2rci-32/18 — recunoașterea ca fiind părți la procesul de insolvabilitate

Dosarul nr. 2rci- 32/18

Instanța de fond: CA Chișinău – N. Traciuc

D E C I Z I E

31 ianuarie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Oleg Sternioală,

judecători Nicolae Craiu, Maria Ghervas,

examinând recursul declarat de către Svetlana Popruga și Andrei Popruga,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de către Svetlana

Popruga și Andrei Popruga împotriva Întreprinderii Municipale de Gestionare a

Fondului Locativ nr. 12 cu privire la recunoașterea ca părți la procedura de

insolvabilitate cu încasarea prejudiciului material și repararea prejudiciului moral,

împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din data de 30 octombrie 2017, prin

care s-a restituit cererea de chemare în judecată,

C O N S T A TĂ:

Prin hotărârea Curții de Apel Chișinău din data de 07 martie 2017 s-a admis

cererea introductivă depusă de creditorul SA „Termoelectrica”, s-a constatat

insolvabilitatea debitorului ÎMGFL nr. 12 și s-a intentat procesul de insolvabilitate

față de ÎMGFL nr. 12.

Svetlana Popruga și Andrei Popruga la data de 23 octombrie 2017 s-au adresat

în instanța de insolvabilitate cu cerere de chemare în judecată împotriva ÎMGFL nr.

12 cu privire la recunoașterea ca părți în procesul de insolvabilitate cu încasarea

prejudiciului material în mărime de 25 498 lei și repararea prejudiciului moral în

mărime de 50 000 lei. ( f.d. 2-3)

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din data de 30 octombrie 2017 s-a

restituit cererea de chemare în judecată depusă de către Svetlana Popruga și Andrei

Popruga, s-a explicat părților dreptul de a depune acțiune în ordinea generală în

instanța de drept comun sau cerere de validare a creanțelor în instanța de

insolvabilitate. ( f.d. 4-5)

La data de 14 decembrie 2017 Svetlana Popruga și Andrei Popruga au declarat

recurs asupra încheierii instanței de apel din data de 30 octombrie 2017, prin care au

solicitat admiterea recursului, casarea încheierii cu acceptarea cererii de chemare în

judecată. ( f.d. 8-10)

În motivarea recursului recurenții au indicat, că administratorii ÎMGFL nr. 12,

începând cu anii 1992 au gestionat incompetent întreprinderea, au vândut ilegal

bunurile imobile, aflându – se în conflict de interese.

În conformitate cu prevederile art. 8, alin. (1) al Legii insolvabilității „hotărârile

și încheierile instanței de insolvabilitate pot fi atacate cu recurs în termen de 15 zile

calendaristice din data pronunțării și numai în cazurile prevăzute expres de prezenta

lege”.

Potrivit prevederilor art. 425 CPC termenul de declarare a recursului împotriva

încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

La caz, recursul depus de către Svetlana Popruga și Andrei Popruga la data de

14 decembrie 2017 se consideră a fi depus în interiorul termenului legal, ori din

materialele cauzei nu poate fi stabilit momentul comunicării încheierii Curții de Apel

Chișinău din data de 30 octombrie 2017, care a fost expediată participanților la

proces prin intermediul oficiului poștal la data de 03 noiembrie 2017. (f.d. 6)

În conformitate cu art. 426, alin. (3) al CPC recursul împotriva încheierii se

examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza dosarului și

a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea

părților.

Examinând argumentele invocate în recurs, în raport cu actele cauzei Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide,

că recursul declarat urmează a fi respins din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 427, lit. a) CPC instanța de recurs, după ce judecă

recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să mențină

încheierea.

La caz s-a constatat, că Svetlana Popruga și Andrei Popruga au înaintat cerere de

chemare în judecată împotriva ÎMGFL nr. 12, solicitând recunoașterea acestora ca

fiind părți în procedura de insolvabilitate și încasarea prejudiciului material și moral.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din data de 30 octombrie 2017 s-a

restituit cererea de chemare în judecată, pe motivul că instanța de insolvabilitate nu

este competentă să soluționeze pretențiile formulate de către reclamanții Svetlana

Popruga și Andrei Popruga.

Instanța de recurs reține, că încheierea este emisă cu respectarea prevederilor

legii aplicabile speței.

În susținerea opiniei instanța de recurs reține prevederile art. 1, alin. (1) al Legii

insolvabilității potrivit căruia scopul prezentei legi este instituirea cadrului juridic

privind stabilirea unei proceduri colective pentru satisfacerea creanțelor creditorilor

din contul patrimoniului debitorului prin aplicarea față de acesta a procedurii de

restructurare sau a procedurii falimentului și prin distribuirea produsului finit.

Instanța de recurs menționează, că procesul de insolvabilitate se intentează doar

în baza cererii de intentare a procesului de insolvabilitate înaintat de creditor.

Prin hotărârea Curții de Apel Chișinău din data de 07 martie 2017 s-a admis

cererea introductivă depusă de creditorul SA „Termoelectrica”, s-a constatat

insolvabilitatea debitorului ÎMGFL nr. 12 și s-a intentat procesul de insolvabilitate

față de ÎMGFL nr. 12. S-a desemnat în calitate de administrator al insolvabilității

debitorului ÎMGFL nr. 12, Igor Burlacu. S-a obligat administratorul insolvabilității

ÎMGFL nr. 12 Igor Burlacu să notifice creditorii ÎMGFL nr. 12 despre înregistrarea

cererilor de validare a creanțelor în vederea întocmirii tabelului definitiv al creanțelor

2

în termen de cel mult 45 zile de la data intrării debitorului ÎMGFL nr. 12 în procedura

de insolvabilitate, adică până la 21 aprilie 2017 și s-a stabilit ședința de validare a

creanțelor la data de 16 mai 2017, ora 11:00.

Prin urmare, în privința ÎMGFL nr. 12 a fost intentat procesul de insolvabilitate,

iar pretențiile înaintate de către Svetlana Popruga și Andrei Popruga cu privire la

recunoașterea acestora ca părți la procesul de insolvabilitate al ÎMGFL nr. 12 și

încasarea prejudiciului material și moral nu și-a găsit confirmare legală, ori în cadrul

procesului de insolvabilitate nu există reclamant și pârât, care ar putea înainta cereri

și demersuri conform prevederilor Codului de Procedură Civilă.

În conformitate cu prevederile art. 4, alin. (1) al Legii insolvabilității,

participanți la procesul de insolvabilitate sunt: administratorul provizoriu,

administratorul insolvabilității, lichidatorul, creditorii, adunarea creditorilor,

comitetul creditorilor, debitorul sau, după caz, reprezentantul debitorului, alte organe

și persoane stabilite în prezenta lege.

Creditorul este persoana fizică sau persoana juridică deținător al unui drept de

creanță asupra patrimoniului debitorului, care poate face dovada creanței sale față de

acest patrimoniu în condițiile prezentei legi.

De asemenea instanța de recurs reține și prevederile art. 5 alin.(1) în colaborare

cu alin.(2) al Legii insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012, cererea de intentare a

procesului de insolvabilitate se examinează de către instanța de judecată (instanța de

insolvabilitate) în conformitate cu competența jurisdicțională stabilită în Codul de

procedură civilă și în prezenta lege, instanța de insolvabilitate dispune de competență

exclusivă la judecarea, în cadrul procesului de insolvabilitate, a litigiilor ce țin de

masa debitoare. Dacă partea interesată invocă existența unui litigiu de drept referitor

la masa debitoare, instanța de insolvabilitate va judeca această cauză într-un proces

separat, în procedură contencioasă, conform Codului de procedură civilă.

După cum rezultă din conținutul cererii de chemare în judecată intentată de către

Svetlana Popruga și Andrei Popruga acestea au pretenții materiale și morale față de

ÎMGFL nr. 12, urmare a gestionării neconformă a întreprinderii.

Instanța de recurs remarcă, că instanța de insolvabilitate în contextul

prevederilor art. 5 alin. (2) al Legii insolvabilității corect a constatat că speța dedusă

examinării nu ține de competența instanței de insolvabilitate, or, din sensul normei de

drept respective rezultă că instanța de insolvabilitate este competentă să judece toate

cauzele privind masa debitoare.

Prin urmare, Colegiul reiterează, că litigiul la cererea Svetlanei Popruga și lui

Andrei Popruga împotriva debitorului insolvabil ÎMGFL nr. 12 cu privire la

recunoașterea ca părți în procesul de insolvabilitate și încasarea prejudiciului material

în mărime de 25 498 lei și repararea prejudiciului moral în mărime de 50 000 lei, nu

ține de competența instanței de insolvabilitate, deoarece nu intră în categoria litigiilor

ce țin de masa debitoare, menționate supra.

Cu referire la argumentul recurenților precum că instanța de insolvabilitate era

obligată să transmită cererea de chemare în judecată în direcția evidență și

documentare procesuală pentru a fi înregistrată conform prevederilor legale, nu poate

fi reținut de instanța de recurs, ori potrivit prevederile art. 170, alin. (1), lit. b) CPC

3

judecătorul restituie cererea de chemare în judecată dacă: instanța nu este competentă

să judece pricina.

Mai mult ca atât, potrivit art. 60, alin. (2) în colaborare cu alin. (4) CPC

reclamanții dispun de dreptul de a modifica temeiul sau obiectul acțiunii, de a mări

ori de a reduce cuantumul pretențiilor în acțiune, ori de a renunța la acțiune. Instanța

judecătorească este lipsită de acest drept.

Prin urmare, reclamanții Svetlana Popruga și Andrei Popruga, urmează să

stabilească obiectul acțiunii și procedura de soluționare a litigiilor apărute dintre

aceștea și debitorul insolvabil ÎMGFL nr. 12, cu respectarea în acest sens a normelor

de drept material și procedural.

Ținând cont de cele menționate și având în vedere faptul că instanța de

insolvabilitate a constatat și a dat o apreciere justă probelor administrate, a aplicat

corect normele de drept material și procedural, iar argumentele invocate de către

recurent sunt neîntemeiate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

ajunge la concluzia de a respinge recursul ca neîntemeiat și a menține încheierea

primei instanțe.

Reieșind din cele expuse, în baza art. 427 lit. a), art. 428 CPC Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

D E C I D E:

Se respinge recursul declarat de către Svetlana Popruga și Andrei Popruga.

Se menține încheierea Curții de Apel Chișinău din data de 30 octombrie 2017.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței, judecătorul Oleg Sternioală

judecători Nicolae Craiu

Maria Ghervas

4