3ra-107/18 — obligarea soluționării cererii prealabile și repararea prejudiciului moral
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- obligarea soluţionării cererii prealabile şi repararea prejudiciului moral
- Temei legal
- Temeiurile propunerii recuzării
3ra-107/18 — obligarea soluționării cererii prealabile și repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
Dosarul nr. 3ra-107/18 prima instanță: Judecătoria Ceadîr - Lunga Judecătorul: L. Caraianu instanța de apel: Curtea de Apel Comrat Judecători: G. Colev, A. Curdov, M. Galupa. Î N C H E I E R E 7 februarie 2018 mun.
Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Iulia Sîrcu Judecători Galina Stratulat Ion Druță examinând cererea de recuzare, declarată de Ceceli Victor, împotriva tuturor judecătorilor Curții Supreme de Justiție, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Ceceli Victor împotriva deputatului Adunării Populare a Găgăuziei (Gagauz-Yeri), Tiutin Roman, cu privire la obligarea soluționării cererii prelabile și repararea prejudiciului moral, c o n s t a t ă : La 4 ianuarie 2016, Ceceli Victor a depus o cerere de chemare în judecată împotriva deputatului Adunării Populare a Găgăuziei (Gagauz-Yeri), Tiutin Roman, cu privire la obligarea soluționării cererii prealabile și repararea prejudiciului moral.
Pe parcursul examinării cauzei, pârâtul deputatul Adunării Populare a Găgăuziei (Gagauz-Yeri), Tiutin Roman, nu a formulat referință în întâmpinarea cererii de chemare în judecată, dar a cerut judecarea cauzei civile în lipsa sa (f. d. 79). Prin hotărârea Judecătoriei Ceadîr – Lunga din 27 decembrie 2016, s-a respins acțiunea ca neîntemeiată (vol. I, f. d. 83, 92 – 93, 138 – 139). Curtea de Apel Comrat, prin decizia din 14 septembrie 2017, a admis parțial apelul, depus de Ceceli Victor, și a casat hotărârea Judecătoriei Ceadîr – Lunga din 27 decembrie 2016, cu pronunțarea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii ca neîntemeiate (f. d. 124 – 128, 140 – 143). 1 La 21 septembrie 2017, Curtea de Apel Comrat le-a expediat participanților la proces copia deciziei integrale din 14 setembrie 2017 (f. d. 130). La 10 noiembrie 2017, Ceceli Victor a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Comrat din 14 septembrie 2017, solicitând casarea acesteia și a hotărârii primei instanței din 27 decembrie 2016, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie admisă acțiunea.
Potrivit fișei de repartizare a dosarului civil cu nr. 01 – 3ra – 13 - 03012018, la 3 ianuarie 2018, ora 09:47:40, s-a repartizat examinarea admisibilității recursului, declarat de Ceceli Victor, judecătorului raportor Tatiana Vieru în mod automat. Conform dispoziției Președintelui Curții Supreme de Justiție nr. 149 din 29 decembrie 2017 „Cu privire la constituirea completelor judecătorești permanente pentru anul 2018”, în cadrul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ au fost constituite complete permanente pentru examinarea recursurilor împotriva încheierilor judecătorești și deciderea asupra admisibilității recursurilor declarate împotriva actelor de dispoziție ale curților de apel, și pentru examinarea recursurilor declarate împotriva actelor de dispoziție ale curților de apel, și pentru examinarea litigiilor ce țin de aplicarea Legii insolvabilității.
Astfel, completul nr. 2 este compus din magistrații Tatiana Vieru (președinte), Maria Ghervas și Iuliana Oprea (judecători). În același timp cu depunerea cererii de recurs, Ceceli Victor a depus o cerere de recuzare împotriva tuturor judecătorilor Curții Supreme de Justiție. În motivarea acesteia, recurentul a indicat că nu este vorbitor de limba română, iar solicitarea, acestuia adresată Curții Supreme de Justiție, cu privire la expedierea mai mult acte judecătorești emise de această autoritate judecătorească nu a fost îndeplinită în modul corespunzător. De fapt, Înalta Curte i-a expediat toate actele cerute în limba de stat. Din aceste circumstanțe, acesta a susținut că a formulat o cerere prealabilă pe numele deputatului Adunării Populare a Găgăuziei (Gagauz-Yeri), Tiutin Roman, în vederea soluționării chestiunii respective.
În viziunea recurentului, judecătorii Curții Supreme de Justiție au încălcat articolul 6 din Legea cu privire la funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul RSS Moldovenești, articolul 351 din Codul contravențional și articolul 180 din Codul penal. Pe baza celor prezentate, Ceceli Victor a considerat că judecătorii Curții Supreme de Justiție sunt imparțiali și urmează a fi recuzați în temeiul articolelor 51 alin. (1) lit. e) și 52 alin. (1) din Codul de procedură civilă. Analizând cererea de recuzare în raport cu materialele cauzei, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție 2 consideră necesar de a respinge cererea de recuzare, formulată de Ceceli Victor, împotriva judecătorilor Curții Supreme de Justiție, din motivele ce se succed.
Instanța de judecată notează că, pentru a asigura deplina obiectivitate în înfăptuirea actului de justiție și de a proteja drepturile părților, legislatorul a prevăzut în mod expres cazurile în care magistratul, datorită unor împrejurări de natură personală sau profesională, nu poate participa la judecarea sau instrumentarea unui dosar, dar și formele procesuale de rezolvare a unei astfel de situații. În conformitate cu art. 50 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă, judecătorul care judecă pricina urmează a fi recuzat dacă are un interes personal, direct sau indirect, în soluționarea pricinii ori există alte împrejurări care pun la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea lui. În corespundere cu art. 52 alin. (1) din Codul de procedură civilă, dacă există temeiurile specificate la art. 50 și 51, judecătorul, expertul, specialistul, interpretul, grefierul și executorul judecătoresc sunt obligați să se abțină de la judecată.
În aceleași temeiuri, recuzarea poate fi înaintată de participanții la proces sau este examinată din oficiu de către instanță. Articolul 52 alin. (5) din Codul de procedură civilă impunea rațiunea, potrivit căreia se admite recuzarea doar a judecătorilor care sunt implicați în examinarea pricinii. Din aceste raționamente legale și în corelație cu articolul 431 din Codul de procedură civilă, completul judiciar observă că cererea de recurs, depusă de Ceceli Victor, se examinează de către judecătorii Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, iar propunerea de recuzare se limitează doar la judecătorii din completul nr. 2, din care face parte judecătorul raportor, Tatiana Vieru și judecătorii Maria Ghervas și Iuliana Oprea.
În consecință, cererea de recuzare avansată de recurent împotriva celorlalți judecători din cadrul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ și împotriva judecătorilor din Colegiului Penal al Curții Supreme de Justiție se respinge ca inadmisibilă. În sensul articolului 52 alin. (2) din Codul de procedură civilă, propunerea de recuzare se face oral sau în scris pentru fiecare în parte, trebuie să fie motivată și prezentată până la începerea dezbaterii pricinii în fond. La fel, luând în considerare că obiectul cererii de recuzare vizează imparțialitatea judecătorilor și dispozițiile articolului 52 alin. (5) din legea citată, instanța de recurs subliniază că nu se admite recuzarea judecătorului din suspiciune în imparțialitatea lui dacă nu sunt cunoscute temeiurile de drept și de fapt pentru înaintarea recuzării.
3 Mai mult, completul judiciar invocă jurisprudența constantă a Curții Europene a Drepturilor Omului, care statuează că ,,atunci când se hotărăște dacă într-o anumită cauză există motive legitime de a bănui că un complet nu este imparțial, punctul de vedere al celor care pretind că acesta nu este imparțial este important, dar nu decisiv. Ceea ce este decisiv este dacă această bănuială poate fi obiectiv justificată” (a se vedea cauza Ferrantelli and Santangelo v. Italy, 7 august 1996, parag. 58; cauza Tocono și profesorii Prometeiști v. Moldova, 26 septembrie 2007, parag.
29). La acest capitol, instanța de judecată amintește că propunerea de recuzare s-a axat pe faptul neexpedierii de către Curtea Supremă de Justiție în adresa acestuia a mai multor acte judecătorești în limba rusă, ceea ce constituie în opinia acestuia încălcarea articolului 6 din Legea cu privire la funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul RSS Moldovenești, articolului 351 din Codul contravențional și articolului 180 din Codul penal. Prin urmare, completul judiciar constată că circumstanțele invocate de recurent nu au relevanță la judecarea prezentei cauze civile, în special, nu reprezintă obiectul acțiunii, formulate de Ceceli Victor. De fapt, o atare situație se referă la atribuțiile administrative a Curții Supreme de Justiție, dar nu la procesul judecării unei cauze în ordine de recurs.
În același context, instanța de judecată opinează că punctul de vedere al recurentului, ce vizează o pretinsă încălcare a articolelor 6 din Legea cu privire la funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul RSS Moldovenești, 351 din Codul contravențional și 180 din Codul penal, se califică ca o supoziție. Or recurentul nu a prezentat acte ale agentului constatator sau ale instanței judecătorești de constatare a contravenției sau infracțiunii prevăzute în textele de lege citate. Din această perspectivă, împrejurările analizate nu se încadrează în limitele articolului 50 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă și nu sunt niște temeiuri care ar pune la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea judecătorilor Curții Supreme de Justiție, Tatiana Vieru, Maria Ghervas și Iuliana Oprea.
În acest sens, instanța de judecată subliniază că Ceceli Victor nu a demonstrat că judecătorii vizați au dat dovadă de motive serioase din care să rezulte interesul vreunuia dintre aceștia în cauza civilă supusă judecății. Totodată, dacă pentru orice bănuială de imparțialitate magistratul ar putea fi recuzat, s-ar ajunge la o situație la fel de nelegală, în special, orice parte ar avea posibilitatea de a-și alege după bunul ei plac judecători. În subsidiar, judecătorul are obligația profesională ca în cauzele ce le judecă, să afle adevărul și să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, asigurând prin tot ce face, 4 supremația legii.
Considerațiile de mai sus sunt suficiente pentru a permite instanței să conchidă că nu există motivul legitim, prevăzut la art. 50 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă, pentru a admite propunerea de recuzare, formulată de Ceceli Victor, împotriva tuturor judecătorilor Curții Supreme de Justiție, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Ceceli Victor împotriva deputatului Adunării Populare a Găgăuziei (Gagauz-Yeri), Tiutin Roman, cu privire la obligarea soluționării cererii prelabile și repararea prejudiciului moral.
În conformitate cu articolele 50 alin. (1) lit. e), 52 și 270 din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se respinge ca neîntemeiată cererea de recuzare, declarată de Ceceli Victor, împotriva judecătorilor Curții Supreme de Justiție, Tatiana Vieru, Maria Ghervas și Iuliana Oprea, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Ceceli Victor împotriva deputatului Adunării Populare a Găgăuziei (Gagauz-Yeri), Tiutin Roman, cu privire la obligarea soluționării cererii prelabile și repararea prejudiciului moral. În rest, propunerea de recuzare, declarată de Ceceli Victor, împotriva tuturor judecătorilor Curții Supreme de Justiție se respinge ca inadmisibilă.
Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Președintele ședinței, Judecătorul Iulia Sîrcu Judecători Galina Stratulat Ion Druță 5
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.