2r-84/18 — incasarea datoriei

dosarul nr. 2r-84/18

Prima instanță: Judecătoria Strășeni (jud. Elena Bolocan)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău

( judecători Nelea Budăi, Ion Muruianu, Valeriu Efros)

D E C I Z I E

31 ianuarie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența

Președintele ședinței Ala Cobăneanu

Judecătorii Dumitru Mardari

Luiza Gafton

examinând recursul declarat de Buzîmurga Vasile,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Porcari Petru către

Buzîmurga Vasile cu privire la încasarea datoriei,

împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 21 noiembrie 2017, prin care a fost

respinsă ca inadmisibilă cererea de revizuire declarată de Buzîmurga Vasile împotriva

încheierii Curții de Apel Chișinău din 18 iulie 2017, prin care s-a restituit recursul declarat

de avocatul Corneliu Vlad, în interesele lui Buzîmurga Vasile, împotriva încheierii

Judecătoriei Strășeni, sediul Călărași din 08 iunie 2017, prin care a fost respins demersul

privind decăderea din dreptul de a prezenta înscrisuri,

c o n s t a t ă:

La data de 17 ianuarie 2014, Porcari Petru s-a adresat cu cerere de chemare în judecată

către Buzîmurga Vasile privind încasarea datoriei, prin care a solicitat încasarea datoriei de

la pârât a sumei de 7040,00 euro, echivalentul sumei de 125523,00 lei și suma de 53800,00

lei, în total suma de 179323,00 lei (f.d. 1).

În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că, la 11 februarie 2011, a acordat lui

Buzîmurga Vasile un împrumut bănesc în mărime de 7040,00 euro și 53800,00 lei, cel din

urmă semnând în acest sens o recipisă și obligându-se să restitui împrumutul până la

01.03.2011.

Prin încheierea protocolară a Judecătoriei Strășeni, sediul Călărași din 08 iunie 2017,

a fost respins demersul avocatului Corneliu Vlad, în interesele lui Buzîmurga Vasile privind

decăderea reclamantului din dreptul de a prezenta înscrisuri și anume originalul recipisei

(f.d.118).

La data de 08 iunie 2017, avocatul Corneliu Vlad, în interesele lui Buzîmurga Vasile,

a declarat recurs împotriva încheierii instanței de fond din 08 iunie 2017 prin care a fost

respins demersul privind decăderea din dreptul de a prezenta înscrisuri, solicitând instanței

admiterea recursului, casarea încheierii cu admiterea în întregime a cererii de decădere a

reclamantului de la prezentarea în original a înscrisului și anume a recipisei din 11.02.2017

(f.d.115).

1

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 18 iulie 2017 s-a dispus restituirea

recursului declarat de avocatul Corneliu Vlad, în interesele lui Buzîmurga Vasile, în cauza

civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Porcari Petru către Buzîmurga Vasile

privind încasarea datoriei, împotriva încheierii Judecătoriei Strășeni, sediul Călărași din 08

iunie 2017, prin care a fost respins demersul privind decăderea din dreptul de a prezenta

înscrisuri, ca fiind depus împotriva încheierii care nu poate fi atacată cu recurs (f.d. 128-130).

La data de 06 noiembrie 2017, Buzîmurga Vasile a înaintat cerere de revizuire a

încheierii Curții de Apel Chișinău din 18 iulie 2017, solicitând admiterea cererii de revizuire,

casarea încheierii Curții de Apel Chișinău din 18 iulie 2017 și admiterea recursului în sensul

formulat (f.d.156-158).

În motivarea cererii de revizuire a indicat că, după emiterea încheierii, i-a devenit

cunoscută motivarea Curții de Apel Chișinău, din conținutul căreia se observă că instanța s-a

rezumat doar a menționa că, deoarece încheierea în cauză nu face imposibilă desfășurarea de

mai departe a procesului, iar legea nu prevede recursul separat la respingerea demersului,

privind decăderea reclamantului din dreptul de a prezenta înscrisuri, se denotă că împotriva

acestei încheieri nu se poate declara recurs potrivit prevederilor art.423 alin.(2) CPC, fără a

lua în considerare faptul că până la clarificarea problemei procesuale legate de decăderea din

dreptul la probațiune, consideră că procesul de judecată își pierde finalitatea și nu poate

continua, deoarece recipisa respectivă (proba) este elementul fundamental pe care se bazează

întregul proces civil care se desfășoară.

Revizuentul a considerat că problema ridicată în speță are un caracter important și

fundamental pentru judecarea obiectivă a cauzei prin prisma faptului că este vorba de

admiterea sau neadmiterea în proces a unei probe care este proba fundamentală a procesului.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 21 noiembrie 2017, s-a respins cererea de

revizuire declarată de Buzîmurga Vasile împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 18

iulie 2017, prin care s-a restituit recursul declarat de avocatul Corneliu Vlad, în interesele lui

Buzîmurga Vasile, împotriva încheierii Judecătoriei Strășeni, sediul Călărași din 08 iunie

2017, prin care a fost respins demersul privind decăderea din dreptul de a prezenta înscrisuri

(f.d. 159-164).

Nefiind de acord cu încheierea instanței de apel, la data de 13 decembrie 2017,

Buzîmurga Vasile a declarat recurs împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 21

noiembrie 2017, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii recurate și soluționarea

prin decizie a problemei în fond sau a restitui pricina spre rejudecare.

În conformitate cu art. 425 Cod de procedură civilă, termenul de declarare a recursului

împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

Luând în considerație faptul că din materialele dosarului nu se distinge cu certitudine

momentul comunicării actului judecătoresc, se consideră că recursul declarat de Buzîmurga

Vasile a fi depus în termenul prevăzut de lege.

La 12 ianuarie 2018 în adresa intimatului Porcari Petru a fost expediată spre cunoștință

copia recursului declarat de Buzîmurga Vasile, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii

referinței la recurs.

Intimatul nu și-a valorificat dreptul procedural respectiv și nu a depus referință, astfel

s-a dispus examinarea recursului în lipsa referinței.

2

În conformitate cu art. 426 alin. (3) CPC, recursul se examinează fără înștiințarea

participanților la proces.

Judecând cauza în ordine de recurs, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că Curtea de Apel Chișinău, prin

încheierea din 21 noiembrie 2017, corect a respins ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire

depusă de Buzîmurga Vasile.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că cererea de recurs declarată de Buzîmurga Vasile nu are suport legal și nu

constituie temei de casare a încheierii contestate din următoarele motive.

Temeiurile pentru revizuirea hotărârilor judecătorești irevocabile de către legislator

sunt specificate exhaustiv în art. 449 Codul de procedură civilă.

Astfel, potrivit art. 449 Cod de procedură civilă, revizuirea se declară în cazul în care:

a) s-a constatat, prin sentință penală irevocabilă, comiterea unei infracțiuni în legătură cu

pricina care se judecă;

b) au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu au

fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate

măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a

pricinii;

c) instanța a emis o hotărâre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost

implicate în proces;

e) s-a anulat ori s-a modificat hotărîrea, sentința sau decizia instanței judecătorești

care au servit drept temei pentru emiterea hotărîrii sau deciziei a căror revizuire se cere;

e1) a fost aplicată o lege declarată neconstituțională de către Curtea Constituțională și

la judecarea cauzei a fost ridicată excepția de neconstituționalitate, iar instanța de judecată

sau Curtea Supremă de Justiție a respins cererea privind sesizarea Curții Constituționale sau

din hotărârea Curții Constituționale rezultă că prin aceasta s-a încălcat un drept garantat de

Constituție sau de tratatele internaționale în domeniul drepturilor omului;

g) Curtea Europeană a Drepturilor Omului sau Guvernul Republicii Moldova a inițiat

o procedură de reglementare pe cale amiabilă într-o cauză pendinte împotriva Republicii

Moldova;

h) Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat, printr-o hotărâre, fie Guvernul

Republicii Moldova a recunoscut, printr-o declarație, o încălcare a drepturilor sau libertăților

fundamentale care poate fi remediată, cel puțin parțial, prin anularea hotărîrii pronunțate de

o instanță de judecată națională.

În conformitate cu art. 451 alin. (1) Codul de procedură civilă, cererea de revizuire se

depune în scris de persoanele menționate la art. 447, indicându-se în mod obligatoriu

temeiurile consemnate la art. 449 și anexându-se probele ce le confirmă.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

constată că în cererea de revizuire, Buzîmurga Vasile nu a indicat nici un temei prevăzut la

art. 449 Codul de procedură civilă, iar argumentele invocate de către revizuent în cererea de

revizuire, nu se încadrează în temeiurile indicate la art. 449 Codul de procedură civilă și nu

constituie temei de revizuire a deciziei Curții de Apel Chișinău din 21 noiembrie 2017.

În acest sens, instanța de recurs remarcă că, revizuirea este o cale extraordinară de atac,

de retractare a unei hotărâri judecătorești irevocabile care se declanșează la cererea persoanei

3

interesate, dacă este prezent motivul conținut în lege ca temei, aceasta reprezentând, de fapt,

solicitarea desființării hotărârii indicate și pronunțarea altei hotărâri, diferite de prima.

În această ordine de idei și având în vedere normele legale naționale și raționamentele

Curții Europene a Drepturilor Omului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că o eventuală admitere a cererii de revizuire

depusă de către Buzîmurga Vasile, în lipsa unor circumstanțe fundamentale și obligatorii, ar

însemna încălcarea principiului securității raporturilor juridice și a drepturilor celorlalte părți

la un proces echitabil garantate de art. 6§1 din Convenția Europeană pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

În susținerea opiniei enunțate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție relevă și hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 03

martie 2009 în cazul Eugenia și Doina Duca contra Moldovei, în care Curtea Europeană a

Drepturilor Omului a reiterat că securitatea raporturilor juridice presupune respectarea

principiului autorității lucrului judecat, care instituie, că nici o parte nu este în drept să solicite

revizuirea unei hotărâri definitive și obligatorii întru obținerea unei reexaminări și unei noi

soluții în cauză.

Competența de revizuire a instanțelor superioare ar trebui să fie exercitată pentru a

corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare.

Revizuirea nu ar trebui apreciată ca un recurs deghizat. O distanțare de la principiul respectiv

este justificată doar atunci când este determinată de circumstanțe cu caracterele substanțiale

și obligatorii.

Astfel, din considerentele menționate și având în vedere că Curtea de Apel Chișinău a

aplicat corect normele de drept procedural și material la examinarea cererii de revizuire,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge

la concluzia de a respinge recursul ca neîntemeiat și de a menține încheierea contestată.

În conformitate cu art. art. 427 lit. a), 428 alin. (1) Codul de procedură civilă, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se respinge recursul declarat de Buzîmurga Vasile.

Se menține încheierea Curții de Apel Chișinău din 21 noiembrie 2017, în cauza civilă la

cererea de chemare în judecată înaintată de Porcari Petru către Buzîmurga Vasile cu privire

la încasarea datoriei.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței Ala Cobăneanu

judecători Dumitru Mardari

Luiza Gafton

4

5