3ra-1204/17 — contestarea actului administrativ

prima instanță: Judecătoria Criuleni dosarul nr. 3ra-1204/17 Judecător: A. Cazacliu instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău Judecători: A. Panov, M. Anton, V. Cotorobai Î N C H E I E R E 01 noiembrie 2017 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Ion Druță Tamara Chișca-Doneva examinând admisibilitatea recursului declarat de către Președintele raionului Criuleni, Burlac Veaceslav, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva Președintelui raionului Criuleni cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 22 iunie 2017 prin care s-a admis apelul declarat de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, s-a casat hotărârea Judecătoriei Criuleni din 26 ianuarie 2017 și s-a pronunțat o nouă hotărâre de admitere a acțiunii, c o n s t a t ă : La 17 iunie 2016, Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a depus cerere de chemare în judecată împotriva Președintelui raionului Criuleni cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii s-a indicat că, prin dispoziția nr. 268-P din 24 decembrie 2015 ,,Cu privire la executarea sarcinilor suplimentare”, Președintele raionului Criuleni a dispus împuternicirea lui Terenti Vasile - șef Serviciul relații funciare și cadastru, suplimentar la sarcinile de bază, să exercite atribuțiile de serviciu al șefului Direcției agricultură, politici economice și relații funciare. Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat în conformitate cu art. 64 din Legea nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006 privind administrația publică locală a efectuat controlul sub aspectul legal al dispoziției menționate și consideră că aceasta a fost adoptată cu încălcarea prevederilor legislației în vigoare.

Prin notificarea nr. 1304/OT4- 861 din 05 mai 2016, Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a solicitat Președintelui raionului Criuleni abrogarea dispoziției nr. 268-Р din 24 decembrie 2015, ca fiind emisă contrar legislației în vigoare, însă prin răspunsul nr. 232 din 11 mai 2016, Președintele raionului Criuleni și-a menținut poziția. 1 Consideră reclamantul, că dispoziția nr. 268-P din 24 decembrie 2015 a fost adoptată contrar prevederilor legale.

În sensul dat, invocă că potrivit Legii nr. 158 din 04 iulie 2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public, precum și Clasificatorului unic al funcțiilor publice aprobat prin Legea nr. 155 din 21 iulie 2011, funcțiile ,,șeful Serviciului” și ,,șeful Direcției” reprezintă funcții publice de conducere, iar, conform art. 9 alin. (3) din Legea nr. 48 din 22 martie 2012 privind sistemul de salarizare al funcționarilor publici, funcționarii publici de conducere pot cumula doar funcția de execuție. Solicită reclamantul, anularea dispoziției Președintelui raionului Criuleni nr. 268-P din 24 decembrie 2015, ca fiind ilegală. Prin hotărârea Judecătoriei Criuleni din 26 ianuarie 2017 cererea de chemare în judecată a fost respinsă ca fiind depusă cu încălcarea termenului de prescripție.

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, a contestat-o cu apel. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 22 iunie 2017 a fost admis apelul declarat de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, casată hotărârea Judecătoriei Criuleni din 26 ianuarie 2017 și pronunțată o nouă hotărâre prin care s-a anulat dispoziția Președintelui raionului Criuleni nr. 268-P din 24 decembrie 2015 ,,Cu privire la executarea sarcinilor suplimentare” prin care s-a dispus împuternicirea lui Terenti Vasile- șef Serviciul relații funciare și cadastru, suplimentar la sarcinile de bază, să exercite atribuțiile de serviciu al șefului Direcției agricultură, politici economice și relații funciare, ca fiind emisă contrar legislației în vigoare.

La data de 22 august 2017, prin intermediul Oficiului Poștal, Președintele raionului Criuleni, Burlac Veaceslav a declarat recurs, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii primei instanțe. În susținerea recursului a invocat dezacordul cu decizia contestată, considerând-o neîntemeiată și ilegală prin faptul că a fost emisă cu aplicarea și interpretarea eronată a normelor de drept material. În acest sens, arată că, în temeiul art. 53 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 436 din 28.12.2006 cu privire la administrația publică locală, Președintele raionului asigură executarea deciziilor Consiliului raional.

Astfel, menționează că, în scopul executării deciziei Consiliului raional Criuleni nr. 05.30 din 10 decembrie 2015 cu privire la demisia lui Sclifos Mihail și suplinirea atribuțiilor de șef al Direcției agricultură, politici economice și relații funciare, Președintele raionului Criuleni și-a îndeplinit una din atribuțiile legale de bază. Relatează recurentul că, decizia Consiliului raional Criuleni nr. 05.30 din 10 decembrie 2015 nu a fost anulată, modificată sau notificată, fiind una expres legală, iar art. 2 al deciziei vizate, prevede că întru asigurarea funcționalității instituției, până la ocuparea funcției nominalizate prin concurs, Terenti Vasile, șef Serviciul relații funciare și cadastru, Direcția agricultură, politici economice și relații funciare, suplimentar la sarcinile de bază, se împuternicește să exercite atribuțiile de serviciu ale șefului Direcției agricultură, politici economice și relații funciare.

De asemenea indică că, fișele de post ale funcțiilor de șef, Direcția agricultură, politici economice si relații funciare, și șef, Serviciul relații funciare și cadastru, nu prevăd exercitarea atribuțiilor de serviciu de către un șef ale celuilalt șef, motiv din 2 care consideră că, atât decizia Consiliului raional, cât și dispoziția Președintelui raionului, au fost adoptate pentru asigurarea funcționalității instituției și în condiții absolut legale. A mai semnalat recurentul că, la înaintarea acțiunii de către Oficiul Teritorial Chișinău, a fost omis termenul de prescripție prevăzut de art. 68 alin. (3) din Legea cu privire la administrația publică locală. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Din materialele cauzei rezultă că copia deciziei instanței de apel din 22 iunie 2017 a fost expediată în adresa părților la 11 iulie 2017, fapt confirmat prin scrisoarea de însoțire cu nr. 11435-4 (f.d.106), însă careva date privind recepționarea deciziei de către recurent la materialele dosarului nu există. Astfel, se reține că recurentul, Președintele raionului Criuleni, s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul la 22 august 2017, în termen. La 25 septembrie 2017 în adresa intimatului a fost expediată copia recursului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței. La 18 octombrie 2017, Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat și-a valorificat dreptul procedural respectiv și a depus referință în termenul stabilit, solicitând respingerea recursului.

Examinând temeiurile recursului declarat de către Președintele raionului Criuleni, în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil. În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Președintele raionului Criuleni, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Completul constată că, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, dar nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material și procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. 3 Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera inadmisibil recursul declarat de către Președintele raionului Criuleni.

În conformitate cu art. art. 270, 433 lit. a), c), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul declarat de către Președintele raionului Criuleni, Burlac Veaceslav, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Ion Druță Tamara Chișca-Doneva 4