2ri-25/17 — procesul de insolvabilitate

Curtea de Apel Chișinău dosarul nr. 2ri-25/17

Judecător: A.Nogai

D E C I Z I E

08 februarie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței Iuliana Oprea

Judecători Ion Druță, Galina Stratulat,

Dumitru Mardari, Nicolae Craiu

judecând recursul declarat de Inspectoratul Fiscal de Stat mun. Chișinău,

Direcția Administrare Fiscală Centru, în pricina civilă privind încetarea procedurii

falimentului față de Societatea cu Răspundere Limitată „Idal Congrup”,

împotriva hotărârii Curții de Apel Chișinău din 10 noiembrie 2016, prin care a

fost aprobat bilanțul de lichidare, încetată procedura falimentului, lichidată

întreprinderea, considerate ca stinse creanțele debitorilor și dispusă radierea,

CONSTATĂ:

Prin hotărârea Curții de Apel Economice din 25 ianuarie 2010, a fost intentat

procesul de insolvabilitate față de SRL „Idal Congrup”, mun. Chișinău, str. Mihai

Eminescu, 48/2, c/f 1007600009410.

Prin hotărârea Curții de Apel Economice din 24 ianuarie 2011, a fost confirmat

planul de redresare a solvabilității SRL „Idal Congrup”, prin care s-a menținut

realizarea planului de către instanța de judecată, membrii comitetului creditorilor,

administratorul insolvabilității.

Prin hotărârea Curții de Apel Economice din 11 martie 2011, a fost încetat

procesul de insolvabilitate a SRL „Idal Congrup”, cu continuarea procedurii planului,

prin care debitorul a reintrat în dreptul de administrare a masei debitoare.

La 05 septembrie 2016, lichidatorul SRL „Idal Congrup”, Popa Valeriu, a depus

raportul final și a solicitat încetarea procesului de insolvabilitate ca urmare a

distribuirii finale a masei debitoare, cu pronunțarea hotărârii de încetare a procesului

de insolvabilitate și de radiere a debitorului din Registrul de Stat a persoanelor

juridice.

Prin hotărârea Curții de Apel Chișinău din 10 noiembrie 2016, a fost aprobat

raportul final și bilanțul de lichidare, fiind dispusă încetarea procedurii falimentului

intentat față de SRL „Idal Congrup”, IDNO 1007600009410, adresa juridică mun.

Chișinău, str. Eminescu, 48/2; lichidarea SRL „Idal Congrup”, IDNO

1007600009410, adresa juridică mun. Chișinău, str. Eminescu, 48/2; radierea din

Registrul de stat al persoanelor juridice; considerarea ca stinse creanțele creditorilor,

cu excepția creanței neachitate față de creditorul garantat BC „Moldova

Agroindbank” SA; respingerea cererii Inspectoratului Fiscal de Stat privind emiterea

încheierii, în temeiul art. 159 alin. (4) din Legea insolvabilității, de încasare a

creanțelor neachitate față de bugetul public din contul persoanei culpabile.

1

În motivarea hotărârii, instanța a invocat prevederile art. 135 alin. (5), 137 alin.

(5), 159 alin. (4), 161 alin. (1) și (2) al Legii insolvabilității nr. 149 din 29.06.2012, ,

menționând că potrivit procesului-verbal nr. 8 al adunării creditorilor SRL „Idal

Congrup” din 29.03.2016, s-a hotărât confirmarea raportului lichidatorului cu privire

la valorificarea și lichidarea masei debitoare, întocmirea bilanțului de lichidare și

aprobarea raportului final și bilanțului de lichidare. Referitor la cerința organului

fiscal, instanța de fond a statuat că cererea privind atragerea la răspundere subsidiară

a organelor de conducere a debitorului are loc în proces separat, or, organul fiscal nu

s-a adresat cu o asemenea cerere, iar în cadrul Adunării creditorilor din 29.03.2016,

s-a stabilit că lipsesc temeiuri de atragere la răspundere subsidiară a organelor de

conducere.

Considerând ilegală hotărârea instanței de fond, la 24.11.2016, Inspectoratul

Fiscal de Stat mun. Chișinău, Direcția Administrare Fiscală Centru a contestat-o cu

recurs, solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii Curții de Apel Chișinău din

10 noiembrie 2016 și remiterea dosarului în instanța de fond pentru rejudecare.

În motivarea cererii de recurs, recurentul a invocat ilegalitatea hotărârii

contestate, menționând că lichidatorul nu și-a îndeplinit atribuțiile principale,

deoarece nu a întreprins toate acțiunile posibile în vederea stingerii creanțelor

debitorului.

Susține că a solicitat expres lichidatorului înaintarea cererii privind atragerea la

răspundere subsidiară a membrilor organelor de conducere a debitorului, însă acesta

și nici instanța de insolvabilitate nu a pus pe ordinea de zi examinarea acestui demers.

Potrivit art. 444 CPC, recursul se examinează fără înștiințarea participanților la

proces.

Judecând recursul declarat împotriva hotărârii date în instanța de fond și

verificând, în limitele invocate în recurs, legalitatea hotărârii atacate, Colegiul

conchide că recursul este pasibil respingerii, pornind de la următoarele.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC al RM instanța, după ce judecă

recursul, este în drept să respingă recursul și să mențină decizia instanței de apel și

hotărârea primei instanțe, precum și încheierile atacate cu recurs.

Potrivit art. 356 CPC, cererea de declarare a insolvabilității se judecă în instanță

conform normelor generale din prezentul cod, cu excepțiile și completările stabilite

de legislația insolvabilității.

În conformitate cu prevederile art. 1 alin. (4) din Legea insolvabilității nr. 149

din 29.06.2012, procesul de insolvabilitate se desfășoară în conformitate cu

prevederile Codului de procedură civilă și cu cele ale prezentei legi.

Potrivit art. 8 al Legii insolvabilității nr. 149 din 29.06.2012, hotărârile și

încheierile instanței de insolvabilitate pot fi atacate cu recurs în termen de 15 zile

calendaristice din data pronunțării și numai în cazurile prevăzute expres de prezenta

lege.

După cu rezultă din materialele cauzei, recurentul își exprimă dezacordul cu

soluția instanței de insolvabilitate, prin care a fost aprobat raportul final și bilanțul de

lichidare, fiind dispusă încetarea procedurii falimentului intentat față de SRL „Idal

Congrup”, IDNO 1007600009410, adresa juridică mun. Chișinău, str. Eminescu,

48/2; lichidarea SRL „Idal Congrup”, IDNO 1007600009410, adresa juridică mun.

Chișinău, str. Eminescu, 48/2; radierea din Registrul de stat al persoanelor juridice;

2

considerarea ca stinse creanțele creditorilor, cu excepția creanței neachitate față de

creditorul garantat BC „Moldova Agroindbank” SA; respingerea cererii

Inspectoratului Fiscal de Stat privind emiterea încheierii, în temeiul art. 159 alin. (4)

din Legea insolvabilității, de încasare a creanțelor neachitate față de bugetul public

din contul persoanei culpabile.

Analizând materialele cauzei în raport cu criticile formulate în recurs, Colegiul

conchide că, hotărârea recurată a fost adoptată în conformitate cu normele de drept

material și procedural și este bazată pe aprecierea corectă și completă a tuturor

probelor și circumstanțelor cauzei, motiv pentru care este considerată legală și

întemeiată.

Conform art. 135 alin. (5) al Legii insolvabilității, în cazul lipsei masei

debitoare, instanța de insolvabilitate, odată cu aprobarea bilanțului de lichidare,

adoptă o hotărâre de încetare a procesului, prin care dispune și radierea debitorului

din Registrul de Stat al Persoanelor Juridice în care este înscris.

Potrivit prevederilor art. 36 al Legii cu privire la antreprenoriat și întreprinderi,

în cazul lichidării întreprinderii, creanțele neexecutate din cauza insuficienții de

bunuri ale întreprinderii față de creditori se consideră stinse.

Pornind de la prevederile legale menționate, instanța de recurs reține că

aprobarea bilanțului de lichidare și adoptarea unei hotărâri de încetare a procesului,

prin care dispune și radierea debitorului din Registrul de Stat al Persoanelor Juridice

în care este înscris, este condiționată de lipsa masei debitoare.

În acest sens, lichidatorul prioritar trebuie să întreprindă toate măsurile pentru

depistarea masei debitoare.

Astfel, Colegiul constată că instanța de fond corect a concluzionat despre lipsa

masei debitoare la momentul adoptării hotărârii contestate. Or, din rapoartele

prezentate de lichidatorul Popa Valeriu, rezultă cert că starea de fapt a situației SRL

„Idal Congrup” nu permite continuarea procesului, iar masa debitoare care a fost

depistată a fost valorificată.

În același timp, din analiza recursului declarat de organul fiscal, instanța de

recurs evidențiază faptul că recurenta insistă prioritar pe argumentul nereacționării

lichidatorului și a instanței de insolvabilitate în vederea atragerea la răspundere

subsidiară a membrilor organelor de conducere a debitorului.

În acest sens, Colegiul apreciază critic afirmația IFS mun. Chișinău, DAF

Centru cum că a solicitat expres lichidatorului înaintarea cererii privind atragerea la

răspundere subsidiară a membrilor organelor de conducere a debitorului, însă acesta

și nici instanța de insolvabilitate nu a pus pe ordinea de zi examinarea acestui demers.

Potrivit prevederilor art. 248 alin. (1) din Legea insolvabilității nr. 149 din

29.06.2012, dacă în cadrul procesului sunt identificate persoane cărora le-ar fi

imputabilă apariția stării de insolvabilitate a debitorului, la cererea administratorului

insolvabilității/lichidatorului instanța de insolvabilitate poate dispune ca o parte din

datoriile debitorului insolvabil să fie suportate de membrii organelor lui de conducere

și/sau de supraveghere, precum și de orice altă persoană, care i-au cauzat

insolvabilitatea prin una dintre următoarele acțiuni:

a) folosirea bunurilor sau creditelor debitorului în interes personal;

b) desfășurarea unei activități comerciale în interes personal sub acoperirea

debitorului;

3

c) majorarea fictivă a pasivelor debitorului și/sau deturnarea (ascunderea) unei

părți din activul debitorului;

d) procurarea de fonduri pentru debitor la prețuri exagerate;

e) ținerea unei contabilități fictive sau contrare prevederilor legii, precum și

contribuirea la dispariția documentelor contabile, a documentelor de constituire;

f) dispunerea continuării unei activități a debitorului care îl duce în mod vădit la

incapacitate de plată;

g) dispunerea, în luna precedentă încetării plăților, de a se plăti cu preferință

unui creditor în dauna celorlalți creditori;

h) nedepunerea cererii de intentare a procesului de insolvabilitate conform

prevederilor art.14;

i) comiterea altor acțiuni care au adus daune proprietății debitorului.

(3) Comitetul creditorilor poate cere instanței de insolvabilitate să fie autorizat a

introduce acțiunea prevăzută la alin.(1) dacă administratorul

insolvabilității/lichidatorul a omis să formuleze acțiunea în cauză, iar răspunderea

consemnată la alin.(1) amenință să se prescrie.

Prin urmare, norma legală prescrie expres subiectul de drept împuternicit să

sesizeze instanța de insolvabilitate cu cerere de tragere la răspundere subsidiară a

membrilor organelor de conducere a debitorului, în speță - administratorului

insolvabilității/lichidatorului.

La caz, instanței de insolvabilitate nu i-a fost înaintată o asemenea cerere, prin

urmare nici nu-i poate fi imputată nereacționarea ei în acest sens.

În ceea ce ține de inactivitatea lichidatorului vis-a-vis de această cerință,

Colegiul menționează că în cazul omiterii de către acesta să formuleze o atare cerere,

comitetul creditorilor poate cere instanței de insolvabilitate să fie autorizat a

introduce acțiunea dată, ceea ce la caz de asemenea lipsește.

În același timp, la ședința adunării creditorilor din 29.03.2016, s-a discutat

această chestiune, care nu a fost susținută de membrii comitetului creditorilor,

precum și de ceilalți creditori chestionați pe marginea acestei probleme (f.d. 105-106,

vol. IV).

Nu poate fi reținută ca atare nici afirmația recurentului cum că lichidatorul nu și-

a îndeplinit atribuțiile principale, deoarece nu a întreprins toate acțiunile posibile în

vederea stingerii creanțelor debitorului.

Mai mult ca atât, organul fiscal, deținând funcții de control al activității

agenților economici, era în posibilitatea de a verifica singur circumstanțele invocate.

Urmare a celor indicate, Colegiul concluzionează că instanța de fond a constatat

și elucidat pe deplin toate circumstanțele care au importanță pentru soluționarea

pricinii în fond și corect a aplicat cadru legal.

În această ordine de idei și, având în vedere că hotărârea Curții de Apel Chișinău

din 10 noiembrie 2016 este legală și întemeiată, iar recursul declarat de Inspectoratul

Fiscal de mun. Chișinău, Direcția Administrare Fiscală Centru este nefondat,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia de a-l respinge, cu menținerea hotărârii contestate.

Ținând cont de cele expuse, în baza art. 445 alin. (1) lit. a) din Codul de

procedură civilă al RM, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție,

4

D E C I D E:

Se respinge recursul declarat de Inspectoratul Fiscal de Stat mun. Chișinău,

Direcția Administrare Fiscală Centru.

Se menține hotărârea Curții de Apel Chișinău din 10 noiembrie 2016, în pricina

civilă privind încetarea procedurii falimentului față de Societatea cu Răspundere

Limitată „Idal Congrup”.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele ședinței Iuliana Oprea

Judecători Ion Druță

Galina Stratulat

Dumitru Mardari

Nicolae Craiu

5