3r-21/18 — constatarea ilegalității răspunsului și obligarea emiterii ordinului
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- constatarea ilegalităţii răspunsului şi obligarea emiterii ordinului
- Temei legal
- comunicarea actelor de procedură participanţilor la proces, necomunicarea încheierii de a nu da curs cererii de apel apelantului
3r-21/18 — constatarea ilegalității răspunsului și obligarea emiterii ordinului (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
3r-21/18
prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani– D. Dulghieru
instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău: N. Vascan, V. Clima și E. Palanciuc
D E C I Z I E
14 februarie 2018 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componență:
Președintele ședinței,
Ala Cobăneanu
Judecători Dumitru Mardari și Luiza Gafton
examinând recursul declarat de Ministerul Justiției, prin intermediul
reprezentantului Cachița Constantin,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Frecăuțanu Vasile și
Slutu Veaceslav împotriva Ministerului Justiției cu privire la constatarea ilegalității
răspunsului și obligarea emiterii ordinului,
împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 25 octombrie 2017, prin care s-
a restituit cererea de apel depusă de Ministerul Justiției, prin intermediul
reprezentantului Cachița Constantin pentru neînlăturarea neajunsurilor cererii de apel
c o n s t a t ă
La 05 mai 2017 Frecăuțanu Vasile și Slutu Veaceslav au depus cerere de
chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției cu privire la constatarea ilegalității
răspunsului și obligarea emiterii ordinului.
În motivarea cererii de chemare în judecată au indicat că Frecăuțanu Vasile
deține licență pentru exercitarea activității de notar nr. 227 din 20 noiembrie 2013 cu
teritoriul de activitate în mun. Chișinău, iar Slutu Veaceslav deține licență pentru
exercitarea activității de notar nr. 329 din 20 aprilie 2011 cu teritoriul de activitate în
raionul Leova.
Au mai indicat că la 09 septembrie 2016 au adresat Ministerului Justiției cerere,
prin care au solicitat aprobarea schimbării reciproce a competenței teritoriale, din
motive obiective personale.
Notarul Frecăuțanu Vasile a invocat necesitatea schimbării teritoriului de
activitate profesională prin starea nesatisfăcătoare a sănătății, ținând cont că suferă de
unele afecțiuni, care fac imposibilă exercitarea volumului mare de lucru, specific mun.
Chișinău.
Notarul Slutu Vasile a invocat că după obținerea licenței pentru exercitarea
activității de notar și după ce a fost repartizat să lucreze în or. Leova, deși locuia în
mun. Bălți, la 08 ianuarie 2015 s-a născut fiul Victor, iar în anul 2015 soția sa a fost
înmatriculată la studii la zi în mun. Chișinău.
Reclamanții cer constatarea ilegalității răspunsului Ministerului Justiției nr.
04/3545 din 07 aprilie 2017, prin care a fost respinsă cererea prealabilă cu privire la
aprobarea transferului ,,post de post” a teritoriului de activitate a notarilor și obligarea
Ministerului Justiției să emită ordin privind aprobarea transferului ,,post de post” a
teritoriului de activitate ale notarilor, încât notarul Slutu Veaceslav să fie transferat din
raionul Leova în mun. Chișinău, iar Frecăuțanu Vasile să fie transferat din mun.
Chișinău în raionul Leova pentru desfășurarea activității profesionale (f.d.4-8).
1
Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău sediu Buiucani din 08 august 2017 s-a
admis cererea de chemare în judecată depusă de Slutu Veaceslav și Frecăuțanu Vasile.
S-a recunoscut ca fiind nefondat și s-a anulat refuzul Ministerului Justiției din 07
aprilie 2017 de a aproba transferul ,,post de post” a teritoriului de activitate al notarilor
Frecăuțanu Vasile și Slutu Veaceslav.
S-a obligat Ministerul Justiției să emită ordin privind aprobarea transferului
,,post de post” a teritoriului de activitate a notarilor, încât notarul Slutu Veaceslav să
fie transferat din raionul Leova în mun. Chișinău, iar notarul Frecăuțanu Vasile să fie
transferat din mun. Chișinău în raionul Leova (f.d. 79, 87-99).
La 05 septembrie 2017 reprezentantul Cachița Constantin, împuternicit prin
procura din 04 iulie 2017 de a reprezenta interesele în instanța de judecată cu dreptul
de a ataca hotărârea judecătorească (f.d. 103), a declarat în interesele Ministerului
Justiției apel nemotivat împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău sediul Buiucani din
08 august 2017 (f.d. 103).
Curtea de Apel Chișinău prin încheierea din 28 septembrie 2017 nu a dat curs
cererii de apel depusă de reprezentantul Ministerului Justiției Constantin Cachița
împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 08 august 2017.
A stabilit Ministerului Justiției termen până la 25 octombrie 2017 pentru
depunerea cererii de apel motivate.
A explicat Ministerului Justiției că în caz dacă nu va prezenta cererea de apel
motivată în termenul stabilit de instanță, cererea nemotivată de apel împreună cu toate
documentele anexate va fi restituită (f.d. 107-109).
Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 25 octombrie 2017 s-a restituit
cererea de apel depusă de reprezentantul Ministerului Justiției Constantin Cachița
împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 08 august 2017 din
motivul neîndeplinirii în termen a indicațiilor instanței de apel din încheierea din 28
septembrie 2017 (f.d. 116-120).
La 01 decembrie 2017 reprezentantul Cachița Constantin a declarat în interesele
Ministerului Justiției recurs împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 25
octombrie 2017, solicitând repunerea recursului în termen, admiterea încheierii și
restituirea pricinii spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău.
În motivarea cererii de recurs reprezentantul Cachița Constantin a indicat că
Ministerul Justiției nu a recepționat copia încheierii de a nu da curs cererii de apel din
28 septembrie 2017, deoarece în adresa instituției a parvenit doar citația pentru ședința
de judecată din 25 octombrie 2017 și a fost în imposibilitate să înlăture neajunsurile
cererii de apel.
În conformitate cu art. 426 alin. (1) și (3) Codul de procedură civilă, recursul
împotriva încheierii se depune și se examinează în modul stabilit de prezentul capitol,
cu excepțiile stabilite de prezenta secțiune.
Recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 3 luni într-un complet
din 3 judecători, pe baza dosarului și a materialelor anexate la recurs, fără examinarea
admisibilității și fără participarea părților.
Studiind argumentele recursului în raport cu materialele pricinii, Colegiul civil,
comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că
recursul este depus în termen, întemeiat și urmează a fi admis cu casarea încheierii și
trimiterea pricinii la rejudecare de la etapa primirii cererii de apel din următoarele
motive.
În conformitate cu art. 425 Codul de procedură civilă, termenul de declarare a
recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.
2
La 29 decembrie 2017 Curtea de Apel Chișinău a expediat în adresa
Ministerului Justiției copia încheierii din 25 octombrie 2017 (f.d. 122), fapt ce denotă
că recursul declarat la 01 decembrie 2017 este depus în interiorul termenului de
declarare și nu este necesară repunerea recursului în termen.
În conformitate cu art. 427 lit. b) Codul de procedură civilă, instanța de recurs,
după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să admită recursul și să
caseze integral sau parțial încheierea, restituind pricina spre rejudecare.
Judecând pricina în ordine de recurs, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție a constatat că instanța de apel a aplicat
eronat normele de drept procedural la etapa restituirii apelului.
Din materialele pricinii rezultă că la 05 septembrie 2017 reprezentantul Cachița
Constantin a declarat în interesele Ministerului Justiției apel nemotivat împotriva
hotărârii Judecătoriei Chișinău sediul Buiucani din 08 august 2017 (f.d. 103).
În conformitate cu art. 365 alin. (1) lit. d) Codul de procedură civilă, în cererea
de apel se indică: motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază apelul.
În conformitate cu art. 368 alin. (1) Codul de procedură civilă, dacă cererea de
apel nu întrunește condițiile prevăzute la art.364 și 365 și dacă cererea este depusă fără
plata taxei de stat, instanța de apel dispune printr-o încheiere să nu se dea curs cererii,
acordând apelantului un termen pentru lichidarea neajunsurilor.
Curtea de Apel Chișinău prin încheierea din 28 septembrie 2017 nu a dat curs
cererii de apel depusă de reprezentantul Ministerului Justiției Constantin Cachița
împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău sediul Buiucani din 08 august 2017.
A stabilit Ministerului Justiției termen până la 25 octombrie 2017 pentru
depunerea cererii de apel motivate.
A explicat Ministerului Justiției că în caz dacă nu va prezenta cererea de apel
motivată în termenul stabilit de instanță, cererea nemotivată de apel împreună cu toate
documentele anexate va fi restituită (f.d. 107-109).
La materialele pricinii lipsesc probe că instanța de apel a remis în adresa
apelantului copia încheierii de a nu da curs cererii de apel, or, la filele dosarului este
doar citația, prin care Curtea de Apel Chișinău a înștiințat Ministerul Justiției despre
ședința de judecată din 25 octombrie 2017 (f.d. 110), care a fost recepționată de
destinatar la 19 octombrie 2017, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție anexat la
materialele pricinii (f.d. 113).
În ședința de judecată din 25 octombrie 2017 reprezentantul Ministerului
Justiției nu s-a prezentat, deși instituția a fost citată conform rigorilor, fapt ce se
confirmă în procesul-verbal al ședinței de judecată (f.d. 114-115).
Însă în conformitate cu art. 100 alin. (1) Codul de procedură civilă, cererea de
chemare în judecată și actele de procedură se comunică participanților la proces și
persoanelor interesate, contra semnătură, prin intermediul persoanei împuternicite, prin
poștă, cu scrisoare recomandată și cu aviz de primire, prin intermediul biroului
executorului judecătoresc sau prin alte mijloace care să asigure transmiterea textului
cuprins în act și confirmarea primirii lui, precum și prin delegație judiciară.
Contrar normelor de drept citate, la materialele pricinii lipsesc probe care ar
confirma expedierea în adresa Ministerului Justiției a copiei încheierii din 28
septembrie 2017, prin care nu s-a dat curs cererii de apel.
În conformitate cu art. 369 alin. (1) lit. a) Codul de procedură civilă, instanța de
apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă apelantul nu a îndeplinit în termen
indicațiile instanței de apel din încheierea emisă în conformitate cu art. 368 alin. (1).
3
Curtea de Apel Chișinău prin încheierea din 25 octombrie 2017 a restituit
cererea de apel depusă de Ministerul Justiției pentru neîndeplinirea în termen a
indicațiilor instanței de apel.
Colegiul judiciar conchide că instanța de apel prematur a dispus restituirea
apelului din motivul nelichidării neajunsurilor indicate în încheierea Curții de Apel
Chișinău din 28 septembrie 2017, or, în condițiile în care recurentului/apelant nu i-a
fost expediată copia încheierii de a nu da curs cererii de apel și reprezentantul acesteia
nu a fost prezent la pronunțarea dispozitivului acestui act judecătoresc, Ministerul
Justiției s-a aflat în imposibilitate de a cunoaște despre actul de dispoziție a instanței de
apel și a înlătura neajunsurile cererii de apel în termenul acordat.
La caz, prin prisma prevederilor legale suscitate, se constată că într-adevăr
Ministerul Justiției nu a înlăturat neajunsurile indicate de instanța de apel și nu a
prezentat cererea de apel motivată în interiorul termenului acordat de instanța de apel
prin încheierea din 28 septembrie 2017, adică până la 25 octombrie 2017 din motive
neimputabile instituției.
În acest sens alegațiile instanței de apel că Ministerului Justiției i-a fost
expediată copia încheierii de a nu da curs cererii de apel sunt lipsite de suport
probatoriu, în situația în care la citația expediată pentru ședința de judecată din 25
octombrie 2017 nu a fost anexată încheierea din 28 septembrie 2017.
Or, în conformitate cu art. 9 alin. (1) Codul de procedură civilă, instanței de
judecată îi revine un rol diriguitor în organizarea și desfășurarea procesului, ale cărui
limite și conținut sunt stabilite de prezentul cod și de alte legi.
La exercitarea căii de atac – apelul, persoanele în drept să declare apel, dispun
de anumite drepturi și obligații. La rândul său instanța de apel, este obligată de a crea
condiții obligatorii și reale pentru ca participanții la proces să-și exercite în volum
deplin drepturile sale procesuale și să expedieze apelantei copia încheierii de a nu da
curs cererii de apel.
În conformitate cu art. 376 alin. (1) Codul de procedură civilă, dispozițiile de
procedură privind judecarea pricinilor civile în primă instanță se aplică și în instanța de
apel în măsura în care nu sunt contrare dispozițiilor prezentului capitol.
În conformitate cu art. 171 alin. (1) Codul de procedură civilă, după ce constată
că cererea a fost depusă în judecată fără a se respecta condițiile art.166 și 167 alin.(1)
lit.a), b), c) și e), judecătorul emite, în cel mult 5 zile de la repartizarea cererii, o
încheiere pentru a nu se da curs cererii, comunicând persoanei care a depus cererea
acest fapt de încălcare și acordându-i un termen rezonabil pentru lichidarea
neajunsurilor.
Prevederile legale citate indică la obligația instanței de judecată de a comunica
participantului la proces actul judecătoresc prin care nu s-a dat curs cererii și care
impunea acestuia anumite acțiuni, astfel încât se atestă că Curtea de Apel Chișinău era
obligată să expedieze apelantului încheierea de a nu da curs cererii de apel.
Cele constatate indică la netemeinicia încheierii instanței de apel din 25
octombrie 2017, prin care cererea de apel depusă de către Ministerul Justiției a fost
restituită.
Astfel, constatarea instanței de apel precum că apelanta nu a îndeplinit în termen
indicațiile instanței de apel și pe cale de consecință restituind cererea de apel, în
condițiile în care a fost eludat faptul că Ministerul Justiției nu a beneficiat de actul de
dispoziție, care impunea anumite acțiuni apelantului, nu poate fi calificată decât o
îngrădire a accesului la justiție, garantat de prevederile art. 20 al Constituției RM și art.
5 Cod de procedură civilă, conform cărora orice persoană are dreptul la satisfacție
4
efectivă din partea instanțelor judecătorești competente împotriva actelor care violează
drepturile, libertățile și interesele sale legitime. Nici o lege nu poate îngrădi accesul la
justiție.
Totodată, Colegiul judiciar notează, că dreptul de acces la un tribunal constituie
un element inerent al tuturor garanțiilor procedurale prevăzute în Convenție (CEDO,
hotărârea Campbell și Fell vs. Marea Britanie din 25 februarie 1982). Drepturile
fundamentale trebuie garantate într-o manieră concretă și reală, dar nu iluzorie și
teoretică, imposibilitatea concretă de sesizare a unei instanțe de către persoana
interesată constituie o încălcare a dreptului acesteia de acces la justiție (CEDO,
hotărârea Airey vs. Irlanda din 09 octombrie 1979).
Astfel, soluția adoptată de instanța de apel prin încheierea contestată nu este
compatibilă cu respectarea garanțiilor unui proces echitabil, în sensul prevederilor art.
6 § 1 CtEDO, care statuează că orice persoană are dreptul la judecarea în mod
echitabil, în mod public și într-un termen rezonabil a cauzei sale, de către o instanță
independentă și imparțială, instituită de lege, care va hotărî fie asupra încălcării
drepturilor și obligațiilor sale cu caracter civil; fapt ce generează casarea încheierilor
recurate.
Astfel, din considerentele menționate și având în vedere că Curtea de Apel
Chișinău a încălcat normele de drept procedural, Colegiul civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite
recursul declarat de Ministerul Justiției, prin intermediul reprezentantului Cachița
Constantin, de a casa încheierea din 25 octombrie 2017 și de a restitui pricina spre
rejudecare de la etapa primirii cererii de apel.
Prin urmare, la rejudecarea pricinii, instanța de apel urmează a lua în considerare
și aspectele enunțate supra și a adopta soluția rezultând din circumstanțele pricinii în
raport cu argumentele/obiecțiile părților și normele de drept procedural aplicabile
speței.
În conformitate cu art. 427 lit. b) Codul de procedură civilă, Colegiul civil,
comercial și de contencios administrativ t al Curții Supreme de Justiție
d e c i d e :
Se admite recursul declarat de Ministerul Justiției, prin intermediul
reprezentantului Cachița Constantin.
Se casează încheierea Curții de Apel Chișinău din 25 octombrie 2017, în cauza
civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Frecăuțanu Vasile și Slutu
Veaceslav împotriva Ministerului Justiției cu privire la constatarea ilegalității
răspunsului și obligarea emiterii ordinului, cu restituirea pricinii spre rejudecare la
Curtea de Apel Chișinău de la etapa primirii cererii de apel.
Decizia nu se supune nici unei căi de atac.
Președintele ședinței Ala Cobăneanu
judecători Dumitru Mardari
Luiza Gafton
5