3rh-10/18 — contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ
- Temei legal
- temeiurile declarării revizuirii
3rh-10/18 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
prima instanță: Judecătoria Criuleni dosarul nr. 3rh-10/18
Judecător: A.Cazacliu
instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău
Judecătorii: A.Panov, M.Anton, V.Cotorobai
instanța de recurs: V. Doagă, I. Druță, T. Chișca-Doneva
Î N C H E I E R E
14 februarie 2018 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă
Judecătorii Ion Druță
Tamara Chișca-Doneva
examinând cererea de revizuire depusă de către Terenti Vasile,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Oficiul teritorial
Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva Președintelui raionului Criuleni cu
privire la contestarea actului administrativ,
împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție din 1 noiembrie 2017, prin
care recursul declarat de către Președintele raionului Criuleni, a fost considerat
inadmisibil,
c o n s t a t ă :
La 17 iunie 2016, Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a depus
cerere de chemare în judecată împotriva Președintelui raionului Criuleni cu privire
la contestarea actului administrativ.
În motivarea acțiunii s-a indicat că, prin dispoziția nr. 268-P din 24
decembrie 2015 ,,Cu privire la executarea sarcinilor suplimentare”, Președintele
raionului Criuleni a dispus împuternicirea lui Terenti Vasile - șef Serviciul relații
funciare și cadastru, suplimentar la sarcinile de bază, să exercite atribuțiile de
serviciu al șefului Direcției agricultură, politici economice și relații funciare.
Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat în conformitate cu art. 64
din Legea nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006 privind administrația publică locală
a efectuat controlul sub aspectul legal al dispoziției menționate și consideră că
aceasta a fost adoptată cu încălcarea prevederilor legislației în vigoare.
Prin notificarea nr. 1304/OT4- 861 din 5 mai 2016, Oficiul teritorial
Chișinău al Cancelariei de Stat a solicitat Președintelui raionului Criuleni
1
abrogarea dispoziției nr. 268-Р din 24 decembrie 2015, ca fiind emisă contrar
legislației în vigoare, însă prin răspunsul nr. 232 din 11 mai 2016, Președintele
raionului Criuleni și-a menținut poziția.
Consideră reclamantul, că dispoziția nr. 268-P din 24 decembrie 2015 a fost
adoptată contrar prevederilor legale.
În sensul dat, invocă că potrivit Legii nr. 158 din 04 iulie 2008 cu privire la
funcția publică și statutul funcționarului public, precum și Clasificatorului unic al
funcțiilor publice aprobat prin Legea nr. 155 din 21 iulie 2011, funcțiile ,,șeful
Serviciului” și ,,șeful Direcției” reprezintă funcții publice de conducere, iar,
conform art. 9 alin. (3) din Legea nr. 48 din 22 martie 2012 privind sistemul de
salarizare al funcționarilor publici, funcționarii publici de conducere pot cumula
doar funcția de execuție.
Solicită reclamantul, anularea dispoziției Președintelui raionului Criuleni nr.
268-P din 24 decembrie 2015, ca fiind ilegală.
Prin hotărârea Judecătoriei Criuleni din 26 ianuarie 2017, cererea de
chemare în judecată a fost respinsă ca fiind depusă cu încălcarea termenului de
prescripție. Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, Oficiul teritorial
Chișinău al Cancelariei de Stat, a contestat-o cu apel.
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 22 iunie 2017, a fost admis apelul
declarat de Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, casată hotărârea
Judecătoriei Criuleni din 26 ianuarie 2017 și pronunțată o nouă hotărâre, prin care
s-a anulat dispoziția Președintelui raionului Criuleni nr. 268-P din 24 decembrie
2015 ,,Cu privire la executarea sarcinilor suplimentare” prin care s-a dispus
împuternicirea lui Terenti Vasile- șef Serviciul relații funciare și cadastru,
suplimentar la sarcinile de bază, să exercite atribuțiile de serviciu al șefului
Direcției agricultură, politici economice și relații funciare, ca fiind emisă contrar
legislației în vigoare.
La 22 august 2017, prin intermediul Oficiului Poștal, Președintele raionului
Criuleni, a declarat recurs, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței
de apel și menținerea hotărârii primei instanțe.
Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 1 noiembrie 2017 recursul
declarat de către Președintele raionului Criuleni, a fost considerat inadmisibil.
La 15 noiembrie 2017, Președintele raionului Criuleni, a depus cerere de
revizuire împotriva încheierii instanței de recurs, solicitând admiterea cererii,
casarea integrală a încheierii instanței de recurs, cu dispunerea rejudecării cererii
de recurs.
Prin încheierea din 20 decembrie 2017 a Curții Supreme de Justiție a fost
respinsă ca fiind inadmisibilă cererea de revizuirea depusă de către Președintele
raionului Criuleni împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție din 1 noiembrie
(f.d. 147-151)
La 11 ianuarie 2018, Terenti Vasile a depus cerere de revizuire împotriva
încheierii instanței de recurs din 1 noiembrie 2017, solicitând admiterea cererii,
casarea integrală a încheierilor instanței de recurs din 1 noiembrie 2017 și 20
decembrie 2017, a deciziei Curții de Apel Chișinău din 22 iunie 2017, precum și a
2
hotărârii Judecătoriei Criuleni, cu remiterea cauzei la rejudecare la Judecătoria
Criuleni.
În motivarea cererii de revizuire a invocat că prin încheierea din 1 noiembrie
2017, i-a fost încălcat dreptul constituțional, privind accesul liber la justiție
(hotărârea CtEDO din 25 februarie 1982, cauza Campbell și Fell vs. Regatul Unit
și cauza Airey vs. Irlanda din 9 octombrie 1982)
Revizuentul a menționat o cauză civilă analogică (dosarul 3ra-762/17), prin
care Curtea Supremă de Justiție a sesizat din oficiu încălcarea drepturilor unei
persoane, care nu a fost antrenată în proces și a remis cauza civilă la rejudecare în
prima instanță.
Astfel, consideră că la judecarea cauzei a fost soluționată problema
drepturilor unei persoane, care nu a fost implicată în proces. Or, această
circumstanță constituie temei de revizuire a hotărârii judecătorești în baza art. 449
lit. c) CPC.
Prin referința din 6 februarie 2018, Președintele raionului Criuleni s-a expus
asupra admiterii cererii de revizuire.
Studiind materialele dosarului și verificând argumentele invocate în cererea
de revizuire depusă de către Terenti Vasile, Colegiul civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră cererea de
revizuire neîntemeiată și care urmează a fi respinsă ca inadmisibilă din
considerentele ce urmează.
În conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, după ce examinează cererea
de revizuire, instanța poate emite încheierea de respingere a cererii de revizuire ca
fiind inadmisibilă.
Conform art. 451 CPC, cererea de revizuire se depune în scris de persoanele
menționate la art. 447, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la
art. 449 și anexându-se probele ce le confirmă.
În conformitate cu art. 27 CPC, disponibilitatea în drepturi se afirmă în
posibilitatea participanților la proces, în primul rând a părților, de a dispune liber
de dreptul subiectiv material sau de interesul legitim supus judecății, precum și de
a dispune de drepturile procedurale, de a alege modalitatea și mijloacele
procedurale de apărare. Instanța nu admite dispunerea de un drept sau folosirea
modalității de apărare dacă aceste acte contravin legii ori încalcă drepturile sau
interesele legitime ale persoanei.
Conform art. 449 lit. c) CPC, revizuirea se declară în cazul în care instanța a
emis o hotărâre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în
proces.
Din sensul art. 449 lit. c) CPC rezultă că instanța de judecată urmează să
constate dacă persoana care nu a fost implicată în proces este subiect al raportului
material litigios și dacă prin hotărârea supusă revizuirii, persoanei neimplicate în
proces i-au fost încălcate aceste drepturi, urmând a fi prezentate probe pertinente și
concludente în acest sens.
Acest temei de declarare a revizuirii are drept scop desființarea unei hotărâri
judecătorești în cazul în care după ce hotărârea judecătorească devine irevocabilă
3
se constată faptul că instanța a emis o hotărâre cu privire la drepturile persoanelor
care nu au fost implicate în proces. Or, potrivit sarcinilor fundamentale ale
procesului civil, prevăzute la art. 4 CPC, instanța de judecată urmează să
soluționeze corect cauza civilă, ceea ce se poate realiza doar prin examinarea
cauzei cu atragerea tuturor persoanelor ar căror drepturi sau interese legitime ar
putea fi afectate prin hotărârea judecătorească.
Analizând materialele cauzei, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție constată că nu există careva probe ce ar
demonstra că instanțele de judecată pe parcursul examinării cauzei incorect au
determinat cercul subiecților raportului material litigios.
La acest segment, se evidențiază că prin cererea de chemare în judecată
Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a solicitat anularea dispoziției
Președintelui raionului Criuleni nr. 268-P din 24 decembrie 2015 ,,Cu privire la
executarea sarcinilor suplimentare”, iar alți participanți în procesul în cauză nu au
fost antrenați.
Astfel, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că, argumentul lui Terenti Vasile referitor la faptul
că, instanțele de judecată au emis o hotărâre cu privire la drepturile lui, care nu a
fost implicat în proces, este declarativ și nu poate servi drept temei de revizuire, or
revizuentul nu a menționat prin ce anume hotărârile contestate au adus atingere
drepturilor lui, neimplicat în proces, nefiind anexată o probă în acest sens, iar
faptul că s-a referit la o decizie a instanței de recurs pe o cauză analogică, nu
constituie temei de revizuire.
La fel, nu poate fi reținută alegația revizuentului, Terenti Vasile precum că,
dânsul a fost lezat în dreptul privind accesul liber la justiție, or, ultimul nu era lipsit
de dreptul de a depune pe parcursul examinării cauzei o cerere de atragere în
proces, în calitate de intervenient accesoriu.
Respectiv, împrejurările invocate de revizuent nu pot influența soluția
adoptată.
Astfel, Colegiul conchide că Terenti Vasile, nu a confirmat instanței de
revizuire existența temeiurilor prevăzute în art. 449 lit. c) CPC.
În consecință, sub aspectul analizat și având în vedere că circumstanțele
invocate de revizuent drept temei de revizuire, nu se încadrează în cele exhaustiv
prevăzute la art. 449 CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire
depusă de către Terenti Vasile, ca fiind inadmisibilă. Or, scopul acestei cereri de
revizuire este mai curând să obțină o nouă examinare a pricinii decât o procedură
de revizuire în sensul art. 449-453 CPC.
Situația de fapt impune de a remarca la capitolul dat că revizuirea este o cale
de atac de retractare și nu de reformare prin intermediul căreia se poate obține
anularea unei hotărâri sau încheieri judecătorești irevocabile și reînnoirea judecății
în cazurile expres determinate de lege, iar retractarea neîntemeiată a încheierii
contestate poate duce la încălcarea principiului stabilității raporturilor juridice. De
4
aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate, care sunt
prevăzute în mod limitativ în art. 449 CPC.
În consecință, sub aspectul analizat, Colegiul civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că revizuentul
Terenti VAsile, în cererea de revizuire nu a invocat nici un temei, care s-ar încadra
în prevederile art. 449 CPC, în baza căruia se poate solicita revizuirea încheierii, ci
din contra a oferit împrejurări care nu au relevanță.
Totodată, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție reiterează că, posibilitatea reinițierii procesului de judecată
urmează să fie examinată prin prisma principiului securității raporturilor juridice.
Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res
judecata, adică principiul caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești. Acest
principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri
irevocabile și obligatorii, doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă
determinare a cauzei. Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar
simpla existență a două opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un
temei de reexaminare. O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci
când este necesară, datorită unor circumstanțe esențialeși convingătoare (Roșca v.
Moldova, § 25, Popov nr. 2 vs. Moldova).
Din considerentele menționate și având în vedere că cererea de revizuire nu
indică careva temeiuri prevăzute de art. 449 CPC, Colegiul civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a
respinge cererea de revizuire depusă de către Terenti Vasile, ca fiind inadmisibilă.
În conformitate cu art. art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, Colegiul
civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e :
Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Terenti
Vasile împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție din 01 noiembrie 2017, în
cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Oficiul teritorial Chișinău
al Cancelariei de Stat împotriva Președintelui raionului Criuleni cu privire la
contestarea actului administrativ.
Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.
Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă
Judecătorii Ion Druță
Tamara Chișca-Doneva
5