3ra-107/18 — obligarea soluționării cererii prealabile și repararea prejudiciului moral

Dosarul nr. 3ra-107/18

prima instanță: Judecătoria Ceadîr - Lunga

Judecătorul: L. Caraianu

instanța de apel: Curtea de Apel Comrat

Judecători: G. Colev, A. Curdov, M. Galupa.

Î N C H E I E R E

7 februarie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Iulia Sîrcu

Judecători Galina Stratulat

Ion Druță

examinând cererea de recuzare, declarată de Ceceli Victor, împotriva tuturor

judecătorilor Curții Supreme de Justiție,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Ceceli Victor

împotriva deputatului Adunării Populare a Găgăuziei (Gagauz-Yeri), Tiutin Roman, cu

privire la obligarea soluționării cererii prelabile și repararea prejudiciului moral,

c o n s t a t ă :

La 4 ianuarie 2016, Ceceli Victor a depus o cerere de chemare în judecată

împotriva deputatului Adunării Populare a Găgăuziei (Gagauz-Yeri), Tiutin Roman, cu

privire la obligarea soluționării cererii prealabile și repararea prejudiciului moral.

Pe parcursul examinării cauzei, pârâtul deputatul Adunării Populare a Găgăuziei

(Gagauz-Yeri), Tiutin Roman, nu a formulat referință în întâmpinarea cererii de chemare

în judecată, dar a cerut judecarea cauzei civile în lipsa sa (f. d. 79).

Prin hotărârea Judecătoriei Ceadîr – Lunga din 27 decembrie 2016, s-a respins

acțiunea ca neîntemeiată (vol. I, f. d. 83, 92 – 93, 138 – 139).

Curtea de Apel Comrat, prin decizia din 14 septembrie 2017, a admis parțial

apelul, depus de Ceceli Victor, și a casat hotărârea Judecătoriei Ceadîr – Lunga din 27

decembrie 2016, cu pronunțarea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii ca neîntemeiate

(f. d. 124 – 128, 140 – 143).

1

La 21 septembrie 2017, Curtea de Apel Comrat le-a expediat participanților la

proces copia deciziei integrale din 14 setembrie 2017 (f. d. 130).

La 10 noiembrie 2017, Ceceli Victor a declarat recurs împotriva deciziei Curții de

Apel Comrat din 14 septembrie 2017, solicitând casarea acesteia și a hotărârii primei

instanței din 27 decembrie 2016, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie admisă

acțiunea.

Potrivit fișei de repartizare a dosarului civil cu nr. 01 – 3ra – 13 - 03012018, la 3

ianuarie 2018, ora 09:47:40, s-a repartizat examinarea admisibilității recursului, declarat

de Ceceli Victor, judecătorului raportor Tatiana Vieru în mod automat.

Conform dispoziției Președintelui Curții Supreme de Justiție nr. 149 din 29

decembrie 2017 „Cu privire la constituirea completelor judecătorești permanente pentru

anul 2018”, în cadrul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ au fost

constituite complete permanente pentru examinarea recursurilor împotriva încheierilor

judecătorești și deciderea asupra admisibilității recursurilor declarate împotriva actelor

de dispoziție ale curților de apel, și pentru examinarea recursurilor declarate împotriva

actelor de dispoziție ale curților de apel, și pentru examinarea litigiilor ce țin de aplicarea

Legii insolvabilității. Astfel, completul nr. 2 este compus din magistrații Tatiana Vieru

(președinte), Maria Ghervas și Iuliana Oprea (judecători).

În același timp cu depunerea cererii de recurs, Ceceli Victor a depus o cerere de

recuzare împotriva tuturor judecătorilor Curții Supreme de Justiție.

În motivarea acesteia, recurentul a indicat că nu este vorbitor de limba română, iar

solicitarea, acestuia adresată Curții Supreme de Justiție, cu privire la expedierea mai mult

acte judecătorești emise de această autoritate judecătorească nu a fost îndeplinită în

modul corespunzător. De fapt, Înalta Curte i-a expediat toate actele cerute în limba de

stat. Din aceste circumstanțe, acesta a susținut că a formulat o cerere prealabilă pe

numele deputatului Adunării Populare a Găgăuziei (Gagauz-Yeri), Tiutin Roman, în

vederea soluționării chestiunii respective.

În viziunea recurentului, judecătorii Curții Supreme de Justiție au încălcat articolul

6 din Legea cu privire la funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul RSS Moldovenești,

articolul 351 din Codul contravențional și articolul 180 din Codul penal.

Pe baza celor prezentate, Ceceli Victor a considerat că judecătorii Curții Supreme

de Justiție sunt imparțiali și urmează a fi recuzați în temeiul articolelor 51 alin. (1) lit. e)

și 52 alin. (1) din Codul de procedură civilă.

Analizând cererea de recuzare în raport cu materialele cauzei, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

2

consideră necesar de a respinge cererea de recuzare, formulată de Ceceli Victor,

împotriva judecătorilor Curții Supreme de Justiție, din motivele ce se succed.

Instanța de judecată notează că, pentru a asigura deplina obiectivitate în înfăptuirea

actului de justiție și de a proteja drepturile părților, legislatorul a prevăzut în mod expres

cazurile în care magistratul, datorită unor împrejurări de natură personală sau

profesională, nu poate participa la judecarea sau instrumentarea unui dosar, dar și

formele procesuale de rezolvare a unei astfel de situații.

În conformitate cu art. 50 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă, judecătorul

care judecă pricina urmează a fi recuzat dacă are un interes personal, direct sau indirect,

în soluționarea pricinii ori există alte împrejurări care pun la îndoială obiectivitatea și

nepărtinirea lui.

În corespundere cu art. 52 alin. (1) din Codul de procedură civilă, dacă există

temeiurile specificate la art. 50 și 51, judecătorul, expertul, specialistul, interpretul,

grefierul și executorul judecătoresc sunt obligați să se abțină de la judecată. În aceleași

temeiuri, recuzarea poate fi înaintată de participanții la proces sau este examinată din

oficiu de către instanță.

Articolul 52 alin. (5) din Codul de procedură civilă impunea rațiunea, potrivit

căreia se admite recuzarea doar a judecătorilor care sunt implicați în examinarea pricinii.

Din aceste raționamente legale și în corelație cu articolul 431 din Codul de

procedură civilă, completul judiciar observă că cererea de recurs, depusă de Ceceli

Victor, se examinează de către judecătorii Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție, iar propunerea de recuzare se limitează doar

la judecătorii din completul nr. 2, din care face parte judecătorul raportor, Tatiana Vieru

și judecătorii Maria Ghervas și Iuliana Oprea.

În consecință, cererea de recuzare avansată de recurent împotriva celorlalți

judecători din cadrul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ și

împotriva judecătorilor din Colegiului Penal al Curții Supreme de Justiție se respinge ca

inadmisibilă.

În sensul articolului 52 alin. (2) din Codul de procedură civilă, propunerea de

recuzare se face oral sau în scris pentru fiecare în parte, trebuie să fie motivată și

prezentată până la începerea dezbaterii pricinii în fond.

La fel, luând în considerare că obiectul cererii de recuzare vizează imparțialitatea

judecătorilor și dispozițiile articolului 52 alin. (5) din legea citată, instanța de recurs

subliniază că nu se admite recuzarea judecătorului din suspiciune în imparțialitatea lui

dacă nu sunt cunoscute temeiurile de drept și de fapt pentru înaintarea recuzării.

3

Mai mult, completul judiciar invocă jurisprudența constantă a Curții Europene a

Drepturilor Omului, care statuează că ,,atunci când se hotărăște dacă într-o anumită

cauză există motive legitime de a bănui că un complet nu este imparțial, punctul de

vedere al celor care pretind că acesta nu este imparțial este important, dar nu decisiv.

Ceea ce este decisiv este dacă această bănuială poate fi obiectiv justificată” (a se vedea

cauza Ferrantelli and Santangelo v. Italy, 7 august 1996, parag. 58; cauza Tocono și

profesorii Prometeiști v. Moldova, 26 septembrie 2007, parag. 29).

La acest capitol, instanța de judecată amintește că propunerea de recuzare s-a axat

pe faptul neexpedierii de către Curtea Supremă de Justiție în adresa acestuia a mai multor

acte judecătorești în limba rusă, ceea ce constituie în opinia acestuia încălcarea

articolului 6 din Legea cu privire la funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul RSS

Moldovenești, articolului 351 din Codul contravențional și articolului 180 din Codul

penal.

Prin urmare, completul judiciar constată că circumstanțele invocate de recurent nu

au relevanță la judecarea prezentei cauze civile, în special, nu reprezintă obiectul

acțiunii, formulate de Ceceli Victor. De fapt, o atare situație se referă la atribuțiile

administrative a Curții Supreme de Justiție, dar nu la procesul judecării unei cauze în

ordine de recurs.

În același context, instanța de judecată opinează că punctul de vedere al

recurentului, ce vizează o pretinsă încălcare a articolelor 6 din Legea cu privire la

funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul RSS Moldovenești, 351 din Codul

contravențional și 180 din Codul penal, se califică ca o supoziție. Or recurentul nu a

prezentat acte ale agentului constatator sau ale instanței judecătorești de constatare a

contravenției sau infracțiunii prevăzute în textele de lege citate.

Din această perspectivă, împrejurările analizate nu se încadrează în limitele

articolului 50 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă și nu sunt niște temeiuri care

ar pune la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea judecătorilor Curții Supreme de Justiție,

Tatiana Vieru, Maria Ghervas și Iuliana Oprea.

În acest sens, instanța de judecată subliniază că Ceceli Victor nu a demonstrat că

judecătorii vizați au dat dovadă de motive serioase din care să rezulte interesul vreunuia

dintre aceștia în cauza civilă supusă judecății. Totodată, dacă pentru orice bănuială de

imparțialitate magistratul ar putea fi recuzat, s-ar ajunge la o situație la fel de nelegală, în

special, orice parte ar avea posibilitatea de a-și alege după bunul ei plac judecători.

În subsidiar, judecătorul are obligația profesională ca în cauzele ce le judecă, să

afle adevărul și să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, asigurând prin tot ce face,

4

supremația legii.

Considerațiile de mai sus sunt suficiente pentru a permite instanței să conchidă că

nu există motivul legitim, prevăzut la art. 50 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură

civilă, pentru a admite propunerea de recuzare, formulată de Ceceli Victor, împotriva

tuturor judecătorilor Curții Supreme de Justiție, în cauza civilă la cererea de chemare în

judecată depusă de Ceceli Victor împotriva deputatului Adunării Populare a Găgăuziei

(Gagauz-Yeri), Tiutin Roman, cu privire la obligarea soluționării cererii prelabile și

repararea prejudiciului moral.

În conformitate cu articolele 50 alin. (1) lit. e), 52 și 270 din Codul de procedură

civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se respinge ca neîntemeiată cererea de recuzare, declarată de Ceceli Victor,

împotriva judecătorilor Curții Supreme de Justiție, Tatiana Vieru, Maria Ghervas și

Iuliana Oprea, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Ceceli Victor

împotriva deputatului Adunării Populare a Găgăuziei (Gagauz-Yeri), Tiutin Roman, cu

privire la obligarea soluționării cererii prelabile și repararea prejudiciului moral.

În rest, propunerea de recuzare, declarată de Ceceli Victor, împotriva tuturor

judecătorilor Curții Supreme de Justiție se respinge ca inadmisibilă.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței,

Judecătorul Iulia Sîrcu

Judecători Galina Stratulat

Ion Druță

5