2r-108/18 — incasarea datoriei

prima instanță: A. Braga dosar nr. 2r-108/18

(Judecătoria Chișinău, sediul Central)

Instanța de apel: L. Bulgac, G. Dașchevici, S. Gîrbu

(Curtea de Apel Chișinău)

D E C I Z I E

14 februarie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Oleg Sternioală

Judecătorii Mariana Pitic

Iurie Bejenaru

examinînd recursul declarat de Socolveac Victor,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Asociația

Proprietarilor de Locuințe Privatizate nr. 51/397 COOP împotriva lui Socolveac

Victor, Socolveac Valentina și Socolveac-Beloșapca Irina cu privire la încasarea

datoriei pentru serviciile locativ-comunale și încasarea cheltuielilor de judecată,

împotriva încheierii din 20 decembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 14 martie 2017 Asociația Proprietarilor de Locuințe Privatizate nr. 51/397

COOP a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Socolveac Victor,

Socolveac Valentina și Socolveac-Beloșapca Irina cu privire la încasarea datoriei

pentru serviciile locativ-comunale și încasarea cheltuielilor de judecată, solicitînd

încasarea de la pârâți, în mod solidar, a sumei de 4 903 lei.

Prin hotărîrea din 3 octombrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central,

acțiunea a fost admisă; s-a încasat în mod solidar de la Socolveac Victor, Socolveac

Valentina și Socolveac-Beloșapca Irina în beneficiul APLP nr. 51/397 COOP suma

de 4 903 lei cu titlu de datorie pentru serviciile locativ-comunale livrate pentru

perioada de până în luna ianuarie 2017 și suma de 270 lei cu titlu de cheltuieli de

judecată.

La 27 octombrie 2017, Socolveac Victor a depus un apel nemotivat împotriva

hotărîrii primei instanțe, solicitând casarea ei și emiterea unei noi hotărîri prin care

acțiunea să fie respinsă. De asemenea, apelantul a solicitat scutirea de la plata taxei

de stat, invocând situația sa materială grea.

Prin încheierea din 20 decembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău a fost

admisă cererea apelantului Socolveac Victor privind scutirea de la plata taxei de

stat. Nu s-a dat curs apelului, apelantului fiindu-i acordat termen pentru prezentarea

apelului motivat în limba română, pînă la prima ședință de judecată stabilită pentru

data de 11 ianuarie 2018, ora 10:00. Acestuia i s-a explicat că, în caz contrar,

cererea sa de apel îi va fi restituită.

1

La data de 10 ianuarie 2018, Socolveac Victor a depus apelul motivat

întocmit în limba rusă.

La aceeași dată, Socolveac Victor a declarat recurs împotriva încheierii din 20

decembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea ei în partea referitoare

la obligația de a-și prezenta cererea de apel în limba română.

În motivarea recursului s-a invocat că normele procesuale civile nu prevăd

condiția obligatorie a depunerii cererii de apel în limba română.

În conformitate cu art. 425 din Codul de procedură civilă, termenul de

declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea

încheierii.

Potrivit avizului de recepție contra semnătură, se confirmă că Socolveac Victor

a primit, la data de 5 ianuarie 2018, copia încheierii de a nu da curs cererii de apel.

Astfel, declarând recursul la data de 10 ianuarie 2018, Socolveac Victor s-a încadrat

în termenul prevăzut de lege.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este neîntemeiat și

că acesta trebuie respins, cu menținerea încheierii instanței de apel, din următoarele

considerente.

În conformitate cu art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă, după ce

examinează recursul împotriva încheierii, instanța de recurs îl poate respinge și

poate menține încheierea.

Potrivit art. 368 alin. (1) din Codul de procedură civilă, dacă cererea de apel

nu întrunește condițiile prevăzute la articolele 364 și 365 din Codul de procedură

civilă și dacă cererea este depusă fără plata taxei de stat, instanța de apel dispune

printr-o încheiere să nu se dea curs cererii, acordîndu-i apelantului un termen pentru

lichidarea neajunsurilor.

Art. 364 alin. (3) din Codul de procedură civilă prevede că înscrisurile

redactate într-o limbă străină se depun în traducere certificată în modul stabilit de

lege.

În conformitate cu art. 13 din Constituție, limba de stat a Republicii Moldova

este limba română și, în coroborare cu acesta, art. 24 din Codul de procedură civilă

prevede că judecarea pricinilor civile în instanțele judecătorești se desfășoară în

limba română.

Art. 4 din Constituție prevede că modul de funcționare a limbilor pe teritoriul

Republicii Moldova se stabilește prin lege organică.

Potrivit art. 6 din Legea cu privire la funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul

Republicii Moldova nr. 3465 din 1 septembrie 1989, în relațiile cu organele puterii

de stat, ale administrației de stat și ale organizațiilor obștești, precum și cu

întreprinderile, instituțiile și organizațiile situate pe teritoriul Republicii Moldova,

limba de comunicare orală sau scrisă – română sau rusă – o alege cetățeanul.

Totuși, în conformitate cu art. 118 din Constituție, procedura judiciară se

desfășoară în limba română.

Principiul utilizării limbii oficiale, care este prevăzut și în art. 9 din Legea cu

privire la organizarea judecătorească, impune ca judecarea cauzelor să aibă loc în

limba oficială a statului.

2

Convenția europeană a drepturilor omului nu conține dispoziții cu privire la

limba utilizată în fața tribunalului, ci impune asigurarea gratuită, atunci când este

cazul, a unui interpret.

Prin urmare, Curtea Supreme de Justiție reiterează faptul că discuțiile

referitoare la accesul în justiție trebuie să se poarte în sfera legislației procesuale,

care constituie legislația specială, nu în cea a unor legi generale.

Curtea Supremă de Justiție reține că, întrucât judecarea pricinilor civile se

desfășoară în limba română (potrivit art. 24 alin. (1) din Codul de procedură civilă),

cererile de chemare judecată nu se vor putea depune în instanța de judecată într-o

altă limbă. Fără a diminua dreptul tuturor justițiabililor de a-și vorbi limba maternă

în viața de zi cu zi, justiția se înfăptuiește în limba oficială a statului. Dacă este

cazul, cei care nu o cunosc pot beneficia gratuit de dreptul la interpret. Așadar,

cererea de chemare în judecată redactată într-o altă limbă decât limba oficială a

procesului trebuie însoțită de traducerea acesteia realizată de către un translator

autorizat. Sarcina traducerii cererii de chemare în judecată formulată într-o altă

limbă decât limba oficială a statului îi aparține celui care o prezintă, nu instanței de

judecată.

În cauza Ivanov v. Finlanda din 29 mai 2002, Curtea Europeană a

Drepturilor Omului a constatat, în cazul unei doamne cetățean rus, care invocase

refuzul accesului la un tribunal pentru că își formulase cererea în limba rusă și nu

în limbile oficiale din Finlanda – finlandeza și suedeza – că reclamanta fusese

liberă să introducă o nouă acțiune, atât timp cât aceasta era formulată în una din

limbile oficiale din Finlanda. Curtea Europeană a notat că, deși reclamanta nu

beneficia de un drept absolut la gratuitatea asistenței juridice, ea putea solicita

subvenționarea asistenței, precum și numirea unui avocat din oficiu care cunoștea

una din limbile oficiale. Curtea Europeană nu a considerat că reclamantei i s-a

negat accesul la un tribunal, în vederea intentării procedurilor civile.

Din considerentele menționate mai sus, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție apreciază că, la pronunțarea

încheierii de a nu da curs apelului, instanța de apel a obligat în mod justificat

apelantul să prezinte cererea de apel motivată în limba română. Apelantul Socolveac

Victor nu era lipsit de dreptul de a recurge, în acest sens, la serviciile unui translator

autorizat.

Astfel, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră necesar să respingă recursul și să mențină încheierea

instanței de apel.

În conformitate cu art. 428 lit. a) din Codul de procedură civilă, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se respinge recursul declarat de Socolveac Victor.

Se menține încheierea din 20 decembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, în

cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Asociația Proprietarilor de

Locuințe Privatizate nr. 51/397 COOP împotriva lui Socolveac Victor, Socolveac

3

Valentina și Socolveac-Beloșapca Irina cu privire la încasarea datoriei pentru

serviciile locativ-comunale și încasarea cheltuielilor de judecată.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Oleg Sternioală

Judecătorii Mariana Pitic

Iurie Bejenaru

4