obligarea recalculării vechimii în muncă calculându-se 2 luni vechimea

în muncă pentru o lună de serviciu în perioada efectuării serviciului în cadrul

Izolatorului de Detenție Provizorie al Comisariatului General de Poliție mun.Chișinău

de la 01 iunie 1999 până la 31 iulie 2009, precum și încasarea cheltuielilor pentru

asistență juridică în mărime de 3000 lei.

Prin hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 29 noiembrie 2016 a fost

admisă parțial acțiunea.

S-a recunoscut încălcat dreptul lui Viorel Vasilașco la examinarea cererii

prealabile din 10 februarie 2016.

S-a obligat Ministerul Afacerilor Interne al RM să efectueze recalcularea

vechimii în muncă cu includerea în ea a avantajelor, două luni vechime pentru o lună de

serviciu, pentru perioada 01 iunie 1999-31 iulie 2009.

S-a încasat de la Ministerul Afacerilor Interne al RM în beneficiul lui Viorel

Vasilașco cheltuieli pentru asistența judiciară în sumă de 1500 lei și în beneficiul

statului taxa de stat în mărime de 200 lei.

În rest acțiunea a fost respinsă.

Nefiind de acord cu hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 29

noiembrie 2016, la 27 decembrie 2016, Ministerul Afacerilor Interne al RM a contestat-

2

o cu apel, solicitând admiterea apelului, casarea parțială a hotărârii primei instanțe cu

emiterea în parte a unei noi hotărâri de respingere a acțiunii.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 13 iunie 2017 a fost admis apelul

declarat de către Ministerul Afacerilor Interne al RM, casată hotărârea Judecătoriei

Centru mun. Chișinău din 29 noiembrie 2016 și emisă o nouă hotărâre de respingere a

acțiunii.

La 30 august 2017, Viorel Vasilașco, prin intermediul avocatului Sergiu Covali,

a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 13 iunie 2017,

solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii

primei instanțe.

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 22 noiembrie 2017 a fost respins

recursul declarat de către Viorel Vasilașco, prin intermediul avocatului Sergiu Covali și

menținută decizia Curții de Apel Chișinău din 13 iunie 2017.

La 15 ianuarie 2018 Viorel Vasilașco, prin intermediul avocatului Sergiu Covali

a depus cerere de revizuire împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 22

noiembrie 2017, solicitând admiterea acesteia, casarea deciziei instanței de recurs,

rejudecare cauzei cu emiterea unei noi hotărâri prin care să fie casată decizia instanței

de apel și menținută hotărârea primei instanțe.

Viorel Vasilașco, în motivarea cererii de revizuire a invocat ca temei de

declarare a revizuirii prevederile art.449 lit. b) Cod de procedură civilă și anume apariția

circumstanțelor noi ce denotă că recurentul în baza ordinului Serviciului Protecției

Civile și Situațiilor Excepționale al MAI nr.52 ef din 10 mai 2017 „ cu privire la

încetarea raporturilor de serviciu și contractului individual de muncă” a ieșit la pensie,

prin urmare acesta a atins vârsta de pensionare.

Astfel consideră recurentul că, drept temei de revizuire a deciziei instanței de

recurs îl constituie faptul că recurentul a atins vârsta de pensionare și respectiv dreptul

acestuia de a solicita recalcularea pensiei apare din momentul pensionării.

În conformitate cu art. 452 alin. (1) - (11) Cod de procedură civilă, instanța

examinează cererea de revizuire în ședință publică în conformitate cu normele de

examinare a cererii de chemare în judecată. Dacă examinarea cererii de revizuire este de

competența Curții Supreme de Justiție sau a instanței de apel, ședințele se desfășoară

fără înștiințarea participanților la proces. Dacă instanța care examinează cererea de

revizuire consideră necesară prezența participanților la proces, aceasta dispune

înștiințarea lor.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră cererea de revizuire depusă de

Viorel Vasilașco, prin intermediul avocatului Sergiu Covali neîntemeiată și care

urmează a fi respinsă ca inadmisibilă din următoarele motive.

În conformitate cu art. 448 alin. (2) Cod de procedură civilă, cererea de revizuire

împotriva unei hotărâri care, fiind supusă căilor de atac, a fost menținută, modificată sau

casată, emițându-se o nouă hotărâre, se soluționează de instanța care a menținut, a

modificat hotărârea sau a emis o nouă hotărâre.

Conform art. 453 alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă, după ce examinează

cererea de revizuire, instanța emite o încheiere de respingere a cererii de revizuire ca

fiind inadmisibilă.

3

Temeiurile pentru revizuirea hotărârilor judecătorești irevocabile de către

legislator sunt specificate exhaustiv în art. 449 Cod de procedură civilă.

În conformitate cu art. 451, alin. (1) Cod de procedură civilă, cererea de

revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art. 447, indicându-se în mod

obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 și anexându-se probele ce le confirmă.

În conformitate cu art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă, revizuirea se declară

în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii

care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a

întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul

judecării anterioare a pricinii.

Din prevederile enunțate este important de înțeles că circumstanțele sau faptele

trebuiau să existe obiectiv până la data pronunțării hotărârii, să aibă importanță esențială

pentru justa soluționare a cauzei civile, adică să aibă putere decisivă asupra concluziei

(hotărârii) instanței de judecată, să fie descoperite după ce hotărârea judecătorească

devine irevocabilă.

Cu alte cuvinte, art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă, vorbește despre

circumstanțe (fapte) necunoscute anterior petiționarului, dar întrucât examinarea

fondului cauzei prezumă că instanța a constatat și elucidat pe deplin toate circumstanțele

care au importanță pentru soluționarea pricinii, este evident că o condiție esențială

pentru admiterea revizuirii este că și instanței nu i-au fost și nu au putut fi cunoscute

aceste circumstanțe (fapte).

Pentru acest motiv de revizuire esențial este ca revizuentul să probeze că nu a

știut anterior pronunțării hotărârii a cărei revizuire se cere despre aceste circumstanțe

sau fapte și că nu a avut posibilitatea de a le cunoaște, în caz contrar ele nu pot servi ca

temei de revizuire.

Mai mult, revizuentul trebuie să demonstreze că a întreprins toate măsurile

pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii.

Sub acest aspect, ca o condiție esențială de redeschidere a procesului pe acest temei este

ca circumstanțele (faptele) să fi existat obiectiv până la data pronunțării hotărârii, ele

urmând a fi diferențiate de faptele noi apărute după pronunțarea hotărârii.

Faptele noi apărute după adoptarea hotărârii pot servi temei de adresare cu o

nouă acțiune în judecată, dar nu ca temei de revizuire.

Circumstanțele sau faptele prezentate ca temei de revizuire trebuie să influențeze

esențial soluția dată inițial de instanță, în sensul că nu orice circumstanțe sau fapte

necunoscute anterior pot servi temei de revizuire, ci doar atunci când sunt determinante

pentru judecarea justă a cauzei, or aceste noi circumstanțe conduc după sine la apariția,

modificarea sau încetarea raporturilor juridice dintre părțile în litigiu și deci sunt

determinante pentru judecarea justă a cauzei.

Respectiv, reieșind din cele menționate, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție conchide că cele invocate

de către revizuient în cererea de revizuire referitor la faptul că au apărut circumstanțe

noi și anume ordinul Serviciului Protecției Civile și Situațiilor Excepționale al MAI

nr.52 ef din 10 mai 2017 „cu privire la încetarea raporturilor de serviciu și contractului

individual de muncă” care acordă dreptul recurentului/reclamantului de a ieși la pensie,

nu se încadrează în prevederile art.449 lit.b) Cod de procedură civilă, or, recurentul

4

cunoștea despre ordinul enunțat și a avut posibilitatea de a-l prezenta instanței de

judecată.

În rezultat, Colegiul constată că revizuentul nu a prezentat înscrisuri noi care să

corespundă caracteristicilor cerute de norma de drept indicată, în timp ce acelea

prezentate nu au putere decisivă asupra concluziei (hotărârii) instanței de judecată ori de

natură să răstoarne o situație juridică deja stabilită.

Situația de fapt impune de a remarca că revizuirea este o cale de atac de

retractare și nu de reformare prin intermediul căreia se poate obține anularea unei

hotărâri judecătorești irevocabile și reînnoirea judecății în cazurile expres determinate

de lege, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate poate duce la încălcarea

principiului stabilității raporturilor juridice.

De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate, care sunt

prevăzute în mod limitativ în art. 449 Cod de procedură civilă.

Astfel, din considerentele menționate și având în vedere că cererea de revizuire

nu indică careva temeiuri prevăzute de art. 449 CPC, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

respinge cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. art. 269-270, 453 alin. (1) lit. a) CPC, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție,

d i s p u n e :

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Viorel

Vasilașco, prin intermediul avocatului Sergiu Covali, împotriva deciziei Curții Supreme

de Justiție din 22 noiembrie 2017 în cauza civilă la cererea de chemare în judecată

înaintată de Viorel Vasilașco împotriva Ministerului Afacerilor Interne al Republicii

Moldova cu privire la recunoașterea ilegală a refuzului de a da răspuns la cererea

prealabilă, obligarea recalculării vechimii în muncă și compensarea cheltuielilor de

judecată.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței, judecătorul Iulia Sîrcu

judecători Maria Ghervas

Ion Druță

Luiza Gafton

Galina Stratulat

5