2ra-229/18 — apărarea dreptului de proprietate

dosarul nr. 2ra – 229/18 Instanța de fond: Judecătoria Drochia (sediul Rîșcani) Judecătorul: C. Carabulea, Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți Judecători: A. Albu, A. Toderaș, E. Bejenaru, Î N C H E I E R E 14 februarie 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova, judecători Nicolae Craiu, Dumitru Visternicean, examinând admisibilitatea recursului declarat de către Cușnir Iacov, împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 24 octombrie 2017, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Procuratura raionului Rîșcani în interesele pensionarului Cușnir Iacov împotriva Societății pe Acțiuni „Rețelele Electrice de Distribuție Nord” filiala Rîșcani, intervenient accesoriu Consiliul local Șaptebani, raionul Rîșcani, cu privire la apărarea dreptului de proprietate, C O N S T A T Ă: La 31 martie 2016 Procuratura raionului Rîșcani în interesele pensionarului Cușnir Iacov a depus cerere de chemare în judecată împotriva Societății pe Acțiuni „Rețelele Electrice de Distribuție Nord” filiala Rîșcani (în continuare SA „RED- NORD” filiala Rîșcani), intervenient accesoriu Consiliul local Șaptebani, raionul Rîșcani, cu privire la apărarea dreptului de proprietate.

În motivarea acțiunii Procuratura r-lui Rîșcani a indicat că, a examinat cererea lui Cușnir Iacov depusă la 18 februarie 2016 în vederea înaintării în instanța de judecată a acțiunii cu privire la reamplasarea stîlpului nr.8 a liniei electrice aeriene de medie tensiune LEA 0,4 kV PT421VR13F2 de pe terenul gospodăriei lui. Procuratura raionului Rîșcani a constatat că, stâlpul nr.8, a liniei electrice aeriene de medie tensiune LEA 0,4 kV PT421VR13F2 a fost montat în anul 1983 pe terenul gospodăriei lui Gorobivschi Vasili, cu acordul administrației publice locale. După decesul lui Gorobivschi Vasili gospodaria lui a fost moștenită de Gorobivschi Nicolai și Lidia. Conform certificatului de arhivă nr.90, din 22 februarie 2016, procese verbale ale ședințelor și documentele anexate pentru anul 1983 al Sovietului sătesc pe 1 s. Șaptebani, privind montarea și instalarea stâlpului de electricitate în ograda lui Gorobivschi Vasili nu figurează.

Mai indică, că Cușnir Iacov a întrat în posesia imobilului cu nr. cadastral xxxxxxx amplasat în sat. xxxxxxx r-ul xxxxxxx în temeiul contractului de donație din 29 martie 2011, primit de la Gorobievschi Nicolai și Nina. Cușnir Iacov s-a adresat la SA „RED-Nord”, filiala Rîșcani, cu cerere privind reamplasarea stâlpului liniei electrice aeriene de pe teritoriul gospodăriei lui, însă a fost informat că, pentru lucrările solicitate care vor fi efectuate mai târziu urmează să achite suma de 2398,72 lei, cu ce ultimul nu este de acord. Procuratura raionului Rîșcani își întemeiază acțiunea în baza art.5 lit h), art.14, din Legea cu privire la procuratură, art.art, 71 alin. (2), art 166 CPC RM, art.11 Cod Funciar a RM, art. art. 315-316 CC RM.

Cere reclamantul de a obliga SA „Red-Nord”, filiala Rîșcani, reamplasarea stâlpului nr. 8 a liniei electrice aeriene de medie tensiune LEA 0,4 kV PT421VR13F2 de pe terenul gospodăriei lui Cușnir Iacov situată în s. xxxxxxx, r-ul xxxxxxx pe un alt teren situat în afara gospodăriei ultimului. La 06 iulie 2016 prin încheierea Judecătoriei Drochia (sediul Rîșcani), s-a admis demersul reprezentantului SA „RED-Nord”, cu privire la întroducerea în proces în calitate de intervenient accesoriu Consiliul local Șaptebani, raionul Rîșcani. Prin hotărârea Judecătoriei Drochia (sediul Rîșcani) din 18 ianuarie 2017, cererea de chemare în judecată înaintată de către Procuratura raionului Rîșcani, în interesele pensionarului Cușnir Iacov, s-a respins ca neântemeiată.

La 08 februarie 2017, Cușnir Iacov soluția instanței de fond a atacat-o cu apel, solicitînd admiterea apelului, casarea hotărîrii Judecătoriei Rîșcani, cu pronunțarea unei noi decizii prin care să fie admisă cererea de chemare în judecată. La 16 februarie 2017, Procuratura raionului Rîșcani, în interesele pensionarului Cușnir Iacov a depus apel solicitînd admiterea apelului, casarea hotărîrii Judecătoriei Rîșcani, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care să fie admisă cererea de chemare în judecată.

Prin încheierea Curții de Apel Bălți din 11 iulie 2017 cererea de apel depusă de Procuratura raionului Rîșcani, în interesele pensionarului Cușnir Iacov, s-a restituit, fiind depusă cu deviere de la condițiile art. 71 CPC . Prin decizia Curții de Apel Bălți din 24 octombrie 2017 s-a respins apelul depus de Cușnir Iacov și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Drochia (sediul Rîșcani) din 18 ianuarie 2017. În motivarea soluției sale instanța de apel a reținut că instanța de fond a examinat cauza sub toate aspectele, corect a apreciat probele administrate și a emis o hotărâre legală și intemeiată. A mai menționat, că în atribuțiile autorității publice locale întră soluționarea problemelor defalcării de terenuri pentru obiectivele energetice, iar toate cheltuielie legate de reamplasarea rețelei electrice le suportă proprietarul terenului, în speță Cușnir Iacov.

Distribuitorul de energiei electrică, SA „RED-Nord” Bălți trebuie să găsească și să aplice schema de rezervă de alimentare cu energie electrică a consumatorilor 2 ce se alimentează de pe acest fider. Instanța de apel a remarcat și faptul, că conform Regulamentului cu privire la protecția rețelelor electrice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.514, din 23 aprilie 2002, aceste linii au o zonă de protecție, iar pct.5, statuează că, terenurile, aflate în zonele de protecție a rețelelor electrice, nu vor fi luate de la proprietarii de pământ, dar vor fi folosite de aceștia pentru lucrări agricole și alte lucrări cu respectarea strictă a Regulamentului. Proprietarii terenurilor agricole, pe teritoriul cărora sunt trasate LEA (linii electrice aeriene) și LEC (linii electrice prin cablu), sunt obligați să întreprindă măsurile necesare privind asigurarea integrității acestor linii.

Iar pct. 6 din acest Regulament statuează că, în teritoriile oricăror obiecte, terenuri cultivate, masive păduroase, parcuri, livezi și vii trebuie să fie prevăzute permanent căile de acces la rețelele electrice. Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, la 06 decembrie 2017 (prin intermediul oficiului poștal) Cușnir Iacov a contestat-o cu recurs, solicitând admiterea recursului, casarea hotărârilor judecătorești, emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii. (f. d. 169-171, 174). În susținerea recursului recurentul a indicat, că instanțele de judecată au interpretat în mod eronat legea și în acest sens au aplicat eronat normele de drept material, nu au constatat și elucidat pe deplin circumstanțele care au importanță pentru soluționarea litigiului.

Instanțele de judecată ierarhic inferioare la adoptarea hotărârilor sale nu au luat în considerație faptul că stâlpul a fost insatlat ilegal. La 25 ianuarie 2018 (prin intermediul oficiului poștal), SA „RED-NORD” a depus referință prin care a solicitat declararea recursului depus de Cușnir Iacov, ca fiind inadmisibil. În conformitate cu art. 434 alin. 1) CPC recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 24 octombrie 2017, în termen.

Examinând temeiurile recursului declarat de către Cușnir Iacov în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi declarat inadmisibil, din următoarele considerente. În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. În conformitate cu art. 432 alin. (2) CPC, se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; a interpretat în mod eronat legea; a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

În conformitate cu art. 432 alin. (3) CPC, se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: pricina a fost 3 judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Alin. (4) al articolului menționat prevede că, săvârșirea a altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificîndu-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest sens Completul reține, că sarcina instanței de recurs la aceasta etapă este de a verifica temeiurile recursului și argumentele privind caracterul ilegal al deciziei atacate, în limitele în care au fost formulate și prin prisma drepturilor garantate de Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Completul evidențiază că, în lumina jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, procedura de examinare a admisibilității unui recurs în materie civilă trebuie să corespundă în principiu garanțiilor unui proces echitabil, consfințite de art. 6 din CEDO, în special cu referire la dreptul de acces liber la justice și la dreptul subsecvent de a fi audiat de о instanta judecatoreasca (hotărârile Delcourt contra Belgiei din 17 ianuarie 1970 și Erfar-Avef contra Greciei din 27 martie 2014). In acest context, completul reține că dreptul unei persoane de acces liber la justiție poate fi limitat, inclusiv prin instituirea procedurii de examinare a admisibilitații recursului, or prin însăși natura lor, condițiile pentru examinarea unei cereri introduse ре о cale de atac extraordinară pot fi mai stricte decât condițiile stabilite pentru о cale de atac ordinară.

Asemenea rigori urmăresc scopul de aplicare și interpretare unitară a legislației și îndeplinesc funcțiile de administrare eficientă a justiției, fiind în deplină concordanță cu art. 6 din CEDO (hotarârea Trevisanato contra Italiei din 15 septembrie 2016). Completul reține că obligația de a motiva un act judecătoresc poate varia în funcție de natura actului în cauză (hotărârea Hansen contra Norvegiei din 2 octombrie 2014), iar în concepția CtEDO, nu se impune motivarea detaliată a deciziei unei instanțe de recurs care, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge un recurs ca fiind „lipsit de șanse de succes” (hotărârea Nersesyan contra Armeniei din 19 ianuarie 2010). Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Cușnir Iacov, este declarativ și 4 nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC, care să justifice afirmația de ilegalitate a deciziilor instanței de apel, i-ar alegațiile invocate în recurs nu indică încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei pentru declararea recursului admisibil.

Astfel, reieșind din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Cușnir Iacov, ca fiind inadmisibil. În conformitate cu art. art. 270, 431 alin.(2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, D I S P U N E : Recursul, declarat de către Cușnir Iacov, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova judecători Nicolae Craiu Dumitru Visternicean 5