2ra-215/18 — recunoasterea nulitatii contractului de fidejusiune

dosarul nr.2ra-215/18 prima instanță: Judecătoria Drochia sediul Râșcani Judecător: M. Sajin instanța de apel: Curtea de Apel Bălți Judecători: I. Grosu, A. Corcenco, A. Ciobanu ÎNCHEIERE 07 februarie 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecător Tatiana Vieru Judecători Maria Ghervas, Iuliana Oprea soluționând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Moșanu Valentina, reprezentată de avocatul Rohac Ion, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Moșanu Valentina împotriva Asociația de Economii și Împrumut „Circular-Fin” intervenienți accesorii Spînu Corneliu, Mihai Rodica, Istarciuc Igor și Mihai Liliana cu privire la recunoașterea nulității absolute a contractului de fidejusiune, rezilierea contractului, aducerea părților la poziția inițială, încasarea prejudiciului material și a cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 05 octombrie 2017, prin care s-a respins apelul declarat de către Moșanu Valentina și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Drochia, sed.

Rîșcani din 29 martie 2017, c o n s t a t ă: La 17 octombrie 2016, Moșanu Valentina a depus cerere de chemare în judecată împotriva AEÎ „Circular-Fin” cu privire la recunoașterea nulității absolute a contractului de fidejusiune, rezilierea contractului, aducerea părților la poziția inițială, încasarea prejudiciului material și a cheltuielilor de judecată. În motivarea cererii Moșanu Valentina a indicat, că la 10 decembrie 2014 între Spînu Corneliu și AEÎ „Circular-Fin” a fost încheiat un contractul de împrumut bancar cu nr.01/TS/l547/2013 în valoare de 18 000 lei, termenul de rambursare fiind 2 ani, și cu dobânda de 30% anual. Prin contractul de fidejusiune nr.01/TS/l547/2013 din 19 decembrie 2013, reclamanta s-a obligat să execute față de creditor (ARÎ „Circular-Fin”) obligația asumată de către Spînu Corneliu, precum și să achite dobânzile, penalitățile, comisioanele și alte plăți apărute în urma încheierii contractului de împrumut.

A menționat reclamanta că la încheierea contractului de împrumut între Spînu Corneliu și ARÎ „Circular-Fin”, nu a fost prezentă, însă condițiile stabilite de părți i-au fost comunicate verbal de către contabila asociației. La fel, a notat că nu cunoaște circumstanțele încheierii contratului de fidejusiune în privința celorlalți fidejusori, deoarece nu a participat nemijlocit și direct la negocierile contractuale de creditare și de fidejusiune, și nici nu a asistat la semnarea 1 lor, însă a confirmat cu certitudine că a fost dusă în eroare de către directorul executiv al asociației și contabil prin semnarea contractului de fidejusiune.

A mai concretizat reclamanta că prin hotărârea Judecătoriei Rîșcani din 29 februarie 2016, s-a hotărât a încasa de la Spînu Corneliu, Mihai Rodica, Mihai Liliana, Moșanu Valentina, și Istraciuc lgor, în beneficiul AEÎ „Circular-Fin” suma împrumutului în mărime de 18 000,00 lei, dobânda în mărime de 6382,29 lei, 29 bani, penalitatea în mărime de 8767,33 lei, 33 bani și penalitatea dobânzii în mărime de 4705,99 lei, 99 bani, ce reies din contractul de împrumut nr. 01/TS/1547/2013 din 19 decembrie 2013. Iar, prin încheierea din 13 iunie 2016, emisă de executorul judecătoresc Bodean Olesea, s-a dispus aplicarea sechestrului pe bunurile imobile ce- i aparțin reclamantei, cu interzicerea Oficiului Cadastral Teritorial Rîșcani de a opera modificări în registrul bunurilor imobile privind înstrăinarea și/sau gajarea imobilelor ce-i aparțin cu drept de proprietate privată.

Astfel, Moșanu Valentina, menționând prevederile art. 216, 219 și 228 Cod civil, a indicat că contractul de fidejusiune din 19 decembrie 2013 urmează a fi considerat nul, deoarece membrii asociației prin viclenie au obținut semnarea acestuia. Prin încheierea judecătoriei Drochia, sediul Rîșcani din 02 manie 2017 au fost atrași în calitate de intervenienți accesoriu Spinu Corneliu, Rodica Mihai, Igor Istarciuc și Liliana Mihai. Prin hotărârea Judecătoriei Drochia, sediul Rîșcani din 29 martie 2017 cerere de chemare în judecată înaintată de Moșanu Valentina a fost respinsă. La 31 martie 2017, Moșanu Valentina reprezentată de avocatul Rohac Ion a depus cererea de apel împotriva hotărârii primei instanțe, prin care a solicitat admiterea apelului, casarea hotărârii contestate, cu emiterea a unei noi hotărâri prin care acțiunea înaintată să fie admisă.

În motivarea apelului a indicat că, prima instanță la adoptarea hotărîrii nu a constatat și nu a elucidat pe deplin circumstanțele care au importanță pentru soluționarea pricinii în fond, concluziile expuse în hotărîre sunt în contradicție cu circumstanțele pricinii, cît și au fost încălcate și aplicate eronat normele de drept procedural. Prin decizia Curții de Apel Bălți din 05 octombrie 2017, s-a respins apelul declarat de către Moșanu Valentina reprezentată de avocatul Rohac Ion și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Drochia, sediul Rîșcani din 29 martie 2017. Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a conchis că motivele invocate de apelant nu și-au găsit reflectare de fapt în probele acumulate la materialele dosarului, argumentele formulate în cererea de apel sunt neîntemeiate.

Totodată, instanța de apel a indicat că, prima instanță a dat o apreciare obiectivă și justă probelor administrate, a constatat și elucidat pe deplin toate circumstanțele care au importanță pentru soluționarea pricinii și corect a aplicat normele de drept material și procedural și în consecință a adoptat o hotărâre legală și întemeiată. Nefiind de acord cu decizia instanțe de apel, Moșanu Valentina reprezentată de avocatul Rohac Ion a înaintat cerere de recurs, prin care solicită admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel din 05 octombrie 2017, cu remiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel, în alt complet de judecată. Instanța de recurs constată că, decizia instanței de apel din data de 05 octombrie 2017, a fost expediată recurentului la 26 octombrie 2017 (f.d.

179). Astfel, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, prin prisma art. 434 CPC, consideră recursul depus la data de 11 decembrie 2017 în termen. 2 Pledând pentru admiterea recursului în sensul declarat, recurentul consideră că soluția instanței de apel este pripită, fapt ce rezultă din nedeterminarea naturii juridice a obiectului litigiului, criteriu care presupune prin sine lămurirea corectă și certă a situației de fapt și de drept. De asemenea, susține că instanța de apel examinând apelul a trecut în mod superficial argumentele invocate de către Moșanu Valentina reprezentată de avocatul Rohac Ion și materialul probator anexat la materialele cauzei, fără a examina legalitatea și temeinicia hotărârii supusă apelului sub toate aspectele, în raport cu legislația ce guvernează litigiul în cauză.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia că, recursul declarat de Moșanu Valentina reprezentată de avocatul Rohac Ion, urmează a fi declarat inadmisibil, din următoarele considerente. În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. În conformitate cu art. 432 alin. (2) CPC, se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; a interpretat în mod eronat legea; a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

În conformitate cu art. 432 alin. (3) CPC, se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Alin. (4) al articolului menționat prevede că, săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4). Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat Moșanu Valentina reprezentată de avocatul Rohac Ion, este declarativ și nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC, care să justifice afirmația de ilegalitate a deciziei instanței de apel.

Călăuzindu-se de prevederile art. 440 CPC, completul a constatat existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433 CPC și anume lit. a), care expres prevede că cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4). În cazul de față, argumentele invocate de către recurent în cererea de recurs nu se încadrează în limitele stabilite de norma indicată, nefiind posibilă determinarea 3 aspectului de legalitate al deciziei instanței de apel ce urmează a fi supus controlului judiciar. Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Completul reiterează și faptul că, recursul trebuie să fie unul „efectiv”, atât în practică, cât și în drept. Un astfel de recurs este cerut pentru pretențiile care pot fi considerate ca fiind „serioase și legitime” conform Convenției (a se vedea Mitropolia Basarabiei și alții vs. Moldova, nr. 45701/99 § 137, ECHR 2001-XII). În același timp, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Asito vs Republica Moldova, 10 iulie 2001, Meyer vs Germania, 22 martie 2016), însă în recursul declarat de către Moșanu Valentina reprezentată de avocatul Rohac Ion asemenea aspecte nu se regăsesc.

Astfel, reieșind din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Moșanu Valentina reprezentată de avocatul Rohac Ion, ca inadmisibil. În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Moșanu Valentina, reprezentată de avocatul Rohac Ion. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, Judecător Tatiana Vieru Judecători Maria Ghervas Iuliana Oprea 4