2rhc-23/18 — cu privire la intentarea procesului de insolvabilitate

Dosarul nr. 2rhc-23/18

Instanța de fond: CA Chișinău – S. Arnăut

Instanța de recurs: CSJ – M. Ghervas, Iu. Bejenaru, N. Craiu

Î N C H E I E R E

14 februarie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

În componență:

Președintele ședinței,

judecătorul Maria Ghervas,

judecători Iurie Bejenaru, Nicolae Craiu

examinând cererea de revizuire înaintată de către Cîrdei Andrei, reprezentat de

avocatul Bot Alexandru,

în cauza privind insolvabilitate Societății Comerciale „Idal Congrup” Societate cu

Răspundere Limitată,

împotriva deciziei Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție din 04 octombrie 2017, prin care s-a respins cererea lui

Cîrdei Andrei cu privire la repunerea în termenul de declarare a recursului și s-a respins

recursul declarat de către Cîrdei Andrei, reprezentat de avocatul Bot Alexandru,

C O N S T A T Ă:

Prin hotărârea Curții de Apel Economice din 25 ianuarie 2010 s-a intentat

procesul de insolvabilitate față de SC „Idal Congrup” SRL.

Prin hotărârea Curții de Apel Economice din 24 ianuarie 2011 s-a confirmat

planul de redresare a solvabilității SC „Idal Congrup” SRL și s-a menținut realizarea

planului de către instanța de insolvabilitate, membrii comitetului creditorilor și

administratorul insolvabilității.

Ulterior, prin hotărârea Curții de Apel Economice din 11 martie 2011 s-a încetat

procesul de insolvabilitate față de SC „Idal Congrup” SRL, prin care debitorul a reintrat

în dreptul de administrare a masei debitoare.

La 05 septembrie 2016 Popa Valeriu lichidatorul SC „Idal Congrup” SRL a depus

în instanța de insolvabilitate cerere, prin care a solicitat încasarea de la Cîrdei Andrei,

administratorul SC „Idal Congrup” SRL onorariul fix pentru îndeplinirea funcției de

lichidator în mărime de 133 195 lei. (f.d. 85-86, vol. IX)

În motivarea cererii a invocat că la data stabilirii cuantumului onorariului fix a

lichidatorului, valoarea lui minimală, potrivit coeficientului mediu de multiplicare „6”,

constituia 9600 lei, fiind stabilit pentru lichidator onorariul fix la nivelul minim în sumă

de 6400 lei, reieșind din coeficientul minim de multiplicare „4”.

1

Prin hotărârea comitetului creditorilor din 19.04.2013, procesul-verbal nr. 1, s-a

stabilit lichidatorului cuantumul onorariului fix în mărime de 6400 lei/lunar din

14.03.2013, pe toată perioada derulării procedurii falimentului.

Adunarea creditorilor la 14.05.2013, prin procesul-verbal nr. 4, a confirmat

cuantumul onorariului fix în mărime de 6400 lei/lunar, nivelul minim care a fost stabilit

de către comitetul creditorilor în ședința din 19.04.2013, proces-verbal nr. 1.

Lichidatorul Popa Valeriu a mai indicat că pe parcursul derulării procedurii

generale a falimentului au fost suportate cheltuieli la capitolul onorariul fix a

lichidatorului și cheltuieli aferente executării atribuțiilor, cheltuieli de transport,

publicitate, cheltuieli pentru organizarea licitației. Astfel, pe parcursul acestei perioade

a fost calculat onorariul fix în sumă totală de 265 447 lei, inclusiv: anul 2013 pentru

perioada 14.03.2013-31.12.2013 în sumă de 60 647 lei (6400 x 9) + 3047); anul 2014

pentru perioada 01.01.2014-31.12.2014 în sumă de 76 800 lei (6400 x 12); anul 2015

pentru perioada 01.01.2015-31.12.2015 în sumă de 76 800 lei (6400 x 12); anul 2016

pentru perioada 01.01.2016-01.09.2016 în sumă de 51 200 lei (6400 x 8).

Cheltuielile aferente procedurii de lichidare în baza actelor justificative au fost

achitate până la 01.01.2015, iar cheltuielile salariale au fost achitate în sumă de

132 252 lei.

Datoria la salarizarea lichidatorului la data de 01.09.2016 constituia suma de

133 195 lei.

La 01.09.2016 debitorul nu mai dispunea de patrimoniu, masă debitoare nu există,

motiv pentru care restanța la achitarea onorariului fix, calculat lichidatorului nu poate

fi stinsă din vânzarea masei debitoare.

Dat fiind faptul că Cîrdei Andrei, potrivit Extrasului din Registrul de stat al

persoanelor juridice, este atât administrator, cât și fondator al SC „Idal Congrup” SRL,

cu cota parte 99,84 % și care a deținut această funcție pe parcursul ultimelor 24 luni

până la intentarea procesului de insolvabilitate, este pasibil de a fi aplicat față de el

prevederile art. 70 alin. (13) al Legii insolvabilității.

Lichidatorul a indicat că la situația 01.09.2016 urma a fi încasat onorariul fix din

contul administratorului SC „Igal Congrup” SRL în persoana lui Cîrdei Andrei în

beneficiul său în mărime de 133 195 lei.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 10 noiembrie 2016 s-a admis cererea

lichidatorului SRL „Idal Congrup” Popa Valeriu privind încasarea remunerației

lichidatorului și s-a încasat de la administratorul SC „Idal Congrup” SRL Cîrdei Andrei

în beneficiul lichidatorului SC „Idal Congrup” SRL Popa Valeriu onorariul fix în

mărime de 133 195 lei. (f.d. 147, 148-150, vol. IX)

La 20 ianuarie 2017 Cîrdei Andrei, reprezentat de avocatul Bot Alexandru, a

depus recurs, prin care a solicitat repunerea în termen a recursului, casarea încheierii

Curții de Apel Chișinău din 10 noiembrie 2016, cu remiterea cauzei la rejudecare în

instanța de insolvabilitate în alt complet de judecată. (f.d. 185-187, vol. IX)

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 15 februarie 2017 s-a admis recursul

declarat de către Cîrdei Andrei, reprezentat de avocatul Bot Alexandru, s-a casat

încheierea Curții de Apel Chișinău din 10 noiembrie 2016, cu trimiterea cauzei la

rejudecare în instanța de insolvabilitate Curtea de Apel Chișinău în același complet de

judecată. (197-202, vol. IX)

Rejudecând cauza, Curtea de Apel Chișinău prin încheierea din 19 mai 2017 a

admis cererea lichidatorului SC „Idal Congrup” SRL Popa Valeriu privind încasarea

2

remunerației lichidatorului și a încasat din contul administratorului SC „Idal Congrup”

SRL Cîrdei Andrei în beneficiul administratorului autorizat Popa Valeriu remunerația

pentru perioada îndeplinirii atribuțiilor în mărime de 133 195 lei. (f.d. 217, 218-220,

vol. IX)

La 11 septembrie 2017 Cîrdei Andrei, reprezentat de avocatul Bot Alexandru, a

declarat recurs, solicitând repunerea în termenul de declarare a recursului, casarea

încheierii Curții de Apel Chișinău din 19 mai 2017 cu remiterea cauzei la rejudecare în

instanța de apel în alt complet de judecată. (f.d. 224-227, vol. IX)

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 04 octombrie 2017 s-a respins

cererea lui Cîrdei Andrei cu privire la repunerea în termen de declarare a recursului

și recursul declarat de către Cârdei Andrei s-a menținut încheierea Curții de Apel

Chișinău din 19 mai 2017. (f.d. 243-248, vol. I)

La 05 ianuarie 2018 Cîrdei Andrei, reprezentat de avocatul Bot Alexandru a

depus cerere de revizuire asupra deciziei Curții Supreme de Justiție din 04 octombrie

2017, solicitând casarea acesteia cu trimiterea cauzei la rejudecare la Curtea de Apel

Chișinău. (f.d. 1-5, vol. II)

Drept temei de revizuire Cîrdei Andrei a invocat prevederile art. 449 lit. b) CPC

și anume că au devenit cunoscute unele circumstanțe esențiale pentru examinarea justă

a pricinii.

A menționat că instanța de insolvabilitate la 15 mai 2017 a examinat cererea

lichidatorului SRL „Idal Congrup” în procedura falimentului, Popa Valeriu, cu privire

la încasarea remunerației pentru îndeplinirea funcției de lichidator în lipsa fostului

administrator și fondator al întreprinderii insolvabile, precum și în lipsa

reprezentantului acestuia, ori materialele cauzei nu conțin nici o informație, prin care

s-ar deduce că au fost înștiințați în mod legal despre locul, data și ora ședinței. Nici pe

site-ul Curții de Apel Chișinău nu a fost plasată ședința de judecată pentru 19 mai 2017

pe cauza dată.

Astfel, despre pronunțarea încheierii instanței de insolvabilitate din

19.05.2017 s-a cunoscut abia la 24.08.2018, fapt confirmat prin mențiunea de pe

coperta dosarului, motiv pentru care, în temeiul art. 116 CPC, a solicitat repunerea în

termen a recursului, ori termenul limită de depunere a fost data de 08.09.2017.

Curtea Supreme de Justiție examinând recursul la 04 octombrie 2017 a constatat

că recurentul Cîrdei Andrei s-a adresat cu recurs la 11.09.2017, fiind depășit termenul

de declarare a recursului.

Revizuentul indică, că de fapt recursul a fost expediat în adresa Curții de Apel

Chișinău prin intermediul oficiului poștal, fiind recepționat la 11.09.2017 și nu-i este

clar, din care motiv la dosar nu este anexat plicul, prin care a fost expediat recursul.

În susținerea poziției sale a mai invocat că cele invocate se confirmă și prin datele

Poștei Moldovei, și anume că scrisoarea sub nr. DS2068118920AS a fost depusă la

sediul Oficiului Poștal nr. 68 la 08.09.2017, ora 16:58 și recepționată la 11.09.2017,

ora 12:48, de persoana responsabilă sub numele Ceban a Curții de Apel Chișinău.

Verificând argumentele revizuentului, examinând materialele cauzei în raport cu

temeiurile de revizuire prevăzute de art. 449 CPC, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ consideră că cererea de revizuire este inadmisibilă și urmează

a fi respinsă din următoarele considerente.

3

În conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, după ce examinează cererea de

revizuire, instanța emite încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind

inadmisibilă.

Revizuentul a invocat drept temei de revizuire prevederile art. 449 lit. b) CPC „au

devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii, care nu au fost și

nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate

măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare

a pricinii” și anume că au devenit cunoscute unele circumstanțe esențiale pentru

examinarea justă a pricinii.

Temeiurile invocate și în special argumentul că instanța de insolvabilitate a

examinat cererea lichidatorului SC „Idal Congrup” SRL în procedura falimentului,

Popa Valeriu cu privire la încasarea remunerației pentru îndeplinirea funcției de

lichidator, în lipsa lui Cîrdei Andrei și a reprezentantului acestuia, nefiind, în opinia

lor, înștiințați în mod legal despre locul, data și ora ședinței preconizată pentru

19 mai 2017, precum și argumentul că după primirea actului judecătoresc la

24.08.2017, l-a contestat în termen, la 08.09.2017, prin intermediul oficiului poștal, nu

constituie temei de revizuire a deciziei Curții Supreme de Justiție din 04 octombrie

recurs și în ce împrejurări. Probele depuse nu confirmă că anume recursul asupra

încheierii Curții de Apel Chișinău din 19 mai 2017 a fost expediat la 08.09.2017,

ora 16:30.

Colegiul precizează că pe calea revizuirii nu se pune problema realizării unui

control judiciar, ci a unei noi judecăți, pe temeiul unor elemente, ce au format obiectul

judecății, finalizată cu pronunțarea hotărârii, a cărei revizuire se solicită. Pentru

admiterea cererii de revizuire pe acest temei este important ca circumstanțele sau

faptele date, existente obiectiv până la data pronunțării hotărârii, să fie confirmate prin

prezentarea unor probe concludente și pertinente, să aibă importanță esențială pentru

justa soluționare a cauzei civile, adică să aibă putere decisivă asupra concluziei

(hotărârii) instanței de judecată, să fie descoperite după ce hotărârea judecătorească

devine irevocabilă.

Examinând argumentele cererii de revizuire, Colegiul le apreciază drept

irelevante și lipsite de contextul pertinent inițierii procedurii de revizuire, or acestea de

fapt, nu sunt susținute prin nici un fel de probe indubitabile.

Coroborând cele expuse, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție notează că argumentele susținute de revizuent nu pot fi

acceptate drept circumstanțe și fapte esențiale ale pricinii.

Colegiul conchide că revizuentul nu a confirmat instanței de judecată existența

temeiurilor prevăzute la art. 449 lit. b) CPC.

Colegiul constată că prin revizuirea în sensul declarat se pretinde nu corectarea

erorilor judiciare și omisiunilor justiției, dar anularea unei hotărâri irevocabile, fapt

care direct contravine atât dispozițiilor legii naționale, cât și celor internaționale.

Astfel, admiterea revizuirii, în circumstanțele descrise ar contravine principiului

securității raporturilor juridice, care presupune respectul față de principiul lucrului

judecat și ar constitui o violare a art. 6 §1 al Convenției Europene pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

În acest context, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție menționează că revizuirea este o cale de atac de retractare și nu de

4

reformare a hotărârii contestate, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate poate

duce la încălcarea principiului stabilității raporturilor juridice, care înseamnă că soluția

definitivă a oricărui litigiu nu trebuie rediscutată fără motive legale. De aceea, legea

admite revizuirea numai în cazuri strict determinate, care sunt prevăzute în mod

limitativ în art. 449 CPC.

În susținerea opiniei enunțate Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție invocă și hotărârea Curții Europene

a Drepturilor Omului din 03 martie 2009 în cazul Eugenia și Doina Duca contra

Moldovei, în care Curtea a reiterat că securitatea raporturilor juridice presupune

respectarea principiului autorității lucrului judecat, care instituie că nici o parte nu este

în drept să solicite revizuirea unei hotărâri definitive și obligatorii întru obținerea unei

reexaminări și unei noi soluții în cauză. Competența de revizuire a instanțelor

superioare ar trebui să fie exercitată pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile

justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare. Revizuirea nu ar trebui apreciată ca

un recurs deghizat. O distanțare de la principiul respectiv este justificată doar atunci

când este determinată de circumstanțe cu caracter substanțiale și obligatoriu.

Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului resjudicata

(ibid., § 62), adică principiul caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești. Acest

principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri

irevocabile și obligatorii, doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă

determinare a cauzei. Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla

existență a două opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei de

reexaminare. O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci când este

necesară, datorită unor circumstanțe esențiale și convingătoare (Roșca v. Moldova,

citată mai sus, § 25, Popov nr. 2 vs. Moldova).

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că, temeiurile revizuirii

nu au fost prezentate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ conchide

că cererea de revizuire înaintată de Cîrdei Andrei, reprezentat de avocatul Bot

Alexandru este inadmisibilă și urmează a fi respinsă.

Reieșind din cele expuse, în baza art. 449 lit. b), art. 453 CPC Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

D I S P U N E:

Se respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire declarată de către Cârdei Andrei,

reprezentat de avocatul Bot Alexandru.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței

judecătorul Maria Ghervas

judecători Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

5