2r-143/18 — înlăturarea obstacolelor și repararea prejudiciului
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- înlăturarea obstacolelor şi repararea prejudiciului
- Temei legal
- Repunerea în termen
2r-143/18 — înlăturarea obstacolelor și repararea prejudiciului (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
Prima instanță: Z. Aramă dosarul nr. 2r-143/18
Instanța de apel: Șt. Starciuc, M. Galupa, L. Caraianu
D E C I Z I E
14 februarie 2018 mun. Chișinău
Colegiul civil comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componență:
Președintele ședinței, judecătorul – Valeriu Doagă
Judecătorii – Tamara Chișca-Doneva, Nina Vascan
examinând recursul declarat de reprezentantul lui Anatolie Baciu și Ana Baciu,
avocatul Sergiu Bejan împotriva încheierii Curții de Apel Comrat din 14 decembrie
2017,
adoptată în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de
Rodica Eșanu împotriva lui Anatolie Baciu, Ana Baciu și Igor Baciu, intervenienți
accesorii Primăria și Consiliul s. Ciucur Mingir, r-nul Cimișlia cu privire la
înlăturarea obstacolelor, repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de
judecată,
c o n s t a t ă :
La 26 octombrie 2016, Rodica Eșanu a depus cerere de chemare în judecată
împotriva lui Anatolie Baciu, Ana Baciu și Igor Baciu, intervenienți accesorii
Primăria și Consiliul s. Ciucur Mingir, r-nul Cimișlia cu privire la înlăturarea
obstacolelor și repararea prejudiciului moral, prin care a solicitat obligarea pârâților
de a demola porțiunea din bordura de beton construită pe teren public în fața porții
gospodăriei Rodicăi Eșanu; a încasa din contul lui Anatolie Baciu, Ana Baciu și Igor
Baciu în beneficiul Rodicăi Eșanu suma de 50 000 de lei cu titlu de reparare a
prejudiciului moral; și a compensa din contul lui Anatolie Baciu, Ana Baciu și Igor
Baciu în beneficiul Rodicăi Eșanu cheltuielile de judecată.
Prin cererea de concretizare a pretențiilor din 17 mai 2017, solicită obligarea lui
Anatolie Baciu, Ana Baciu și Igor Baciu de a demola porțiunea din bordura de beton,
cu lungimea totală de trei metri, construită pe teren public în fața porții gospodăriei
Rodicăi Eșanu; a încasa din contul lui Anatolie Baciu, Ana Baciu și Igor Baciu în
beneficiul Rodicăi Eșanu suma de 50 000 de lei cu titlu de reparare a prejudiciului
moral; și a compensa din contul lui Anatolie Baciu, Ana Baciu și Igor Baciu în
beneficiul Rodicăi Eșanu cheltuielile de judecată formate din 100 de lei taxa de stat
achitată la depunerea cererii de chemare în judecată și 2 500 de lei cheltuieli de
asistență juridică (vol. I, f.d. 118 recto-verso, 120, 128).
Judecătoria Cimișlia (sediul Central), prin hotărârea din 31 mai 2017 a admis
parțial acțiunea; a obligat pe Anatolie Baciu, Ana Baciu și Igor Baciu să demoleze
porțiunea de bordură din beton, cu lungimea totală de trei metri, construită la 08
1
august 2016 pe teren public în fața porții gospodăriei Rodicăi Eșanu, pentru a debloca
folosința transportului aflat în gospodăria sa; a încasat de la Anatolie Baciu, Ana
Baciu și Igor Baciu în beneficiul Rodicăi Eșanu suma de 5 000 de lei, cu titlu de
prejudiciu moral, în rest a respins acțiunea; a încasat de la Anatolie Baciu, Ana Baciu
și Igor Baciu în beneficiul Rodicăi Eșanu cheltuielile de judecată în mărime de
2611,50 de lei (vol. I, f.d. 130, 172-177).
La 02 august 2017, reprezentantul lui Anatolie Baciu și Ana Baciu, avocatul
Sergiu Bejan a declarat apel împotriva hotărârii Judecătoriei Cimișlia (sediul Central)
din 31 mai 2017, solicitând admiterea apelului; repunerea în termen a cererii de apel;
casarea hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărâri în sensul
respingerii acțiunii (vol. I, f.d. 143-148).
În motivarea cerinței cu privire la repunerea în termen a cererii de apel, a
menționat că, în perioada 12 august 2016 – 17 iulie 2017, Anatolie Baciu și Ana
Baciu s-au aflat la muncă peste hotarele țării, prin urmare, aceștia nu au cunoscut
despre faptul că împotriva lor a fost intentată o acțiune civilă. Mai mult decât atât,
aceștia nu au semnat contractul de asistență juridică cu avocatul Victor Sanduleac și
mandatul avocațial al acestuia cu împuterniciri de a le reprezenta interesele în cadrul
acelui dosar, fapt confirmat prin lipsa semnăturilor pe versoul mandatului avocațial.
Aderent, a invocat faptul că, Anatolie Baciu și Ana Baciu se află în relații ostile
cu feciorul Igor Baciu, care participând la examinarea cauzei nu le-a comunicat
despre existența acestei cauze civile pe rolul instanței.
Curtea de Apel Comrat, prin încheierea din 14 decembrie 2017 (vol. I, f.d. 217-
220 recto-verso) a respins ca neîntemeiată cererea de repunere în termen a cererii de
apel și a restituit apelul ca fiind depus în afara termenului legal.
La 17 ianuarie 2018, reprezentantul lui Anatolie Baciu și Ana Baciu, avocatul
Sergiu Bejan a declarat recurs împotriva încheierii Curții de Apel Comrat din 14
decembrie 2017, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii recurate, cu
pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie repus în termen cererea de apel, cu
remiterea cauzei în Curții de Apel Comrat, pentru judecarea apelului (vol. I, f.d. 232-
235, 236).
În motivarea recursului menționează că, la examinarea chestiunii cu privire la
repunerea în termen a cererii de apel, instanța inferioară a dat o apreciere insuficientă
circumstanțelor în raport cu obligația primei instanțe de a respecta procedura de citare
legală a părților.
În acest sens, invocă faptul că instanța de fond avea obligația de a verifica dacă
Igor Baciu, fiind membru de familie cu Anatolie Baciu și Ana Baciu, le-a comunicat
despre cauza civilă intentată împotriva acestora. Mai mult decât atât, nu au fost
apreciate just declarațiile intimatului Igor Baciu, care a declarat că la momentul
examinării cauzei în prima instanță, era în relații ostile cu părinții Anatolie Baciu și
Ana Baciu și nu le-a comunicat despre prezentul litigiu și a semnat din numele
acestora mandatul avocațial prin care a fost împuternicit avocatul Victor Sanduleac să
le reprezinte interesele.
Astfel, consideră neîntemeiată concluzia instanței de apel precum că, în speță,
nu au fost prezentate probe care să confirme acțiuni de uz fals, or, această ipoteză este
exclusă prin declamațiile lui Igor Baciu, care a confirmat că, a semnat din numele
părinților săi Anatolie Baciu și Ana Baciu mandatul avocatului Victor Sanduleac.
2
În conformitate cu prevederile art. 425 din Codul de procedură civilă, termenul
de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea
încheierii.
Articolul 111 din Codul de procedură civilă prescrie în alineatul (3) că, termenul
de procedură stabilit în ani, luni sau zile începe să curgă în ziua imediat următoare
datei calendaristice stabilite, datei comunicării actului de procedură sau producerii
evenimentului ori momentului care a condiționat începutul lui.
În acest sens, Colegiul notează că, din conținutul avizului de recepție
DS3805052204AS (vol. I, f.d. 223) rezultă că, reprezentantul lui Anatolie Baciu și
Ana Baciu, avocatul Sergiu Bejan a recepționat la 03 ianuarie 2018 încheierea Curții
de Apel Comrat din 14 decembrie 2017. Astfel, termenul de 15 zile acordat de
legiuitor pentru exercitarea căii de atac în ordine de recurs în Secțiunea 1 urmează a fi
calculat din ziua imediat următoare datei comunicării încheierii recurate, și anume 04
ianuarie 2018.
Totodată, se distinge că, cererea de recurs a fost predată oficiului poștal la 17
ianuarie 2018, fapt confirmat prin amprenta sigiliului aplicată pe plic (vol. I, f.d.
236). Prin urmare, în speță, calea de atac în ordine de recurs în Secțiunea 1 este
demarată în interiorul termenului legal.
Studiind materialele dosarului, Colegiul civil comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de
reprezentantul lui Anatolie Baciu și Ana Baciu, avocatul Sergiu Bejan urmează a fi
respins și menținută încheierea Curții de Apel Comrat din 14 decembrie 2017, din
motivele relevate infra.
Articolul 426 din Codul de procedură civilă consemnează în alin. (1) că, recursul
împotriva încheierii se depune și se examinează în modul stabilit de prezentul capitol,
cu excepțiile stabilite de prezenta secțiune.
Alineatul (3) al aceluiași articol consemnează că, recursul împotriva încheierii se
examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza dosarului și
a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea
părților.
În conformitate cu prevederile art. 427 lit. b) din Codul de procedură civilă,
instanța de recurs după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să
admită recursul și să caseze integral sau parțial încheierea, restituind pricina spre
rejudecare.
Materialele cauzei atestă că, la 26 octombrie 2016, Rodica Eșanu a depus cerere
de chemare în judecată împotriva lui Anatolie Baciu, Ana Baciu și Igor Baciu,
intervenienți accesorii Primăria și Consiliul s. Ciucur Mingir, r-nul Cimișlia cu
privire la înlăturarea obstacolelor și repararea prejudiciului moral, prin care a solicitat
demolarea porțiunii din bordura de beton construită pe teren public în fața porții
gospodăriei Rodicăi Eșanu; încasarea din contul lui Anatolie Baciu, Ana Baciu și Igor
Baciu în beneficiul Rodicăi Eșanu suma de 50 000 de lei cu titlu de reparare a
prejudiciului moral; și compensarea cheltuielilor de judecată.
Judecătoria Cimișlia (sediul Central), prin hotărârea din 31 mai 2017 a admis
parțial acțiunea; a obligat pe Anatolie Baciu, Ana Baciu și Igor Baciu să demoleze
porțiunea de bordură din beton, cu lungimea totală de trei metri, construită la 08
august 2016 pe teren public în fața porții gospodăriei Rodicăi Eșanu, pentru a debloca
folosința transportului aflat în gospodăria sa; a încasat de la Anatolie Baciu, Ana
3
Baciu și Igor Baciu în beneficiul Rodicăi Eșanu suma de 5 000 de lei, cu titlu de
prejudiciu moral, în rest a respins acțiunea; a încasat de la Anatolie Baciu, Ana Baciu
și Igor Baciu în beneficiul Rodicăi Eșanu cheltuielile de judecată în mărime de
2611,50 de lei (vol. I, f.d. 130, 172-177).
La 31 iulie 2017, reprezentantul lui Anatolie Baciu și Ana Baciu, avocatul
Sergiu Bejan a depus cerere, prin care a solicitat oferirea posibilității de a lua
cunoștință de materialele cauzei (vol. I, f.d. 138).
La 02 februarie 2017, reprezentantul lui Anatolie Baciu și Ana Baciu, avocatul
Sergiu Bejan a declarat apel împotriva hotărârii Judecătoriei Cimișlia (sediul Central)
din 31 mai 2017, solicitând admiterea apelului; repunerea în termen a cererii de apel;
casarea hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărâri în sensul
respingerii acțiunii (vol. I, f.d. 143-148).
Curtea de Apel Comrat, prin încheierea din 14 decembrie 2017 (vol. I, f.d. 217-
220 recto-verso) a respins ca neîntemeiată cererea de repunere în termen a cererii de
apel și a restituit apelul ca fiind depus în afara termenului legal.
Verificînd legalitatea încheierii Curții de Apel Comrat din 14 decembrie 2017
prin prisma argumentelor invocate în recurs, Colegiul constată justețea acesteia,
deoarece este emisă în concordanță cu normele de drept procedural incidente.
În conformitate cu prevederile art. 362 alin. (1) din Codul de procedură civilă,
termenul de declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării
dispozitivului hotărârii, dacă legea nu prevede altfel.
Aderent, art. 116 alin. (3) în coroborare cu dispozițiile art. 116 alin. (1) și (3)
din Codul de procedură civilă statuează că, persoanele care, din motive întemeiate, au
omis termenul de exercitare a căii de atac în ordine apel pot fi repuse în termen de
către instanță. La cererea de repunere în termen se anexează probele ce dovedesc
imposibilitatea îndeplinirii actului. Totodată, trebuie efectuat actul de procedură care
nu a fost îndeplinit în termen (să fie depusă cererea, să fie prezentate documentele
respective etc.).
Ab initio, instanța de recurs opinează că repunerea în termenul procedural poate
fi efectuată doar în baza unor temeiuri viabile și întemeiate. Astfel, caracterul
temeiniciei motivelor de omitere a termenului procedural reprezintă o condiție sine
qua non pentru repunerea acestuia. Prin urmare, obligația probării existenței
circumstanțelor, care au făcut imposibilă efectuarea de către persoană a anumitor
acțiuni procesuale în termenul stabilit, este pusă în sarcina justițiabilului ce solicită
repunerea în termenul omis.
În condițiile speței, Colegiul apreciază alegațiile reprezentantului recurenților
Anatolie Baciu și Ana Baciu, avocatul Sergiu Bejan precum că, Igor Baciu, fiind
membru de familie cu primii, nu le-a comunicat despre cauza civilă intentată la
acțiunea Rodicăi Eșanu împotriva acestora.
Or, conform articolului 102 alin. (5) din Codul de procedură civilă, prezentarea
părții în instanță, în persoană sau prin reprezentant, acoperă orice viciu de înmânare a
citației. Partea însă este în drept să ceară amînarea procesului dacă citația nu i s-a
înmânat în termen.
La caz, instanța de recurs atestă că, din conținutul procesului-verbal al ședinței
de judecată în prima instanță rezultă cert că, recurenții nu au participat personal la
examinarea cauzei, însă, la ședințele de judecată din 16 ianuarie 2017 01 februarie
2017, 02 februarie 2017, 07 aprilie 2017, 17 mai 2017 și 31 mai 2017, în calitate de
4
reprezentant al lui Anatolie Baciu și Ana Baciu a participat avocatul Victor
Sanduleac, care a apărat interesele acestora (vol. I, f.d. 88-89, 96-100, 104, 108-115,
120-121, 128-129).
Deopotrivă, este notabil că avocatul Victor Sanduleac și-a exercitat
împuternicirile de reprezentant al recurenților în baza mandatului avocațial seria MA
nr. 0473728 din 09 decembrie 2016 (vol. I, f.d. 87).
Astfel, prezența și participarea avocatului Victor Sanduleac, în calitate de
reprezentant al lui Anatolie Baciu și Ana Baciu în ședințele de judecată din 16
ianuarie 2017 01 februarie 2017, 02 februarie 2017, 07 aprilie 2017, 17 mai 2017 și
31 mai 2017, acoperă orice viciu de neînștiințare legală a acestora cu privire la cauza
civilă în care sunt implicați, precum și data, ora și locul examinării acestei cauze.
Subsecvent, nu poate fi acceptată nici ipoteza precum că, avocatul Victor
Sanduleac nu a avut împuterniciri legale de a reprezenta interesele lui Anatolie Baciu
și Ana Baciu în prezentul litigiu, deoarece înscrisurile olografe aplicate versoul
mandatului avocațial seria MA nr. 0473728 din 09 decembrie 2016 nu au fost
aplicate de către aceștia, ci de către fiul lor Igor Baciu, care are calitatea procesuală
de co-pârât.
Colegiul taxează că, chestiunea cu privire la constatarea faptului „dacă
semnătura atribuită unei persoane a fost executată de aceasta”, în esență, este o
examinare criminalistică a scrisului și care are ca scop principal identificarea
scriptorilor. Cercetarea unei scripturi se desfășoară după criterii științifice întru
stabilirea identității autorului pe cale indirectă. Prin urmare, stabilirea faptului dacă
un text sau o semnătura au fost realizate de către persoana nominalizată se efectuează
doar în urma unei cercetări științifice – expertize criminalistice a scrisului
(grafoscopică/grafică).
Astfel, se deduce justețea concluziei instanței de apel precum că „… nu este
abilitată cu dreptul de a da apreciere vizuală corespunderii semnăturilor apelanților de
pe versoul mandatului avocatului V. Sanduleac cu semnăturile acestora de pe cererea
de apel și buletinele de identitate …”. Or, conform art. 122 alin. (1) din Codul de
procedură civilă, circumstanțele care, conform legii, trebuie confirmate prin anumite
mijloace de probațiune nu pot fi dovedite cu nici un fel de alte mijloace probante.
Instanța de recurs conchide faptul că, aserțiunile predecedate combat întru totul
ipoteza reprezentantului recurenților precum că, avocatul Victor Sanduleac nu a avut
împuterniciri legale de a reprezenta interesele lui Anatolie Baciu și Ana Baciu,
deoarece înscrisurile olografe de pe versoul mandatului avocațial seria MA
nr.0473728 din 09 decembrie 2016 nu au fost aplicate de către aceștia, ci de către fiul
lor – Igor Baciu.
La acest capitol, Colegiul apreciază argumentul reprezentantului recurenților
precum că Igor Baciu a recunoscut faptul semnării mandatului avocațial nominalizat
din numele lui Anatolie Baciu și Ana Baciu, ca fiind insuficient de a răsturna situația,
deoarece caracterul premeditat fals al semnăturilor olografe aplicate pe versoul
mandatului avocațial poate fi demonstrat exclusiv în urma efectuării unei expertize
judiciare.
În această ordine de idei, corelând circumstanțele faptice constatate, și expuse
supra, normelor legale precitate, instanța de recurs ajunge la concluzia că, la
depunerea cererii de repunere în termen a apelului, Anatolie Baciu și Ana Baciu nu
au prezentat probe concludente și verosimile care ar dovedi imposibilitatea acestora
5
de a îndepliniri actul procedural în interiorul termenului legal instituit de art. 362
alin.(1) din Codul de procedură civilă.
La caz, Colegiul reiterează că, în prima instanță interesele lui Anatolie Baciu și
Ana Baciu au fost reprezentate de către avocatul Victor Sanduleac, care a asistat la
pronunțarea dispozitivului hotărârii Judecătoriei Cimișlia din 31 mai 2017 (vol. I, f.d.
128-129) și căruia i-a fost eliberată copia acestei hotărâri (vol. I, f.d. 131). Astfel, se
prezumă că Anatolie Baciu și Ana Baciu au fost informați despre mersul cauzei și
rezultatul acestuia, or, toate acțiunile întreprinse de către avocatul Victor Sanduleac
în numele și interesele reprezentaților Anatolie Baciu și Ana Baciu le sunt opozabile
ultimilor. Prin urmare, recurenții, fiind în cunoștință de cauză, au avut obligația
pozitivă de a-și valorifica dreptul de a ataca hotărârea judecătorească în interiorul
termenului legal, în caz contrar survenind uno ictu sancțiunea procedurală de
decădere din acest drept.
La caz, relevantă este și practica CtEDO în cauza Ponomaryov vs Ucraina, unde
Curtea a statuat că, deși în speță nu este vorba despre desființarea unei hotărîri
judecătorești definitive și irevocabile în urma admiterii unei căi extraordinare de atac
în lumina unor circumstanțe nou descoperite, ci de redeschiderea unui proces după un
interval considerabil de timp prin repunerea în termenul de introducere a unei căi
ordinare de atac, totuși reînnoirea acestui termen după o perioadă îndelungată și
pentru motive neconvingătoare, reprezintă o decizie care ar putea înfrânge principiul
securității raporturilor juridice într-un mod similar cu o cale extraordinară de atac.
Curtea a admis că revine in primul rând instanțelor interne să decidă asupra
repunerii în termenul de introducere a căii ordinare de atac, dar ele nu se bucură de o
marjă de apreciere nelimitată. Instanțele sunt obligate să indice motivele pentru care
au acceptat repunerea în termen. Un asemenea motiv ar putea fi, spre exemplu,
necomunicarea hotărîrii luate în proces de către autoritățile competente ale statului.
Chiar și atunci, totuși, posibilitatea repunerii în termen nu ar fi nelimitată, dată fiind
obligația părților de a se interesa, la intervale rezonabile, de stadiul procesului de
care ele au cunoștintă. În toate cazurile, instanțele interne ar trebui să verifice dacă
motivele de repunere în termen ar putea justifica o ingerință în principiul autorității
de lucru judecat, în special atunci cînd, ca în cazul de față, legea internă nu limiteaza
în nici un fel marja de apreciere a instanțelor naționale fie cu privire la interval, fie cu
privire la motivele de repunere in termen.
Din considerentele menționate și având în vedere faptul că încheierea Curții de
Apel Comrat din 14 decembrie 2017 a fost emisă cu concordanță cu normele de drept
procedural, iar argumentele invocate în recurs nu și-au găsit confirmare, Colegiul
civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la
concluzia de a respinge recursul, cu menținerea încheierii recurate.
În conformitate cu art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă, Colegiul civil,
comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,
d e c i d e :
A respinge recursul declarat reprezentantul lui Anatolie Baciu și Ana Baciu,
avocatul Sergiu Bejan.
A menține încheierea Curții de Apel Comrat din 14 decembrie 2017, adoptată în
cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Rodica Eșanu
6
împotriva lui Anatolie Baciu, Ana Baciu și Igor Baciu, intervenienți accesorii
Primăria și Consiliul s. Ciucur Mingir, r-nul Cimișlia cu privire la înlăturarea
obstacolelor, repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată.
Decizia este irevocabilă din momentul emiterii.
Președintele ședinței,
judecătorul Valeriu Doagă
Judecătorii Tamara Chișca-Doneva
Nina Vascan
7