2ra-271/18 — cu privire la modificarea cuantumului pensiei de întreținere a copilului minor

Dosarul nr. 2ra-271/18 Instanța de fond: Judecătoria Edineț (sediul Briceni) – Gh. Comerzan, Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți – I. Grosu, A. Ciobanu, D. Stănilă, Î N C H E I E R E 21 februarie 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru, judecători Iuliana Oprea, Maria Ghervas, examinând admisibilitatea recursului, declarat de către Nicolae Ursan, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Angela Vengher împotriva lui Nicolae Ursan cu privire la modificarea cuantumului pensiei de întreținere a copilului minor, împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 28 septembrie 2017, prin care s-a admis apelul declarat de Angela Vengher, s-a casat parțial hotărârea Judecătoriei Edineț (sediul Briceni) din 14 iulie 2017, în partea determinării cuantumului pensiei de întreținere a copilului minor, s-a emis o nouă hotărîre, C O N S T A T Ă : La 25 ianuarie 2017 Angela Vengher a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Nicolae Ursan cu privire la modificarea cuantumul pensiei de întreținere a copilului minor de la 300 lei la 950 lei lunar, până la atingerea majoratului și încasarea cheltuielilor de judecată.

(f.d.1-2) În motivarea acțiunii reclamanta a indicat, că Nicolae Ursan este tatăl copilului XXXXX, născut la XXXXX. Prin hotărârea Judecătoriei Briceni din 02 martie 2012 Nicolae Ursan achită pensie pentru întreținerea copilului minor, în sumă fixă de 300 lei lunar. Reclamanta menționează că în prezent suma de 300 lei este una mizeră, iar ea nu are un loc de muncă, nu dispune de teren agricol, totodată, singură nu reușește să facă față cerințelor de asigurare a unui trai decent minorului. Conform datelor statistice coșul minim de consum pentru un copil în vârsta de la 7 la 17 ani constituie 1904 lei. Fiindcă pârâtul nu este angajat în serviciu, nu are un salariu stabil, solicită încasarea, în continuare a pensiei în sumă fixă cu majorarea cuantumului pensiei pentru întreținerea copilul minor de la 300 lei la 950 lei lunar până la atingerea majoratului.

1 Prin hotărârea Judecătoriei Edineț (sediul Briceni) din 14 iulie 2017 s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de către Angela Vengher, s-a modificat cuantumul pensiei de întreținere a copilului minor, încasată prin hotărîrea Judecătoriei Briceni din 02 martie 2012, s-a încasat de la Nicolae Ursan în beneficiul Angelei Vengher pensia pentru întreținerea copilului minor în sumă bănească fixă în mărime de 450 lei lunar, începând cu 26 ianuarie 2017 și până la atingerea majoratului de către copil sau schimbarea situației, cheltuielile de judecată formate din asistența juridică în mărime de 600 lei și taxa de stat în mărime de 162 lei, în rest acțiunea s-a respins ca neîntemeiată.

(f.d.48,50-54) Prin decizia Curții de Apel Bălți din 28 septembrie 2017 a fost admis apelul declarat de către Angela Vengher, s-a casat parțial hotărârea Judecătoriei Edineț (sediul Briceni) din 14 iulie 2017,în partea determinării cuantumului pensiei de întreținere a copilului minor, s-a emis o nouă hotărâre, prin care s-a modificat cuantumul pensiei de întreținere a copilului minor, stabilită prin hotărârea Judecătoriei Briceni din 02 martie 2012, s-a încasat de la Nicolae Ursan în beneficiul Angelei Vengher pensia de întreținere a copilului minor în sumă bănească fixă a câte 950 lei lunar, începând cu data de 25 ianuarie 2017 până la atingerea majoratului copilului, s-a încasat taxa de stat în sumă de 342 lei, în rest hotărârea s-a menținut.

(f.d.74,75-81) La 22 decembrie 2017 Nicolae Ursan a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 28 septembrie 2017, solicitând casarea deciziei, cu menținerea hotărârii Judecătoriei Edineț (sediul Briceni) din 14 iulie 2017. (f.d.93-94) În motivarea cererii de recurs recurentul a invocat, că instanța de apel a interpretat în mod eronat legea și în acest sens a aplicat eronat normele de drept material, nu a constatat și elucidat pe deplin circumstanțele care au importanță pentru soluționarea litigiului. În conformitate cu art. 434 alin. (1), (2) CPC recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Materialele cauzei atestă că decizia Curții de Apel Bălți a fost pronunțată la 28 septembrie 2017, expediată părților prin intermediul oficiului poștal la data de 08 noiembrie 2017, fiind recepționată de către Nicolae Ursan la data de 16 noiembrie 2017, conform avizului de recepție. (f.d.82,84) În aceste circumstanțe recursul, depus la data de 22 decembrie 2017, se consideră depus în termen. Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia, că recursul declarat de către Nicolae Ursan este inadmisibil din următoarele considerente. 2 Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă, că Nicolae Ursan a indicat argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanța de apel a apreciat înscrisurile probatorii și a constatat circumstanțele cauzei.

Nu pot fi reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs. Potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII CPC, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Recursul exercitat conform secțiunii a II - are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt. Astfel, completul Colegiului constată, că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în cele expres stabilite la art. 432, al.

2, 3 și 4 CPC. Potrivit prevederilor art. 432 alin.1 CPC părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declarare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procesual. Aliniatele 2 și 3 ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau aplicate eronat, iar alin. 4 stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. 3 constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. 2, 3 și 4. Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea lucrurilor pe când în recursul declarat de către Nicolae Ursan asemenea aspecte nu se regăsesc. În speță, completul Colegiului menționează, că recursul în cauză conține obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de apel primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției. 3 Drept urmare, se reține că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa cum formal invocă Nicolae Ursan și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Nicolae Ursan inadmisibil.

Conform celor expuse, în temeiul art. 270, 431 alin.2, 433 lit. a), 440 alin.1 CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție D I S P U N E : Recursul, declarat de către Nicolae Ursan, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru judecători Iuliana Oprea Maria Ghervas 4