3ra-38/18 — privind obligarea remiterii informatiei

Dosarul nr. 3ra-38/18

Prima instanță: Jud. Bălți, sediul Central

Jud. S.Ghercavii

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți:

A.Albu, A.Toderaș, E.Bejenaru

D E C I Z I E

14 februarie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

largit al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecător Iulia Sîrcu

Judecători: Galina Stratulat

Dumitru Mardari

Dumitru Visternicean

Nicolae Craiu

examinând recursului declarat de Macarciuc Boris,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Macarciuc Boris

către Societatea pe Acțiuni ,, Cet – Nord” cu privire la accesul la informație,

împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 03 octombrie 2017, prin care a fost

respins apelul declarat de Macarciuc Boris și menținută hotărârea Judecătoriei Bălți

(sediul central) din 12 iunie 2017,

c o n s t a t ă :

La 28 martie 2017, Macarciuc Boris s-a adresat cu cerere de chemare în

judecată împotriva Societății pe Acțiuni ,,Cet – Nord”, solicitând obligarea

Societății pe Acțiuni ,,Cet – Nord” de a remite în adresa acestuia informația

solicitată prin petiția M 01-11/52 din 25 noiembrie 2016 și anume: copia

autentificată a ordinului nr.230 din 30 noiembrie 2011, copia autentificată a

ordinului nr.162 din 29 septembrie 2015, răspunsurile solicitate la punctele 2 și 3.

În motivarea acțiunii a indicat că, la data de 09 februarie 2017 s-a adresat către

Societatea pe Acțiuni ,, Cet – Nord” cu solicitarea de a i se elibera următoarea

informație: 1) copia autentificată a ordinului nr.230 din 30 noiembrie 2011 în limba

de stat și cu traducerea în limba de comunicare interetnică împreună cu copia

calculelor la acesta; 2) cine a efectuat aceste calcule; 3) informația în baza la care

1

acte s-a dispus excluderea din calcularea plății pentru energia termică mai mult de

jumătate din locurile de uz comun în blocurile locative din diferite serii de

construcții, cu etaje diferite, cu suprafață diferită și cu diametrul diferit a țevilor din

interiorul blocului locativ stabilindu-se o medie de 4 elemente constitutive; 4)

informația dacă a fost emis de către Societatea pe Acțiuni ,,Cet – Nord” un ordin

prin care s-a anulat ordinul nr.230 din 30 noiembrie 2011 și dacă a fost emis un

astfel de ordin să-i fie expediat în limba de stat și în limba de comunicare interetnică.

A menționat că, prin scrisoarea cu nr. de ieșire B-01-11/93 din 01 martie 2017,

a primit copii de ,,ordine” neautentificate, pe care nu le poate utiliza în mod oficial.

A explicat că, îi este cunoscut faptul că originalul ordinului nr.230 din 30

noiembrie 2011, în cartea de ordine nu se regăsește, iar răspuns la întrebările nr.2 și

3, nu a primit.

Prin hotărîrea Judecătoria Bălți (sediul central) din 12 iunie 2017 a fost respinsă

cererea de chemare în judecată depusă de reclamantul Macarciuc Boris împotriva

Societății pe Acțiuni ,,Cet – Nord” cu privire la accesul la informație.

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 03 octombrie 2017 s-a respins apelul

declarat de Macarciuc Boris și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Bălți (sediul

central) din 12 iunie 2017.

La 21 noiembrie 2017 Macarciuc Boris a declarat recurs împotriva deciziei

instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei Curții de Apel Bălți

din 03 octombrie 2017, cu emiterea unei noi decizii prin care să fie admisă integral

acțiunea.

În motivarea recursului a exprimat dezacordul cu decizia instanței de apel și

hotărârea primei instanțe, invocând că instanțele de judecată au apreciat greșit

probele și înscrisurile administrate la caz, fapt ce a dus la aplicarea eronată a

normelor de drept material.

În acest sens, susține că instanțele de judecată nu au elucidat pe deplin toate

circumstanțele în raport cu argumentele și probele prezentate și au trecut în mod

superficial asupra circumstanțelor pricinii, fără a da apreciere acestora în coraport

cu normele de drept invocate ca fiind lezate.

În conformitate cu art. 434 Codul de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Termenul

de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Potrivit materialelor cauzei rezultă că, decizia Curții de Apel Bălți a fost

pronunțată la 03 octombrie 2017, expediată în adresa părților la 06 noiembrie 2017

(f.d 61), recepționată de recurent, fapt confirmat prin aviz (f.d 62).

Astfel, având în vedere că recursul declarat împotriva deciziei Curții de Apel

Bălți din 03 octombrie 2017 a fost depus la 21 noiembrie 2017, în conformitate cu

art. 434 Codul de procedură civilă, acesta se consideră declarat în termen.

2

Verificând în limitele invocate în recurs legalitatea hotărârii atacate, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

consideră, că recursul declarat de Macarciuc Boris urmează a fi respins, cu

menținerea deciziei instanței de apel și hotărîrii primei instanțe, reieșind din

următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin.(1) lit. a) CPC, instanța, după ce judecă recursul,

este în drept să respingă recursul și să mențină decizia instanței de apel și hotărîrea

primei instanțe, precum și încheierile atacate cu recurs.

Instanța de recurs constată că, Macarciuc Boris prin cererea de chemare în

judecată din 28 martie 2017, adresată împotriva Societății pe Acțiuni ,, Cet – Nord”

a solicitat constatarea faptului încălcării de către Societatea pe Acțiuni ,, Cet – Nord”

a dreptului său de liber acces la informația solicitată prin cererea din 09 februarie

2017; obligarea Societății pe Acțiuni ,, Cet – Nord” neîntârziat să prezinte informația

și actele solicitate prin cererea din 09 februarie 2017.

Fiind investită cu judecarea pricinii în cauză prima instanță a ajuns la concluzia

netemeiniciei acțiunii formulate de către Macarciuc Boris, reținând că ultimul a

primit copiile materialelor solicitate prin cererea din 09 februarie 2017 la 01 martie

2017, fapt confirmat prin semnătura acestuia, motiv din care lipsesc careva

circumstanțe ce ar denota încălcarea drepturilor reclamantului asupra accesului liber

la informație.

Concluziile primei instanțe au fost apreciate ca fiind juste și de către instanța

de apel.

Instanța de recurs consideră ca fiind vădit întemeiate și esențial legale ambele

hotărâri, pe motiv că concluziile instanțelor de judecată nu contravin circumstanțelor

pricinii, iar litigiul a fost soluționat cu interpretarea corectă a normelor de drept

material.

În conformitate cu art. 10 alin. (1), (2) din Legea privind accesul la informație

nr. 982 din 11.05.2000, persoana are dreptul de a solicita furnizorilor de informații,

personal sau prin reprezentanții săi, orice informații aflate în posesia acestora, cu

excepțiile stabilite de legislație. Dreptul persoanei de a avea acces la informații,

inclusiv la informațiile cu caracter personal, nu poate fi îngrădit decât în condițiile

legii.

Conform art. 11 alin. (1), pct. 1), 2) din Legea privind accesul la informație nr.

982 din 11.05.2000, furnizorul de informații, în conformitate cu competențele care

îi revin, este obligat să asigure informarea activă, corectă și la timp a cetățenilor

asupra chestiunilor de interes public și asupra problemelor de interes personal, să

garanteze liberul acces la informație.

Potrivit art. 16 alin. (1) al Legii menționate, informațiile, documentele solicitate

vor fi puse la dispoziția solicitantului din momentul în care vor fi disponibile pentru

3

a fi furnizate, dar nu mai tîrziu de 15 zile lucrătoare de la data înregistrării cererii de

acces la informație.

În conformitate cu art. 1 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr.

793 din 10.02.2000, orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său,

recunoscut de lege, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin

nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios

administrativ competente pentru a obține anularea actului, recunoașterea dreptului

pretins și repararea pagubei ce i-a fost cauzată.

Din materialele cauzei s-a constatat că, prin cererea din 09 februarie 2017

adresată Societății pe Acțiuni ,, Cet – Nord” a solicitat să-i fie eliberate: copia

autentificată a ordinului Societății pe Acțiuni ,,Cet – Nord” nr.230 din 30 noiembrie

2011 în limba de stat și cu traducere în limba de comunicare interetnică; copia

calculelor pentru justificarea ordinului și în special cine a efectuat aceste calcule;

informația de ce anume în modul stabilit de ordin se exclude din calculare lipsa unor

elemente constructive cu construcția diferită a blocurilor, cu etaje diferite, cu

suprafață diferită și cu diametrul diferit a țevilor din interiorul blocului locativ

stabilindu-se o medie de 4 elemente constitutive; informația dacă a fost emis de

către Societatea pe Acțiuni ,,Cet – Nord” ordin privind anularea ordinului nr.230

din 30 noiembrie 2011 și dacă a fost emis un astfel de ordin, a-i fi expediat în limba

de stat și în limba de comunicare interetnică.

Totodată, prin cererea sus menționată s-a solicitat și obligarea Societăți pe

Acțiuni ,, Cet – Nord” de a remite în adresa lui Macarciuc Boris copia autentificată

a ordinului Societăți pe Acțiuni ,, Cet – Nord” nr.230 din 30 noiembrie 2011; copia

autentificată a ordinului nr.162 din 29 septembrie 2015.

Prin răspunsul Societăți pe Acțiuni ,, Cet – Nord” din 01 martie 2017, nr. M-

01-11/93, recurentului i-a fost expediată copia ordinului solicitat cu nr.230 din 30

noiembrie 2011 în limba de stat și în limba rusă, la fel recurentului i-a fost explicat

faptul, că ordinul dat este o dispoziție internă, care a fost emis întru executarea

prevederilor Hotărârii de Guvern din 20 septembrie 2011. Ultima prevede majorarea

tarifelor pentru pierderile normative de energie termică pentru apartamentele

deconectate de la 5% la 20%. Majorările fiind condiționate de faptul că pierderile

normative au loc nu numai prin țăvile de tranzit dar și prin legăturile încăperilor

tehnice și cele din locurile de uz comun. Societatea pe Acțiuni ,,Cet – Nord” a primit

hotărîrea de a micșora procentul în cauza care lipsește prin ordinul nominalizat

fiind dispus de a se calcula 5% pentru fiecare element. Iar, cu adoptarea Hotărârii

Guvernului nr.628 din 20.05.2016, ordinul în cauză a fost anulat, prin ordinul nr.162

din 29 septembrie 2016 ( f.d.5-7).

În acest context, Colegiul menționează că, într-adevăr Societatea pe Acțiuni

,,Cet – Nord” prin scrisoarea nr. M-01-11/93 din 01 martie 2017 a dat răspuns la

4

toate întrebările din cererea prealabilă a recurentului din 09 februarie 2017 și a

eliberat informația de care dispune.

Conform art.14 alin. (2) Legea privind accesul la informației nr.982 din 11 mai

2000, în cazul în care informațiile, documentele au fost elaborate într-o altă limbă

decât cea de stat, furnizorul de informații va fi obligat să prezinte, la cererea

solicitantului, o copie a traducerii autentice a informației, documentului în limba de

stat.

Potrivit art.18 din legea sus menționată, informațiile oficiale, documentele,

părțile acestora, extrasele din registre, copiile traducerilor, eliberate conform

prezentei legi, vor fi semnate de persoana responsabilă.

Colegiul reține ca întemeiată concluzia instanțelor de judecată referitoare la

faptul că lui Macarciuc Boris i-a fost eliberată informația solicitată conform

legislației în vigoare.

Or, legiuitorul nu obligă expres furnizorul de informație să menționeze

,,copia corespunde originalului” sau să aplice pe actele eliberate o anumită ștampilă,

respectiv ștampila cu inscripția ,,Pentru vizarea” documentelor a Societății pe

Acțiuni ,,Cet – Nord” confirmă corespunderea cu originalul a copiei actului și

eliberarea acestuia de către intimat.

În asemenea circumstanțe Colegiul constată faptul că de către Societatea pe

Acțiuni ,,Cet – Nord” nu au fost încălcate drepturile recurentului privind accesul

liber la informație.

În susținerea concluziei enunțate, Colegiul remarcă că conform art.10 din

Convenția Europeană pentru Drepturile Omului, orice persoană are dreptul la

libertatea de exprimare.

Acest drept cuprinde libertatea de opinie și libertatea de a primi sau de a

comunica informații sau idei fără amestecul autorităților publice și fără a ține seama

de frontiere.

În acest context, este de menționat și faptul că dezacordul recurentului cu

poziția intimatului, nu constituie temei de a-l obliga pe ultimul să răspundă la

cererea petiționarului conform propriei sale formulări sau într-un anumit sens, după

dorința personală, or, formularea și conținutul răspunsului fiind atribuit exclusiv

furnizorului de informații.

Astfel, având în vedere faptul că circumstanțele pricinii au fost constatate de

prima instanță și instanța de apel, normele de drept material au fost aplicate corect

și nu este necesară verificarea suplimentară a cărorva dovezi, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge

la concluzia de a respinge recursul declarat de Macarciuc Boris și a menține decizia

instanței de apel și hotărîrea primei instanțe.

5

În conformitate cu art. 445 alin.(1) lit.a) CPC, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e :

Se respinge recursul declarat de Macarciuc Boris.

Se menține decizia Curții de Apel Bălți din 03 octombrie 2017 și hotărîrea

Judecătoriei Bălți, sediul central, din 12 iunie 2017, în pricina civilă la cererea de

chemare în judecată depusă de Macarciuc Boris către Societatea pe Acțiuni ,, Cet –

Nord” cu privire la accesul la informație.

Decizia este irevocabilă

Președintele ședinței, judecător Iulia Sîrcu

Judecători:

Galina Stratulat

Dumitru Mardari

Dumitru Visternicean

Nicolae Craiu

6