2rh-33/18 — declararea nulitatii contractului de vinzare-cumparare

dosarul nr. 2rh-33/18

prima instanță: L. Brînza

instanța de apel: D. Manole, E. Fistican, S. Arnăut

instanța de recurs: T. Chișca-Doneva, G. Stratulat, I. Druță

Î N C H E I E R E

14 februarie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Galina Stratulat

Ion Druță

examinând cererea de revizuire depusă de către Costin Tudor,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Costin Tudor împotriva

lui Apostu Daniel, Vioricăi Apostu, Harcovei Constantin, Ingăi Harcovei, Cornescu

Viorel și Cristinei Cornescu cu privire la declararea nulității contractelor de vânzare-

cumpărare,

împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție din 6 iulie 2016, prin care

recursul declarat de către Costin Tudor, a fost considerat inadmisibil,

c o n s t a t ă :

La 24 februarie 2014, Costin Tudor a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Apostu Daniel și Vioricăi Apostu, intervenient accesoriu notarul public

Reșetnicov Ala cu privire la declararea nulității contractelor de vânzare-cumpărare.

În motivarea acțiunii a invocat că până în anul 2010 a locuit împreună cu soția

sa în casa din satul XXXXX, iar în anul 2010 au decis s-o înstrăineze și să procure

un apartament cu două camere în mun. Chișinău.

A comunicat că pârâtul Apostu Daniel, fiind prieten mai vechi de familie, le-

a promis că poate să găsească un apartament în mun. Chișinău cât și cumpărători

pentru casa de locuit, iar în scurt timp casa a fost vândută.

Menționează că potrivit înțelegerii, banii din vânzarea casei de locuit i-a luat

Apostu Daniel, și din motiv că nu găsise încă un apartament pe care să-l procure, au

rămas să locuiască în casă.

A invocat că peste un timp, Apostu Daniel, le-a comunicat că din cauza

necesității eliberării casei, se vor muta cu traiul într-un apartament din str. XXXXX,

unde vor locui le va găsi un alt apartament.

Ca urmare, au trecut în apartamentul din str. XXXXX, însă Apostu Daniel

până în prezent nu le-a procurat apartamentul promis.

Mai mult că, a afirmat că Apostu Daniel nici nu-l vizitează, iar la apelurile

telefonice îi comunică să locuiască în liniște mai departe și să nu își facă griji.

1

A susținut reclamantul că apartamentul în care locuiește a fost procurat de

Apostu Daniel din banii primiți din vânzarea casei de locuit din satul Ghidighici,

însă actele pentru acest apartament nu au fost perfectate pe numele său, ci pe numele

lui Apostu Daniel, care l-a indus în eroare și a acționat contrar înțelegerii, deoarece

contractul de vânzare-cumpărare a fost unul condiționat.

Concomitent a menționat reclamantul că în anul 2012 a primit prin moștenire

de la sora sa casa de locuit din strada XXXXX, fapt cunoscut de Apostu Daniel.

În luna martie 2012, dânsul s-a îmbolnăvit grav, fiind internat în spital, iar la

externare, Apostu Daniel i-a spus ca pentru a fi în siguranță, este necesar să

perfecteze actele pentru casa de locuit din XXXXX pe numele său.

A mai remarcat că nu a intenționat vânzarea casei din XXXXX și nu a avut

careva înțelegeri cu Apostu Daniel în acest sens, însă la inițiativa ultimului a mers

la notar unde a semnat o foaie curată.

A reiterat că nu a primit bani, iar când a mers să vadă casa primită ca moștenire

a aflat că aceasta a fost înstrăinată altor persoane.

Reclamantul a afirmat că, contractul de vânzare-cumpărare a casei din str.

XXXXX, mun. Chișinău este nul, deoarece dânsul nu a vândut casa respectivă

nimănui și nici nu a primit careva bani din contravaloarea acestui bun.

Astfel, cu referire la prevederile art. 220 Cod civil, a relevat că tranzacțiile

încheiate în privința casei de locuit din XXXXX și a casei de locuit din XXXXX

contravin legii și nu corespund voinței părților în momentul semnării, respectiv,

urmează să fie declarate nule.

A solicitat declararea nulității contratului de vânzare-cumpărare a casei de

locuit din XXXXX și a contractului de vînzare-cumpărare a casei de locuit din str.

XXXXX încheiat între el - Costin Tudor și Apostu Daniel.

La 24 februarie 2015, Costin Tudor a depus cerere de completare și

concretizare a cerințelor împotriva lui Apostu Daniel, Vioricăi Apostu, Harcovei

Constantin, Ingăi Harcovei, Cornescu Viorel și Cristinei Cornescu cu privire la

declararea nulității a contractelor de vânzare-cumpărare.

În motivarea cererii a invocat că suplimentar la cele menționate în cererea de

chemare în judecată inițială mai are pretenții și față de Harcovei Constantin și

Harcovei Inga cu privire la declararea nulității contractului de vânzare-cumpărare

încheiat ulterior între Apostu Viorica și Harcovei Constantin în privința casei de

locuit din str. XXXXX, satul XXXXX, mun. XXXXX.

A susținut că înaintează cerințele în acest sens, deoarece nu a semnat nici un

document în privința vânzării casei în litigiu lui Harcovei Constantin, iar Apostu

Daniel și Apostu Viorica l-au indus în eroare cu privire la acest fapt.

De asemenea, a mai indicat reclamantul că urmează să fie declarat nul și

contractul de vânzare-cumpărare nr. 576 din 20 ianuarie 2014, încheiat între

Cornescu Viorel și Apostu Viorica în privința cotei-părți în mărime de 17/200 din

casa de locuit din str. XXXXX dat fiind faptul că acesta este un contract subsecvent

contractului de vânzare-cumpărare încheiat între el și Apostu Viorica în anul 2012.

Prin urmare, invocând prevederile art. art. 199 alin. (2), 219 alin. (1) și (2),

220 alin. (1) și (2) Cod Civil, a menționat că în cazul ambelor contracte încheiate cu

2

Apostu Viorica consimțământul său și a soției sale nu a fost manifestat, iar ca urmare

a realizării efectului retroactiv al nulității actului juridic urmează să-i revină în

proprietate ambele bunuri imobile de care a fost lipsit ilegal de Apostu Daniel.

La fel, reclamantul a subliniat că, la semnarea contractului de vânzare-

cumpărare nr. 2773 din 14 iunie 2007, încheiat între soția sa - Costin Maria și Apostu

Viorica în privința casei de locuit din str. XXXXX, satul XXXXX, mun. XXXXX,

trebuia să existe și acordul său în calitate de soț pentru înstrăinarea acestui bun

imobil însă, la încheierea acestuia contract nu a existat acordul nici unuia din soți.

A solicitat recunoașterea nulității contractului de vînzare-cumpărare nr. 2773

din 14 iunie 2007 încheiat între Costin Maria și Apostu Viorica în privința casei de

locuit din str. XXXXX, satul XXXXX, mun. XXXXX, contractului de vînzare-

cumpărare nr. 2717 din 10 iulie 2007 încheiat între Apostu Viorica și Apostu Daniel

pe de o parte și Harcovei Constantin și Harcovei Inga pe de altă parte, în privința

casei de locuit și a terenului situate pe adresa str. XXXXX, satul XXXXX, mun.

XXXXX., declararea nulității contractului de vînzare-cumpărare din 21 mai 2012 a

cotei-părți în mărime de 17/200 din casa de locuit din str. XXXXX, mun. XXXXX,

încheiat între Costin Tudor și Apostu Viorica și declararea nulității contractului de

vînzare-cumpărare nr. 576 din 20 ianuarie 2014, încheiat între Apostu Viorica și

Cornescu Viorel a cotei-părți în mărime de 17/200 din casa de locuit din str.

XXXXX, mun. XXXXX (f.d. 101 – 102, Vol. I).

Prin hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 5 iunie 2015 acțiunea a

fost admisă parțial, fiind constatată nulitatea absolută a contractului de vânzare-

cumpărare nr. 2773 din 14 iunie 2007 încheiat între Costin Maria și Apostu Viorica

având ca obiect imobilul situat în mun. XXXXX, satul XXXXX, str. XXXXX, cu

aducerea părților la poziția inițială și contractului le vânzare-cumpărare nr. 2717 din

data de 10 iulie 2007 încheiat între Apostu Viorica, Apostu Daniel și Harcovei Inga,

având ca obiect imobilul situat în str. XXXXX, satul XXXXX, mun. XXXXX, cu

aducerea părților la poziția inițială, în rest cerințele au fost respinse ca neîntemeiate.

Totodată, a fost încasat de la Apostu Viorica în beneficiul statului taxa de stat în

mărime de 1 210 lei și de la Harcovei Inga în beneficiul statului taxa de stat în

mărime de 1 710 lei.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 16 februarie 2016 a fost respins apelul

declarat de Costin Tudor și a fost admis apelul declarat de Apostu Viorica, Apostu

Daniel și Harcovei Inga și cererea de alăturare la apel depusă de Harcovei

Constantin, casată hotărârea primei instanțe în partea admiterii pretențiilor înaintate

de Costin Tudor și încasării din contul lui Harcovei Inga și Apostu Viorica a taxei

de stat și a fost emisă în această parte o nouă hotărâre prin care acțiunea a fost

respinsă, în rest hotărârea primei instanțe a fost menținută.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 6 iulie 2016 recursul declarat

de către Costin Tudor se consideră inadmisibil.

La 14 iulie 2017 Costin Tudor a depus cerere de revizuire împotriva încheierii

Curții Supreme de Justiție din 6 iulie 2016, prin care a solicitat admiterea cererii,

casarea încheierii și emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.

3

În motivarea cererii de revizuire a indicat că a fost indus în eroare de către

Apostu Daniel, care a primit suma de 38 000 euro, însă nu i-a procurat un apartament

după cum promisese.

A susținut că în instanțele ierarhic inferioare a solicitat declararea nulității

contractelor de vânzare cumpărare, însă instanțele s-au expus asupra abuzului de

încredere pe care l-a avut reclamantul față de pârâtul Apostu Daniel.

A afirmat că fapta comisă de către Apostu Daniel se califică ca fiind

infracțiunea de escrocherie în proporții deosebit de mari.

Prin referința depusă la 17 ianuarie 2018, Apostu Viorica și Apostu Daniel,

reprezentași de Lazari Constantin au solicitat respingerea cererii de revizuire depusă

de Costin Tudor, ca fiind inadmisibilă.

Prin referința depusă la 18 ianuarie 2018, Harcovei Constantin a solicitat

respingerea cererii de revizuire depusă de Costin Tudor, ca fiind neîntemeiată,

nemotivată și inadmisibilă.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de revizuire este

neîntemeiată și urmează a fi respinsă ca inadmisibilă din considerentele ce urmează.

Conform art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, după ce examinează cererea de

revizuire, instanța poate emite încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind

inadmisibilă.

După cum se constată la caz, cererea de revizuire este depusă de Costin Tudor

împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție din 6 iulie 2016, prin care a fost

considerat inadmisibil recursul declarat de către Costin Tudor împotriva deciziei

Curții de Apel Chișinău din 16 decembrie 2016.

Este de reținut că deși Costin Tudor a depus cererea de revizuire împotriva

încheierii instanței de recurs, ultimul nu a invocat nici un temei de declarare a

revizuirii, mai mult ca atât motivele indicate în cererea de revizuire sunt similare

celor invocate în cererea de recurs.

Sub aspectul dat se va remarca că în conformitate cu art. 451 CPC, cererea de

revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art. 447 CPC, indicându-se

în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 CPC și anexându-se probele ce

le confirmă.

Situația de fapt impune de a remarca la capitolul dat că revizuirea este o cale

de atac de retractare și nu de reformare prin intermediul căreia se poate obține

anularea unei hotărâri judecătorești irevocabile și reînnoirea judecății în cazurile

expres determinate de lege, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate poate

duce la încălcarea principiului stabilității raporturilor juridice. De aceea, legea

admite revizuirea numai în cazuri strict determinate, care sunt prevăzute în mod

limitativ în art. 449 CPC.

În consecință, sub aspectul analizat, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că Costin Tudor în cererea de

revizuire nu a invocat nici un temei, care s-ar încadra în prevederile art. 449 CPC, în

baza căruia se poate solicita revizuirea încheierii, ci din contra a oferit împrejurări

care nu au relevanță.

4

Totodată, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reiterează că, posibilitatea reinițierii procesului de judecată

urmează să fie examinată prin prisma principiului securității raporturilor juridice.

Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res

judecata, adică principiul caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești. Acest

principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri

irevocabile și obligatorii, doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă

determinare a cauzei. Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla

existență a două opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei de

reexaminare. O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci când este

necesară, datorită unor circumstanțe esențiale și convingătoare (Roșca v. Moldova,

Din considerentele menționate și având în vedere că cererea de revizuire nu

indică careva temeiuri prevăzute de art. 449 CPC, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

respinge cererea de revizuire depusă de Costin Tudor, ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d i s p u n e :

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Costin

Tudor, împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție din 6 iulie 2016, în cauza

civilă la cererea de chemare în judecată a lui Costin Tudor împotriva lui Apostu

Daniel, Vioricăi Apostu, Harcovei Constantin, Ingăi Harcovei, Cornescu Viorel și

Cristinei Cornescu cu privire la declararea nulității contractelor de vânzare-

cumpărare.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Galina Stratulat

Ion Druță

5