2ra-271/18 — cu privire la modificarea cuantumului pensiei de întreținere a copilului minor

Dosarul nr. 2ra-271/18

Instanța de fond: Judecătoria Edineț (sediul Briceni) – Gh. Comerzan,

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți – I. Grosu, A. Ciobanu, D. Stănilă,

Î N C H E I E R E

21 februarie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru,

judecători Iuliana Oprea, Maria Ghervas,

examinând admisibilitatea recursului, declarat de către Nicolae Ursan,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Angela Vengher

împotriva lui Nicolae Ursan cu privire la modificarea cuantumului pensiei de

întreținere a copilului minor,

împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 28 septembrie 2017, prin care s-a

admis apelul declarat de Angela Vengher, s-a casat parțial hotărârea Judecătoriei

Edineț (sediul Briceni) din 14 iulie 2017, în partea determinării cuantumului pensiei

de întreținere a copilului minor, s-a emis o nouă hotărîre,

C O N S T A T Ă :

La 25 ianuarie 2017 Angela Vengher a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Nicolae Ursan cu privire la modificarea cuantumul pensiei de întreținere

a copilului minor de la 300 lei la 950 lei lunar, până la atingerea majoratului și

încasarea cheltuielilor de judecată. (f.d.1-2)

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat, că Nicolae Ursan este tatăl copilului

XXXXX, născut la XXXXX. Prin hotărârea Judecătoriei Briceni din 02 martie 2012

Nicolae Ursan achită pensie pentru întreținerea copilului minor, în sumă fixă de 300

lei lunar. Reclamanta menționează că în prezent suma de 300 lei este una mizeră, iar

ea nu are un loc de muncă, nu dispune de teren agricol, totodată, singură nu reușește

să facă față cerințelor de asigurare a unui trai decent minorului. Conform datelor

statistice coșul minim de consum pentru un copil în vârsta de la 7 la 17 ani

constituie 1904 lei. Fiindcă pârâtul nu este angajat în serviciu, nu are un salariu

stabil, solicită încasarea, în continuare a pensiei în sumă fixă cu majorarea

cuantumului pensiei pentru întreținerea copilul minor de la 300 lei la 950 lei lunar

până la atingerea majoratului.

1

Prin hotărârea Judecătoriei Edineț (sediul Briceni) din 14 iulie 2017 s-a admis

parțial cererea de chemare în judecată depusă de către Angela Vengher, s-a

modificat cuantumul pensiei de întreținere a copilului minor, încasată prin hotărîrea

Judecătoriei Briceni din 02 martie 2012, s-a încasat de la Nicolae Ursan în

beneficiul Angelei Vengher pensia pentru întreținerea copilului minor în sumă

bănească fixă în mărime de 450 lei lunar, începând cu 26 ianuarie 2017 și până la

atingerea majoratului de către copil sau schimbarea situației, cheltuielile de judecată

formate din asistența juridică în mărime de 600 lei și taxa de stat în mărime de 162

lei, în rest acțiunea s-a respins ca neîntemeiată. (f.d.48,50-54)

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 28 septembrie 2017 a fost admis apelul

declarat de către Angela Vengher, s-a casat parțial hotărârea Judecătoriei Edineț

(sediul Briceni) din 14 iulie 2017,în partea determinării cuantumului pensiei de

întreținere a copilului minor, s-a emis o nouă hotărâre, prin care s-a modificat

cuantumul pensiei de întreținere a copilului minor, stabilită prin hotărârea

Judecătoriei Briceni din 02 martie 2012, s-a încasat de la Nicolae Ursan în

beneficiul Angelei Vengher pensia de întreținere a copilului minor în sumă bănească

fixă a câte 950 lei lunar, începând cu data de 25 ianuarie 2017 până la atingerea

majoratului copilului, s-a încasat taxa de stat în sumă de 342 lei, în rest hotărârea s-a

menținut. (f.d.74,75-81)

La 22 decembrie 2017 Nicolae Ursan a declarat recurs împotriva deciziei Curții

de Apel Bălți din 28 septembrie 2017, solicitând casarea deciziei, cu menținerea

hotărârii Judecătoriei Edineț (sediul Briceni) din 14 iulie 2017. (f.d.93-94)

În motivarea cererii de recurs recurentul a invocat, că instanța de apel a

interpretat în mod eronat legea și în acest sens a aplicat eronat normele de drept

material, nu a constatat și elucidat pe deplin circumstanțele care au importanță

pentru soluționarea litigiului.

În conformitate cu art. 434 alin. (1), (2) CPC recursul se declară în termen de 2

luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este

termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Materialele cauzei atestă că decizia Curții de Apel Bălți a fost pronunțată la 28

septembrie 2017, expediată părților prin intermediul oficiului poștal la data de 08

noiembrie 2017, fiind recepționată de către Nicolae Ursan la data de 16 noiembrie

2017, conform avizului de recepție. (f.d.82,84)

În aceste circumstanțe recursul, depus la data de 22 decembrie 2017, se

consideră depus în termen.

Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele

cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia, că recursul declarat de către Nicolae

Ursan este inadmisibil din următoarele considerente.

2

Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă,

că Nicolae Ursan a indicat argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanța

de apel a apreciat înscrisurile probatorii și a constatat circumstanțele cauzei. Nu pot

fi reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de reaprecierea

probelor, fapt inadmisibil în recurs.

Potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII CPC, instanța de

recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de

apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența

probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței

de recurs.

Recursul exercitat conform secțiunii a II - are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea deciziei,

dar nu și temeinicia în fapt.

Astfel, completul Colegiului constată, că argumentele invocate în recurs nu pot

constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în cele

expres stabilite la art. 432, al. 2, 3 și 4 CPC.

Potrivit prevederilor art. 432 alin.1 CPC părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declarare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procesual.

Aliniatele 2 și 3 ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau

aplicate eronat, iar alin. 4 stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. 3 constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în

care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.

432 alin. 2, 3 și 4.

Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să

fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie

să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea lucrurilor pe când în recursul

declarat de către Nicolae Ursan asemenea aspecte nu se regăsesc.

În speță, completul Colegiului menționează, că recursul în cauză conține

obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de

apel primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în

care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

3

Drept urmare, se reține că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei

de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea

eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa cum formal

invocă Nicolae Ursan și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de Nicolae Ursan inadmisibil.

Conform celor expuse, în temeiul art. 270, 431 alin.2, 433 lit. a), 440 alin.1 CPC,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

D I S P U N E :

Recursul, declarat de către Nicolae Ursan, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru

judecători Iuliana Oprea

Maria Ghervas

4