2ra-207/18 — anularea ordinului de aplicare a sancțiunii disciplinare sub formă de mustrare, ordinului de aplicare a sancțiunii disciplinare sub formă de avertisment, ordinului de concediere, restabilirea în funcția deținută anterior, încasarea salariului pentru absența forțată de la serviciu, a despăgubirii și compensarea cheltuielilor de judecată
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea ordinului de aplicare a sancţiunii disciplinare sub formă de mustrare, ordinului de aplicare a sancţiunii disciplinare sub formă de avertisment, ordinului de concediere, restabilirea în funcţia deţinută anterior, încasarea salariului pentru absenţa forţată de la serviciu, a despăgubirii şi compensarea cheltuielilor de judecată
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
2ra-207/18 — anularea ordinului de aplicare a sancțiunii disciplinare sub formă de mustrare, ordinului de aplicare a sancțiunii disciplinare sub formă de avertisment, ordinului de concediere, restabilirea în funcția deținută anterior, încasarea salariului pentru absența forțată de la serviciu, a despăgubirii și compensarea cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
dosarul nr. 2ra-207/18
prima instanță: Judecătoria Bălți – A. Cerbu
instanța de apel: Curtea de Apel Bălți – A. Albu, Eu. Bejenaru și Au. Toderaș
Î N C H E I E R E
21 februarie 2018 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componență:
Președintele completului Tatiana Vieru
Judecători Maria Ghervas și Luiza Gafton
examinând chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de
Parea Rodica și Parea Sergiu,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Parea Rodica și
Parea Sergiu împotriva Internatului Psihoneurologic mun. Bălți cu privire la
anularea ordinului de aplicare a sancțiunii disciplinare sub formă de mustrare,
ordinului de aplicare a sancțiunii disciplinare sub formă de avertisment, ordinului de
concediere, restabilirea în funcția deținută anterior, încasarea salariului pentru
absența forțată de la serviciu, a despăgubirii și compensarea cheltuielilor de
judecată,
împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 10 octombrie 2017, prin care s-a
admis apelul declarat de Internatul Psihoneurologic mun. Bălți, s-a casat hotărârea
Judecătoriei Bălți din 25 mai 2016 și s-a emis o nouă hotărâre de respingere în parte
a acțiunii ca fiind tardivă și în parte ca fiind neîntemeiată
c o n s t a t ă:
La 13 iulie 2015 Parea Rodica și Parea Sergiu au depus cerere de chemare în
judecată împotriva Internatului Psihoneurologic mun. Bălți cu privire la anularea
ordinului de aplicare a sancțiunii disciplinare sub formă de mustrare, ordinului de
aplicare a sancțiunii disciplinare sub formă de avertisment, ordinului de concediere,
restabilirea în funcția deținută anterior, încasarea salariului pentru absența forțată de
la serviciu, a despăgubirii și compensarea cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii de chemare în judecată au indicat că Parea Rodica prin
ordinul nr. 45-c din 01 iulie 2002 și Parea Sergiu prin ordinul nr. 67-p din 01 iulie
2008 au fost angajați în funcția de infirmieri la Internatul Psihoneurologic mun.
Bălți.
Prin ordinul nr. 01/07-31 din 01 aprilie 2015 Rodicăi Parea i-a fost aplicată
sancțiune disciplinară sub formă de mustrare pentru neglijența față de atribuțiile de
serviciu, însă angajatorul nu a indicat în ordin modalitatea încălcării disciplinei
muncii sau încălcarea Regulamentului intern al unității, ci doar s-a limitat a indica
că la 06 martie 2015, ora 5.20 se afla în vestiar și se odihnea.
1
Din explicațiile date de Parea Rodica rezultă că se afla în vestiar, fiindcă se
simțea rău, aștepta să se trezească bolnavii, apoi să facă curățenie în instituție.
Acest ordin nu a fost comunicat Rodicăi Parea în modul prevăzut de lege și nu
cunoștea despre emiterea acestuia, iar semnătură aplicată pe ordin nu îi aparține,
fiind falsificată.
Au mai concretizat că prin ordinul nr. 01/07 – 32 din 01 aprilie 2015 Parea
Sergiu pentru neglijența față de atribuțiile de funcție a fost atenționat de a nu admite
nevegherea beneficiarilor în timpul lor de somn.
În ordinul emis în privința lui Parea Sergiu nu este indicat că salariatul a
încălcat disciplina muncii, ci doar este menționat că la 06 martie 2015, ora 5.00,
infirmierii Parea Sergiu, Zaporojan Emilia și Enachi Doina nu au deschis ușa timp
de 10 minute, invocând că nu au chei.
Ordinul de sancționare nu a fost comunicat lui Sergiu Parea în modul prevăzut
de lege și nu cunoștea despre emiterea acestuia, iar semnătură aplicată pe ordin nu îi
aparține, fiind falsificată.
Parea Sergiu a explicat că în timpul controlului se afla la veceu, circumstanțe
ce denotă că angajatorul neîntemeiat l-a sancționat disciplinar.
Au relevat că în articolul 206 Codul muncii, nu este prevăzută sancțiunea
disciplinară – atenționarea, care a fost aplicată lui Parea Sergiu.
Prin ordinul nr. 01/07-39 din 17 aprilie 2015 Parea Sergiu și Parea Rodica au
fost concediați pentru încălcarea repetată a atribuțiilor de serviciu cu aplicarea
sancțiunii disciplinare pe parcursul unui an; în particular Parea Sergiu pentru că a
lipsit de la locul de muncă în jur de 30 minute la 14 aprilie 2015, iar Parea Rodica
pentru faptul că în aceeași zi în jurul orei 20.00 a trimis beneficiarii Sliuneaeva
Tatiana și Grigorasciu Galina să aducă o sticlă de vin din mașina personală.
Consideră că acțiunile care au servit la concedierea lor nu reprezintă o
încălcare a disciplinei muncii sau a Regulamentului intern al unității, deoarece fiind
omagiați și fiind în perioada posterioară sărbătorilor de Paști au luat o sticlă de vin
dulce pentru a servi colegii.
Timp de 13 ani în care Parea Rodica a activat în această instituție nu a fost
sancționată, iar Parea Sergiu în perioada de 7 ani în care a activat în această
instituție la fel nu a comis vreo abatere disciplinară.
Reclamanții cer anularea ordinului nr. 01/07-31 din 01 aprilie 2015 de
aplicare a sancțiunii disciplinare sub formă de mustrare Rodicăi Parea, anularea
parțială a ordinului nr. 01/07-32 din 01 aprilie 2015 de aplicare a sancțiunii
disciplinare sub formă de atenționare de a nu admite nevegherea beneficiarilor emis
în privința lui Parea Sergiu; repunerea în termenul de atac în anularea ordinului nr.
01/07-31 din 01 aprilie 2015 și de anulare parțială a ordinului nr. 01/07-32 din 01
aprilie 2015, din motiv că cererea de chemare în judecată inițială a fost înregistrată
la Judecătoria Bălți la 01 iulie 2015, iar prin încheierea din 06 iulie 2015 a fost
restituită, încheierea fiind recepționată la 10 iulie 2015; anularea ordinului nr. 01/07-
39 din 17 aprilie 2015 privind concedierea lor cu restabilirea în funcția de infirmieri
în cadrul Internatului Psihoneurologic mun. Bălți; încasarea de la Internatul
Psihoneurologic mun. Bălți în beneficiul Rodicăi Parea a salariului pentru absența
forțată de la serviciu în perioada de la 17 aprilie 2015 și până la emiterea hotărârii,
în sumă de 4 379,26 lei lunar conform registrului soldurilor și rotațiilor; încasarea de
la Internatul Psihoneurologic mun. Bălți în beneficiul lui Sergiu Parea a salariului
pentru absența forțată de la serviciu în perioada de la 17 aprilie 2015 și până la
2
emiterea hotărârii, în sumă de 2 305,36 lei lunar conform registrului soldurilor și
rotațiilor, încasarea din contul Internatului Psihoneurologic mun. Bălți a
despăgubirii în mărime de un salariu mediu pentru fiecare reclamant și compensarea
cheltuielilor de judecată (f.d. 3-4).
Parea Rodica și Parea Sergiu au depus cerere de modificare a pretențiilor
solicitând încasarea de la Internatul Psihoneurologic mun. Bălți în beneficiul
Rodicăi Parea a salariului pentru absența forțată de la serviciu în perioada de la 17
aprilie 2015 și până la emiterea hotărârii, în mărime de 2 661,33 lei lunar și
încasarea de la Internatul Psihoneurologic mun. Bălți în beneficiul lui Sergiu Parea a
salariului pentru absența forțată de la serviciu în perioada de la 17 aprilie 2015 și
până la emiterea hotărârii, în sumă de 2 589,33 lei lunar (f.d. 80).
Prin hotărârea Judecătoriei Bălți din 25 mai 2016 s-a admis cererea de
chemare în judecată depusă de Parea Rodica și Parea Sergiu.
S-a anulat ca fiind ilegal ordinul emis de Internatul Psihoneurologic mun.
Bălți nr. 01/07-31 din 01 aprilie 2015 de aplicare a sancțiunii disciplinare sub formă
de mustrare Rodicăi Parea, ordinul nr. 01/07-32 din 01 aprilie 2015 de aplicare a
sancțiunii disciplinare sub formă de atenționare de a nu admite nevegherea
beneficiarilor în privința lui Parea Sergiu, ordinul nr. 01/07-39 din 17 aprilie 2015
privind concedierea Rodicăi Parea și a lui Sergiu Parea.
S-au restabilit începând cu 17 aprilie 2015 Rodica Parea și Sergiu Parea în
funcția de infirmieri la Internatul Psihoneurologic mun. Bălți.
S-a încasat din contul Internatului Psihoneurologic mun. Bălți în beneficiul
Rodicăi Parea salariul pentru absența forțată de la serviciu de la 17 aprilie 2015 până
la 25 mai 2016 în sumă de 2 661,33 lei lunar.
S-a încasat din contul Internatului Psihoneurologic din mun. Bălți în
beneficiul lui Parea Sergiu salariul pentru lipsa forțată de la serviciu în perioada de
la 17 aprilie 2016 – 25 mai 2016 în sumă de 2 589,33 lei lunar.
S-a încasat din contul Internatului Psihoneurologic din mun. Bălți în
beneficiul statului taxa de stat în mărime de 150 lei și cheltuielile de judecată în
beneficiul solidar a lui Sergiu Parea și Rodica Parea în mărime de 4 000 lei.
S-a indicat că potrivit art. 256 Codul de procedură civilă, prezenta hotărâre în
partea reintegrării Rodicăi Parea și a lui Sergiu Parea în funcțiile ocupate se execută
imediat.
S-a indicat că în conformitate cu art. 256 Codul de procedură civilă prezenta
hotărâre în partea încasării în beneficiul Rodicăi Parea și a lui Sergiu Parea a
salariului pentru absența forțată de la serviciu se execută imediat în mărimea unui
salariu mediu lunar (f.d. 95, 101-105).
În motivarea soluției prima instanță a reținut că ordinele de aplicare a
sancțiunilor disciplinare nr. 01/07-31 și nr. 01/07-32 din 01 aprilie 2015 nu au fost
aduse la cunoștință salariaților în termenul stabilit de legiuitor, reținând în acest sens
că pe ordine sunt aplicate semnăturile lui Parea Sergiu și Parea Rodica, fără a fi
indicată data când aceștia au făcut cunoștință.
Judecătoria Bălți a mai reținut că Internatul Psihoneurologic mun. Bălți nu a
ținut cont de explicațiilor salariaților, potrivit cărora Parea Rodica în perioada
controlului se afla în vestiar, deoarece se simțea rău, iar Parea Sergiu aflându-se în
veceu, nu avea cheile de la ușă, considerent din care a deschis ușa peste un timp mai
îndelungat, iar persoanele care au efectuat controlul eronat au concluzionat că
infirmierii dormeau.
3
În dispozitivul ordinului emis în privința lui Parea Sergiu este indicată
formularea ,,pentru neglijență față de îndeplinirea atribuțiilor de funcție a-l atenționa
de a nu admite nevegherea beneficiarilor în timpul lor de somn pe Parea Serghei”,
însă sancțiunea disciplinară de ,,atenționare” nu se regăsește în Codul muncii.
La 13 iunie 2016 Internatul Psihoneurologic mun. Bălți a declarat apel
nemotivat împotriva hotărârii Judecătoriei Bălți din 25 mai 2016 (f.d.99-100), iar la
13 septembrie 2016 apel motivat împotriva aceleași hotărâri (f.d. 114-117).
Curtea de Apel Bălți prin decizia din 10 octombrie 2017 a admis apelul
declarat de Internatul Psihoneurologic mun. Bălți.
A casat hotărârea Judecătoriei Bălți din 25 mai 2016 și a emis o nouă hotărâre
după cum urmează:
A respins ca fiind neîntemeiat capătul de cerere formulat de Parea Rodica și
Parea Sergiu cu privire la repunerea în termenul de contestare a ordinelor nr. 01/07-
31 și nr. 01/07-32 din 01 aprilie 2015.
A respins ca fiind tardiv capătul de cerere formulat de Parea Rodica și Parea
Sergiu cu privire la contestarea ordinelor nr. 01/07-31 și nr. 01/07-32 din 01 aprilie
2015.
S-au respins ca fiind neîntemeiate capetele de cerere formulate de Parea
Rodica și Parea Sergiu cu privire la anularea ordinului de concediere nr. 01/07-39
din 17 aprilie 2015, restabilirea la serviciu, încasarea salariului pentru absența
forțată de la muncă, încasarea despăgubirii în mărimea unui salariu mediu pentru
absența forțată de la serviciu (f.d. 153-154;155-170).
În motivarea soluției instanța de apel a indicat că Parea Sergiu și Parea Rodica
au depus inițial cererea de chemare în judecată la 01 iulie 2015, care a fost restituită
prin încheierea Judecătoriei Bălți din 06 iulie 2015 și care nu au fost contestată, iar
ulterior au depus cererea de chemare în judecată la 13 iulie 2015 și au solicitat
repunerea în termen a cererii de chemare, din motiv că cererea inițială a fost
restiuită.
În cererea de apel Internatul Psihoneurologic mun. Bălți a invocat tardivitatea
capătului de cerere cu privire la contestarea ordinelor nr. 01/07-31 și nr. 01/07-32
din 01 aprilie 2015, iar cererea de repunere în termen în opinia instanței de apel este
neîntemeiată, fapt ce denotă că acest capăt de pretenție este depus în afara
termenului de 3 luni acordat de legiuitor.
În privința ordinului de concediere a lui Sergiu Parea și Rodica Parea, Curtea
de Apel Bălți a reținut că salariații au recunoscut că au introdus băuturi alcoolice în
instituție, dar consideră că nu constituie o abatere gravă.
La 06 decembrie 2017 prin intermediul oficiului poștal Parea Rodica și Parea
Sergiu au declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 10 octombrie
2017, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și menținerea
hotărârii primei instanțe.
În motivarea cererii de recurs Parea Rodica și Parea Sergiu au indicat că
instanța de apel eronat a constatat că a fost omis termenul de adresare, în condițiile
în care nu au cunoscut despre ordinul de aplicare a sancțiunilor disciplinare, acestea
fiindu-le comunicate după data de 27 aprilie 2015 și 29 aprilie 2015, când au depus
plângere la Inspecția Teritorială a Muncii mun. Bălți pentru verificarea legalității
acestor ordine.
Curtea de Apel Bălți nu s-a expus în privința legalității ordinelor de aplicare a
sancțiunilor disciplinare nr. 01/07-31 și nr. 01/07-32 din 01 aprilie 2015 și nu a
4
indicat care norme au fost încălcate de către salariați, nefiind astfel individualizată
corespunzător fapta.
Sancțiunea disciplinară ,,atenționare” aplicată lui Parea Sergiu nu este
prevăzută de Codul muncii, iar instanța de apel eronat a constatat încălcarea repetată
a atribuțiilor de serviciu cu aplicarea sancțiunilor disciplinare pe parcursul unui an.
Curtea de Apel Bălți eronat a constatat că ei au recunoscut că au introdus o
sticlă de vin în instituție, deoarece unica explicație care confirmă acest fapt anexată
la materialele pricinii nu este semnată de ei.
Instanța de apel nu a ținut cont că au fost membri de sindicat, iar concedierea
membrilor de sindicat în cazul prevăzut la art. 86 alin. (1) lit. g) Codul muncii poate
avea loc doar cu acordul preliminar scris al organului sindical din unitate.
La materialele pricinii este anexat doar procesul-verbal nr. 04/1/15 din 17
aprilie 2015, care este denumit constatare a eliberării din funcție, dar care nu poate
fi apreciat ca un acord al organului sindical.
În conformitate cu art. 439 alin. (2) Codul de procedură civilă, după
parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității
recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre
necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii
acesteia. În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea
recursului se decide în lipsa acesteia.
La 27 decembrie 2017 Curtea Supremă de Justiție a expediat intimatului o
copie a cererii de recurs, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a
referinței timp de o lună de la data primirii copiei respective.
Prin referința depusă la 22 ianuarie 2018 prin intermediul oficiului poștal
Internatul Psihoneurologic mun. Bălți a solicitat respingerea recursului, invocând că
Parea Sergiu a manifestat în repetate rânduri un comportament necorespunzător,
astfel încât prin procesul-verbal cu privire la contravenție din 21 august 2014 acesta
a fost sancționat pentru injurie și huliganism în baza art. 69 alin. (1), art. 354 Cod
contravențional, pentru faptul că a înjurat directorul Internatului Psihoneurologic
mun. Bălți Lilia Melnic, deoarece aceasta i-a făcut observație că spăla mașina pe
teritoriul Internatului. A mai indicat că ordinul din 01 aprilie 2015 a fost adus la
cunoștință lui Parea Sergiu sub semnătură. La 17 aprilie 2015 a fost convocată
comisia sindicală, care a confirmat că Parea Sergiu și Parea Rodica sunt eliberați din
serviciu pentru încălcarea sistematică și intenționată a atribuțiilor de funcție.
La 06 februarie 2018 prin intermediul oficiului poștal Parea Rodica și Parea
Sergiu au depus recurs suplimentar invocând că au lucrat în cadrul Internatului
Psihoneurologic mun. Bălți timp de 13 ani și respectiv 7 ani, perioadă în care nu au
fost sancționați disciplinar.
În conformitate cu art. 439 alin. (3) Codul de procedură civilă, judecătorul
raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și
face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu alin.
(2).
Verificând argumentele invocate de Parea Rodica și Parea Sergiu în cererea
de recurs pe baza materialelor din dosar și a referinței depuse de Internatul
Psihoneurologic mun. Bălți, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat este
inadmisibil din următoarele motive.
5
În conformitate cu art. 433 lit. b) Codul de procedură civilă, cererea de recurs
se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul este depus cu omiterea termenului
de declarare prevăzut la art. 434.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) Codul de procedură civilă, recursul se
declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.
La 03 noiembrie 2017 Curtea de Apel Bălți a expediat Rodicăi Parea și lui
Sergiu Parea copia deciziei din 10 octombrie 2017 (f.d. 171), care a fost
recepționată de destinatari la 10 noiembrie 2017 (f.d. 172-173), fapt ce denotă că
recursul inițial declarat la 06 decembrie 2017 prin intermediul oficiului poștal este
depus în interiorul termenului de 2 luni acordat de legiuitor.
În conformitate cu art. 433 lit. c) Codul de procedură civilă, cererea de recurs
se consideră inadmisibilă în cazul în care persoana care a înaintat recursul nu este în
drept să-l declare.
În speță, recursul a fost semnat de Parea Rodica și Parea Sergiu, recurenții
fiind partea în proces care au declanșat acțiunea, astfel încât temeiul stipulat de art.
433 lit. c) Codul de procedură civilă nu are incidență.
În conformitate cu art. 433 lit. d) Codul de procedură civilă, cererea de recurs
se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul se depune în mod repetat după ce
a fost examinat.
La caz, instanța de recurs relevă că nici temeiul prevăzut de art. 433 lit. d)
Cod de procedură civilă nu este aplicabil.
Luând în considerare cele constatate supra, instanța de recurs conchide că
recursul nu poate fi considerat inadmisibil în baza temeiurilor enumerate de art. 433
lit. b), c) sau d) Cod de procedură civilă.
În conformitate cu art. 433 lit. a) Codul de procedură civilă, cererea de recurs
se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile
prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).
În conformitate cu art. 432 alin. (2), (3) și (4) Codul de procedură civilă, se
consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul
în care instanța judecătorească:
a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;
b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;
c) a interpretat în mod eronat legea;
d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.
Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate
eronat în cazul în care:
a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la
judecarea ei;
b) pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a
comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;
c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a
procesului;
d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost
implicate în proces;
e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;
f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.
Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de
declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut
6
duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs
consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau
în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților
fundamentale ale omului.
Aceste dispoziții legale fundamentează ideea potrivit căreia judecarea
recursului exercitat conform Secțiunii a 2-a, Cap. XXXVIII, Cod de procedură
civilă, are un caracter devolutiv și privește în exclusivitate probleme de drept
material și procedural, verificându-se legalitatea deciziei, nu și temeinicia ei în fapt.
Astfel, sarcina instanței de recurs la această etapă este de a verifica temeiurile
recursului și argumentele privind caracterul ilegal al deciziei atacate, în limitele în
care au fost formulate și prin prisma drepturilor garantate de Convenția Europeană a
Drepturilor Omului.
Completul evidențiază că în lumina jurisprudenței Curții Europene a
Drepturilor Omului, procedura de examinare a admisibilității unui recurs în materie
civilă trebuie să corespundă în principiu garanțiilor unui proces echitabil, consfințite
de art. 6 din CEDO, în special cu referire la dreptul de acces liber la justiție și la
dreptul subsecvent de a fi audiat de o instanță judecătorească (hotărârile Delcourt
contra Belgiei din 17 ianuarie 1970 și Erfar-Avef contra Greciei din 27 martie
2014).
În acest context, Completul reține că dreptul unei persoane de acces liber la
justiție poate fi limitat, inclusiv prin instituirea procedurii de examinare a
admisibilității recursului, or prin însăși natura lor, condițiile pentru examinarea unei
cereri introduse pe o cale de atac extraordinară pot fi mai stricte decât condițiile
stabilite pentru o cale de atac ordinară. Asemenea rigori urmăresc scopul de aplicare
și interpretare unitară a legislației și îndeplinesc funcțiile de administrare eficientă a
justiției, fiind în deplină concordanță cu art. 6 din CEDO (hotărârea Trevisanato
contra Italiei din 15 septembrie 2016).
Completul statuează că obligația de a motiva un act judecătoresc poate varia
în funcție de natura actului în cauză (hotărârea Hansen contra Norvegiei din 2
octombrie 2014), iar în concepția CtEDO, nu se impune motivarea detaliată a
deciziei unei instanțe de recurs care, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice,
respinge un recurs ca fiind „lipsit de șanse de succes” (hotărârea Nersesyan contra
Armeniei din 19 ianuarie 2010).
Completul notează că cererea de recurs depusă de Parea Rodica și Parea
Sergiu este întemeiată, în drept, pe temeiurile prevăzute de art. 432 alin. (2) lit. a),
c) Codul de procedură civilă.
Totuși, din conținutul cererii de recurs rezultă că, în mare parte, Parea Rodica
și Parea Sergiu au reluat criticile formulate în faza procesuală anterioară, asupra
cărora instanța de apel s-a pronunțat cu suficientă putere de convingere, iar
invocarea pretinselor încălcări admise de instanța de apel nu este suficient de
fundamentată.
În conformitate cu art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, în cazul în care
se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3
judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra
inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu
conține nicio referire cu privire la fondul recursului.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție menționează că procedura admisibilității constă în verificarea
7
faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432
alin. (2), (3) și (4) Codul de procedură civilă.
Astfel, din motivele menționate și având în vedere că instanța de apel a
examinat pricina sub toate aspectele, cu respectarea normelor de drept material,
procedural și apreciind corect probele administrate a emis o hotărâre legală, iar
argumentele invocate de Parea Rodica și Parea Sergiu în cererea de recurs poartă
caracter declarativ și nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2),
(3) și (4) Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a
considera recursul inadmisibil.
În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) Codul de
procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e:
Recursul declarat de Parea Rodica și Parea Sergiu se consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului Tatiana Vieru
Judecători Maria Ghervas
Luiza Gafton
8