3ra-1204/17 — contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ
- Temei legal
- temeiurile inadmisibilităţii recursului
3ra-1204/17 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2017)
prima instanță: Judecătoria Criuleni dosarul nr. 3ra-1204/17
Judecător: A. Cazacliu
instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău
Judecători: A. Panov, M. Anton, V. Cotorobai
Î N C H E I E R E
01 noiembrie 2017 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă
Judecătorii Ion Druță
Tamara Chișca-Doneva
examinând admisibilitatea recursului declarat de către Președintele raionului
Criuleni, Burlac Veaceslav,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Oficiul Teritorial
Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva Președintelui raionului Criuleni cu privire la
contestarea actului administrativ,
împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 22 iunie 2017 prin care s-a
admis apelul declarat de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, s-a casat
hotărârea Judecătoriei Criuleni din 26 ianuarie 2017 și s-a pronunțat o nouă hotărâre
de admitere a acțiunii,
c o n s t a t ă :
La 17 iunie 2016, Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a depus
cerere de chemare în judecată împotriva Președintelui raionului Criuleni cu privire la
contestarea actului administrativ.
În motivarea acțiunii s-a indicat că, prin dispoziția nr. 268-P din 24 decembrie
2015 ,,Cu privire la executarea sarcinilor suplimentare”, Președintele raionului
Criuleni a dispus împuternicirea lui Terenti Vasile - șef Serviciul relații funciare și
cadastru, suplimentar la sarcinile de bază, să exercite atribuțiile de serviciu al șefului
Direcției agricultură, politici economice și relații funciare.
Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat în conformitate cu art. 64 din
Legea nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006 privind administrația publică locală a
efectuat controlul sub aspectul legal al dispoziției menționate și consideră că aceasta
a fost adoptată cu încălcarea prevederilor legislației în vigoare.
Prin notificarea nr. 1304/OT4- 861 din 05 mai 2016, Oficiul Teritorial
Chișinău al Cancelariei de Stat a solicitat Președintelui raionului Criuleni abrogarea
dispoziției nr. 268-Р din 24 decembrie 2015, ca fiind emisă contrar legislației în
vigoare, însă prin răspunsul nr. 232 din 11 mai 2016, Președintele raionului Criuleni
și-a menținut poziția.
1
Consideră reclamantul, că dispoziția nr. 268-P din 24 decembrie 2015 a fost
adoptată contrar prevederilor legale.
În sensul dat, invocă că potrivit Legii nr. 158 din 04 iulie 2008 cu privire la
funcția publică și statutul funcționarului public, precum și Clasificatorului unic al
funcțiilor publice aprobat prin Legea nr. 155 din 21 iulie 2011, funcțiile ,,șeful
Serviciului” și ,,șeful Direcției” reprezintă funcții publice de conducere, iar, conform
art. 9 alin. (3) din Legea nr. 48 din 22 martie 2012 privind sistemul de salarizare al
funcționarilor publici, funcționarii publici de conducere pot cumula doar funcția de
execuție.
Solicită reclamantul, anularea dispoziției Președintelui raionului Criuleni nr.
268-P din 24 decembrie 2015, ca fiind ilegală.
Prin hotărârea Judecătoriei Criuleni din 26 ianuarie 2017 cererea de chemare în
judecată a fost respinsă ca fiind depusă cu încălcarea termenului de prescripție.
Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, Oficiul Teritorial Chișinău al
Cancelariei de Stat, a contestat-o cu apel.
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 22 iunie 2017 a fost admis apelul
declarat de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, casată hotărârea
Judecătoriei Criuleni din 26 ianuarie 2017 și pronunțată o nouă hotărâre prin care s-a
anulat dispoziția Președintelui raionului Criuleni nr. 268-P din 24 decembrie 2015
,,Cu privire la executarea sarcinilor suplimentare” prin care s-a dispus împuternicirea
lui Terenti Vasile- șef Serviciul relații funciare și cadastru, suplimentar la sarcinile de
bază, să exercite atribuțiile de serviciu al șefului Direcției agricultură, politici
economice și relații funciare, ca fiind emisă contrar legislației în vigoare.
La data de 22 august 2017, prin intermediul Oficiului Poștal, Președintele
raionului Criuleni, Burlac Veaceslav a declarat recurs, solicitând admiterea acestuia,
casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii primei instanțe.
În susținerea recursului a invocat dezacordul cu decizia contestată,
considerând-o neîntemeiată și ilegală prin faptul că a fost emisă cu aplicarea și
interpretarea eronată a normelor de drept material.
În acest sens, arată că, în temeiul art. 53 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 436 din
28.12.2006 cu privire la administrația publică locală, Președintele raionului asigură
executarea deciziilor Consiliului raional.
Astfel, menționează că, în scopul executării deciziei Consiliului raional
Criuleni nr. 05.30 din 10 decembrie 2015 cu privire la demisia lui Sclifos Mihail și
suplinirea atribuțiilor de șef al Direcției agricultură, politici economice și relații
funciare, Președintele raionului Criuleni și-a îndeplinit una din atribuțiile legale de
bază.
Relatează recurentul că, decizia Consiliului raional Criuleni nr. 05.30 din 10
decembrie 2015 nu a fost anulată, modificată sau notificată, fiind una expres legală,
iar art. 2 al deciziei vizate, prevede că întru asigurarea funcționalității instituției, până
la ocuparea funcției nominalizate prin concurs, Terenti Vasile, șef Serviciul relații
funciare și cadastru, Direcția agricultură, politici economice și relații funciare,
suplimentar la sarcinile de bază, se împuternicește să exercite atribuțiile de serviciu
ale șefului Direcției agricultură, politici economice și relații funciare.
De asemenea indică că, fișele de post ale funcțiilor de șef, Direcția agricultură,
politici economice si relații funciare, și șef, Serviciul relații funciare și cadastru, nu
prevăd exercitarea atribuțiilor de serviciu de către un șef ale celuilalt șef, motiv din
2
care consideră că, atât decizia Consiliului raional, cât și dispoziția Președintelui
raionului, au fost adoptate pentru asigurarea funcționalității instituției și în condiții
absolut legale.
A mai semnalat recurentul că, la înaintarea acțiunii de către Oficiul Teritorial
Chișinău, a fost omis termenul de prescripție prevăzut de art. 68 alin. (3) din Legea
cu privire la administrația publică locală.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2
luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.
Din materialele cauzei rezultă că copia deciziei instanței de apel din 22 iunie
2017 a fost expediată în adresa părților la 11 iulie 2017, fapt confirmat prin scrisoarea
de însoțire cu nr. 11435-4 (f.d.106), însă careva date privind recepționarea deciziei de
către recurent la materialele dosarului nu există.
Astfel, se reține că recurentul, Președintele raionului Criuleni, s-a conformat
prevederilor legale și a declarat recursul la 22 august 2017, în termen.
La 25 septembrie 2017 în adresa intimatului a fost expediată copia recursului, cu
înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței.
La 18 octombrie 2017, Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat și-a
valorificat dreptul procedural respectiv și a depus referință în termenul stabilit,
solicitând respingerea recursului.
Examinând temeiurile recursului declarat de către Președintele raionului
Criuleni, în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial
și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este
inadmisibil.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți
participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor
de drept procedural.
Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau
aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la
alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care
acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care
instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a
fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și
libertăților fundamentale ale omului.
Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs
se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile
prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Președintele raionului
Criuleni, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de
procedură civilă.
Completul constată că, argumentele invocate în recursul declarat se referă la
dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, dar nu relevă
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material și procedural,
respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.
3
Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are
caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,
verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.
În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura
admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se
încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul
normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură
civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele
de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,
suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului
instanței de recurs.
Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate
interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că
instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile
de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din recursul
declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a
probelor.
În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența
sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru
Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune
motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe
dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de
o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra
Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).
În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a
considera inadmisibil recursul declarat de către Președintele raionului Criuleni.
În conformitate cu art. art. 270, 433 lit. a), c), 440 alin. (1) Cod de procedură
civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție
d i s p u n e:
Recursul declarat de către Președintele raionului Criuleni, Burlac Veaceslav, se
consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă
Judecătorii Ion Druță
Tamara Chișca-Doneva
4