3rh-19/18 — contestarea actului administrativ

prima instanță, Judecătoria Centru, mun.Chișinău dosarul nr. 3rh-19/2018 judecător: C. Roșca instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău judecători: M. Guzun, I. Cotruță, N. Simciuc instanța de recurs, Curtea Supremă de Justiție judecători: I. Sîrcu, M. Gervas, I. Druță, L.Gafton, G. Stratulat Î N C H E I E R E 28 februarie 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele ședinței, judecătorul Iulia Sîrcu judecători Maria Ghervas, Ion Druță, Luiza Gafton, Galina Stratulat examinând cererea de revizuire depusă de Viorel Vasilașco, prin intermediul avocatului Sergiu Covali, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Viorel Vasilașco împotriva Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova cu privire la recunoașterea ilegală a refuzului de a da răspuns la cererea prealabilă, obligarea recalculării vechimii în muncă și compensarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 22 noiembrie 2017 prin care a fost respins recursul declarat de către Viorel Vasilașco, prin intermediul avocatului Sergiu Covali și menținută decizia Curții de Apel Chișinău din 13 iunie 2017, c o n s t a t ă : La 11 martie 2016, Viorel Vasilașco s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Afacerilor Interne al RM, concretizată ulterior, cu privire la recunoașterea ilegală a refuzului de a da răspuns la cererea prealabilă, obligarea recalculării vechimii în muncă și compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamantul a menționat că, din 27 noiembrie 1995 până la 20 septembrie 2002 a activat în cadrul Batalionului Serviciului Escortă și Pază al Comisariatului General de Poliție mun. Chișinău, iar din 20 septembrie 2002 până la 31 iulie 2009 în cadrul Izolatorului de Detenție Provizorie al Comisariatului General de Poliție mun. Chișinău. Consideră că, activând în funcția nominalizată, lucrând cu un contingent de deținuți atât de tip penal cât și contravențional, în cadrul unei instituții de tip penitenciar, nu au fost luate în considerare actele normative ce-i apără drepturile la eliberarea din serviciu Ministerului Afacerilor Interne al RM la recalcularea eficientă a vechimii în muncă, ce poate să influențeze asupra recalculării vechimii de activitate în cadrul Ministerului Afacerilor Interne al RM, și ulterior asupra pensiei achitate și cuantumului acesteia, precum și dreptul său la pensionare la o anumită vîrstă.

1 Susține că la 10 februarie 2016 s-a adresat cu cerere către Ministerul Afacerilor Interne al RM prin care a solicitat recalcularea vechimii în muncă calculându-se 2 luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu în perioada efectuării serviciului în cadrul Izolatorului de Detenție Provizorie al CGP mun.Chișinău pentru perioada de la 01 iunie 1999-31 iulie 2009, cerere care a rămas fără răspuns. Indică că, conform datelor Departamentului Instituțiilor Penitenciare al Ministerului Justiției pe parcursul anilor 1998-2002, la momentul transferării în închisorile DIP al MJ au fost depistate la 60-140 cazuri noi de tuberculoză, iar aceste persoane până la transferare se aflau în izolatoarele de detenție provizorie ale comisariatelor de poliție, care nu au personal medical.

Totodată menționează că conform pct.9 al Instrucțiunii cu privire la organizarea acordării asistenței medicale persoanelor bolnave de tuberculoză arestate sau aflate în izolatoare de detenție provizorie ale subdiviziunilor Ministerului Afacerilor Interne, colaboratorii de poliție al izolatoarelor de detenție provizorie și anchetare penală, serviciilor de escortă urmau să respecte strict cerințele igienei personale și de profilaxie, pentru a se proteja și micșora riscul de molipsire cu tuberculoză. Astfel, consideră că urmează a-i fi stabilită calcularea a două luni vechime în muncă pentru o lună, întrucât izolatoarele de detenție provizorie dețineau și tratau bolnavi contagioși.

Mai mult ca atât, izolatoarele de detenție provizorie din cadrul Comisariatului General de Poliție mun.Chișinău, precum și din alte comisariate, se află în subsoluri, respectiv pe parcursul perioadei, începând cu 01 iunie 1999 și până la 31 iulie 2009, activitatea sa era legată de efectuarea acțiunilor în subterane. Totodată reține că riscul la care sunt supuși colaboratorii de poliție pe parcursul serviciului de pază, escortare și deținere a persoanelor reținute și arestate fiind bolnavi contagioși a fost reflectat în mai multe note informative și acte judecătorești.

Solicită recunoașterea ilegală a refuzului de a da răspuns la cererea din 10 februarie 2016, obligarea recalculării vechimii în muncă calculându-se 2 luni vechimea în muncă pentru o lună de serviciu în perioada efectuării serviciului în cadrul Izolatorului de Detenție Provizorie al Comisariatului General de Poliție mun.Chișinău de la 01 iunie 1999 până la 31 iulie 2009, precum și încasarea cheltuielilor pentru asistență juridică în mărime de 3000 lei. Prin hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 29 noiembrie 2016 a fost admisă parțial acțiunea.

S-a recunoscut încălcat dreptul lui Viorel Vasilașco la examinarea cererii prealabile din 10 februarie 2016. S-a obligat Ministerul Afacerilor Interne al RM să efectueze recalcularea vechimii în muncă cu includerea în ea a avantajelor, două luni vechime pentru o lună de serviciu, pentru perioada 01 iunie 1999-31 iulie 2009. S-a încasat de la Ministerul Afacerilor Interne al RM în beneficiul lui Viorel Vasilașco cheltuieli pentru asistența judiciară în sumă de 1500 lei și în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 200 lei. În rest acțiunea a fost respinsă. Nefiind de acord cu hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 29 noiembrie 2016, la 27 decembrie 2016, Ministerul Afacerilor Interne al RM a contestat- 2 o cu apel, solicitând admiterea apelului, casarea parțială a hotărârii primei instanțe cu emiterea în parte a unei noi hotărâri de respingere a acțiunii.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 13 iunie 2017 a fost admis apelul declarat de către Ministerul Afacerilor Interne al RM, casată hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 29 noiembrie 2016 și emisă o nouă hotărâre de respingere a acțiunii. La 30 august 2017, Viorel Vasilașco, prin intermediul avocatului Sergiu Covali, a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 13 iunie 2017, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii primei instanțe.

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 22 noiembrie 2017 a fost respins recursul declarat de către Viorel Vasilașco, prin intermediul avocatului Sergiu Covali și menținută decizia Curții de Apel Chișinău din 13 iunie 2017. La 15 ianuarie 2018 Viorel Vasilașco, prin intermediul avocatului Sergiu Covali a depus cerere de revizuire împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 22 noiembrie 2017, solicitând admiterea acesteia, casarea deciziei instanței de recurs, rejudecare cauzei cu emiterea unei noi hotărâri prin care să fie casată decizia instanței de apel și menținută hotărârea primei instanțe.

Viorel Vasilașco, în motivarea cererii de revizuire a invocat ca temei de declarare a revizuirii prevederile art.449 lit. b) Cod de procedură civilă și anume apariția circumstanțelor noi ce denotă că recurentul în baza ordinului Serviciului Protecției Civile și Situațiilor Excepționale al MAI nr.52 ef din 10 mai 2017 „ cu privire la încetarea raporturilor de serviciu și contractului individual de muncă” a ieșit la pensie, prin urmare acesta a atins vârsta de pensionare. Astfel consideră recurentul că, drept temei de revizuire a deciziei instanței de recurs îl constituie faptul că recurentul a atins vârsta de pensionare și respectiv dreptul acestuia de a solicita recalcularea pensiei apare din momentul pensionării.

În conformitate cu art. 452 alin. (1) - (11) Cod de procedură civilă, instanța examinează cererea de revizuire în ședință publică în conformitate cu normele de examinare a cererii de chemare în judecată. Dacă examinarea cererii de revizuire este de competența Curții Supreme de Justiție sau a instanței de apel, ședințele se desfășoară fără înștiințarea participanților la proces. Dacă instanța care examinează cererea de revizuire consideră necesară prezența participanților la proces, aceasta dispune înștiințarea lor. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră cererea de revizuire depusă de Viorel Vasilașco, prin intermediul avocatului Sergiu Covali neîntemeiată și care urmează a fi respinsă ca inadmisibilă din următoarele motive.

În conformitate cu art. 448 alin. (2) Cod de procedură civilă, cererea de revizuire împotriva unei hotărâri care, fiind supusă căilor de atac, a fost menținută, modificată sau casată, emițându-se o nouă hotărâre, se soluționează de instanța care a menținut, a modificat hotărârea sau a emis o nouă hotărâre. Conform art. 453 alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă, după ce examinează cererea de revizuire, instanța emite o încheiere de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă. 3 Temeiurile pentru revizuirea hotărârilor judecătorești irevocabile de către legislator sunt specificate exhaustiv în art. 449 Cod de procedură civilă. În conformitate cu art. 451, alin. (1) Cod de procedură civilă, cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art. 447, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 și anexându-se probele ce le confirmă.

În conformitate cu art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă, revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii. Din prevederile enunțate este important de înțeles că circumstanțele sau faptele trebuiau să existe obiectiv până la data pronunțării hotărârii, să aibă importanță esențială pentru justa soluționare a cauzei civile, adică să aibă putere decisivă asupra concluziei (hotărârii) instanței de judecată, să fie descoperite după ce hotărârea judecătorească devine irevocabilă.

Cu alte cuvinte, art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă, vorbește despre circumstanțe (fapte) necunoscute anterior petiționarului, dar întrucât examinarea fondului cauzei prezumă că instanța a constatat și elucidat pe deplin toate circumstanțele care au importanță pentru soluționarea pricinii, este evident că o condiție esențială pentru admiterea revizuirii este că și instanței nu i-au fost și nu au putut fi cunoscute aceste circumstanțe (fapte). Pentru acest motiv de revizuire esențial este ca revizuentul să probeze că nu a știut anterior pronunțării hotărârii a cărei revizuire se cere despre aceste circumstanțe sau fapte și că nu a avut posibilitatea de a le cunoaște, în caz contrar ele nu pot servi ca temei de revizuire.

Mai mult, revizuentul trebuie să demonstreze că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii. Sub acest aspect, ca o condiție esențială de redeschidere a procesului pe acest temei este ca circumstanțele (faptele) să fi existat obiectiv până la data pronunțării hotărârii, ele urmând a fi diferențiate de faptele noi apărute după pronunțarea hotărârii. Faptele noi apărute după adoptarea hotărârii pot servi temei de adresare cu o nouă acțiune în judecată, dar nu ca temei de revizuire.

Circumstanțele sau faptele prezentate ca temei de revizuire trebuie să influențeze esențial soluția dată inițial de instanță, în sensul că nu orice circumstanțe sau fapte necunoscute anterior pot servi temei de revizuire, ci doar atunci când sunt determinante pentru judecarea justă a cauzei, or aceste noi circumstanțe conduc după sine la apariția, modificarea sau încetarea raporturilor juridice dintre părțile în litigiu și deci sunt determinante pentru judecarea justă a cauzei.

Respectiv, reieșind din cele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție conchide că cele invocate de către revizuient în cererea de revizuire referitor la faptul că au apărut circumstanțe noi și anume ordinul Serviciului Protecției Civile și Situațiilor Excepționale al MAI nr.52 ef din 10 mai 2017 „cu privire la încetarea raporturilor de serviciu și contractului individual de muncă” care acordă dreptul recurentului/reclamantului de a ieși la pensie, nu se încadrează în prevederile art.449 lit.b) Cod de procedură civilă, or, recurentul 4 cunoștea despre ordinul enunțat și a avut posibilitatea de a-l prezenta instanței de judecată.

În rezultat, Colegiul constată că revizuentul nu a prezentat înscrisuri noi care să corespundă caracteristicilor cerute de norma de drept indicată, în timp ce acelea prezentate nu au putere decisivă asupra concluziei (hotărârii) instanței de judecată ori de natură să răstoarne o situație juridică deja stabilită. Situația de fapt impune de a remarca că revizuirea este o cale de atac de retractare și nu de reformare prin intermediul căreia se poate obține anularea unei hotărâri judecătorești irevocabile și reînnoirea judecății în cazurile expres determinate de lege, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate poate duce la încălcarea principiului stabilității raporturilor juridice. De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate, care sunt prevăzute în mod limitativ în art. 449 Cod de procedură civilă.

Astfel, din considerentele menționate și având în vedere că cererea de revizuire nu indică careva temeiuri prevăzute de art. 449 CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. art. 269-270, 453 alin. (1) lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e : Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Viorel Vasilașco, prin intermediul avocatului Sergiu Covali, împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 22 noiembrie 2017 în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Viorel Vasilașco împotriva Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova cu privire la recunoașterea ilegală a refuzului de a da răspuns la cererea prealabilă, obligarea recalculării vechimii în muncă și compensarea cheltuielilor de judecată. Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței, judecătorul Iulia Sîrcu judecători Maria Ghervas Ion Druță Luiza Gafton Galina Stratulat 5