2ri-46/18 — validarea popririi

prima instanță: A. Pahopol dosarul nr. 2ri-46/18

D E C I Z I E

31 ianuarie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecător Maria Ghervas

judecători Nicolae Craiu, Iurie Bejenaru

Luiza Gafton, Iuliana Oprea

examinând recursul declarat de Șeremet Vladislav,

în cadrul procesului de insolvabilitate a Societății cu Răspundere Limitată

,,Svedava”, la cererea lichidatorului Societății cu Răspundere Limitată ,,Svedava”,

Mazur Anna, cu privire la validarea popririi și încasarea sumei de la terțul poprit

Șeremet Vladislav,

împotriva hotărârii Curții de Apel Chișinău din 09 octombrie 2017, prin care s-a

admis cererea lichidatorului Societății cu Răspundere Limitată ,,Svedava” Mazur

Anna, și s-a validat poprirea Societății cu Răspundere Limitată ,,Svedava” față de

terțul poprit Șeremet Vladislav,

c o n s t a t ă :

La 10 decembrie 2014, SRL ,,Svedava” s-a adresat în instanța de insolvabilitate

cu cerere introductivă privind intentarea procesului de insolvabilitate față de

întreprinderea fondată.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 18 decembrie 2014, cererea

introductivă depusă de debitorul SRL „Svedava” privind intentarea procesului de

insolvabilitate în privința sa, a fost admisă spre examinare.

Prin hotărârea Curții de Apel Chișinău din 18 februarie 2015, s-a constatat

insolvabilitatea debitorului și s-a intentat procedura simplificată a falimentului față de

debitorul SRL „Svedava”, cu dizolvarea acestuia. În calitate de lichidator al debitorului

SRL „Svedava”, a fost desemnată Mazur Anna.

La 13 februarie 2017, lichidatorul Mazur Anna a depus o cerere de validare a

popririi față de terțul poprit, Vladislav Șeremet, în sumă de 753 573, 25 lei.

În motivarea cererii a indicat că, în urma verificărilor rulajului bancar a fost

depistat faptul că, persoana fizică Vladislav Șeremet a primit de pe conturile bancare

1

ale întreprinderii SRL „Svedava”, fără temei legal, sumele bănești în numerar, în

mărime de 753 573,25 lei, iar la întreprindere nu sunt documente contabile justificative

privind folosirea acestor mijloace bănești.

Invocând prevederile art. 575, 572, 512, 514 Cod civil, a relatat că, terțul poprit,

ridicând mijloacele bănești de pe contul bancar al întreprinderii, nu și-a onorat

obligațiile asumate prin lege.

La fel, prin prisma prevederilor art. 867, 871 - 872 Cod civil, a invocat că a avut

loc un împrumut bănesc, iar Șeremet Vladislav a acumulat o restanță în sumă de 753

573, 25 lei, fapt confirmat prin actele primare.

Menționează că la 13 ianuarie 2017, în adresa de domiciliu a terțului poprit

Șeremet Vladislav, a fost înaintată somația nr. 5-Sc împreună cu copia certificată a

hotărârii de intentare a procedurii de insolvabilitate, solicitându-se restituirea sumei

nominalizate în beneficiul SRL „Svedava”, însă această somație a rămas fără răspuns.

Solicită lichidatorul Mazur Anna, încasarea de la Șeremet Vladislav în beneficiul

SRL „Svedava” a sumei de 753 573, 25 lei.

Prin hotărârea Curții de Apel Chișinău din 09 octombrie 2017, s-a admis cererea

și s-a validat poprirea SRL ,,Svedava” față de terțul poprit Șeremet Vladislav. S-a

încasat de la terțul poprit Șeremet Vladislav în beneficiul SRL „Svedava” suma

datoriei de 753 573, 25 lei și în beneficiul statului taxa de stat pentru înaintarea cererii

de validare a popririi în sumă de 22 607, 20 lei.

La 17 octombrie 2017, conform plicului poștal, Șeremet Vladislav a declarat

recurs (nemotivat) împotriva hotărârii Curții de Apel Chișinău din 09 octombrie 2017,

solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii și emiterea unei noi hotărâri, prin care

cererea cu privire la validarea popririi să fie respinsă ca neîntemeiată și tardivă.

La 19 decembrie 2017, Șeremet Vladislav a declarat recurs (motivat) împotriva

hotărârii Curții de Apel Chișinău din 09 octombrie 2017.

În susținerea recursului a invocat dezacordul cu hotărârea contestată, considerând-

o neîntemeiată și ilegală prin faptul că, a fost emisă cu încălcarea normelor de drept

material.

Indică recurentul că, a activat în cadrul SRL ,,Svedava” în calitate de curier și

fiind împuternicit de către administrator în temeiul delegației de retragere a

numerarului, a ridicat de la bancă sume de bani, pe care ulterior le-a transmis

conducătorului neoficial al întreprinderii Șișianu Oleg.

La fel, menționează că sumele date nu au fost eliberate în calitate de împrumut,

donație sau sub altă formă obligațională și respectiv, nu-i poate fi imputată obligația de

restituire a acestora.

A mai relevat că, potrivit concluziei organului de urmărire penală, în acțiunile sale

nu s-a confirmat înșelăciunea și abuzul de încredere, nefiind stabilite cazuri de însușire

a bunurilor altei persoane.

2

Conform prevederilor art. 8 alin. (1) din Legea insolvabilității nr. 149 din 29 iunie

2012, hotărârile și încheierile instanței de insolvabilitate pot fi atacate cu recurs în

termen de 15 zile calendaristice din data pronunțării și numai în cazurile prevăzute

expres de prezenta lege.

Prin prisma normei enunțate, Colegiul constată că, recurentul Șeremet Vladislav

s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul împotriva hotărârii din 09

octombrie 2017, în termen.

Examinând materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge

recursul și a menține hotărârea instanței de insolvabilitate, din următoarele

considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC, instanța, după ce judecă recursul,

este în drept să respingă recursul și să mențină decizia instanței de apel și hotărârea

primei instanțe, precum și încheierile atacate cu recurs.

Potrivit art. 356 CPC, cererea de declarare a insolvabilității se judecă în instanță

conform normelor generale din prezentul cod, cu excepțiile și completările stabilite de

legislația insolvabilității.

Conform art. 1 alin. (4) al Legii insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012, procesul

de insolvabilitate se desfășoară în conformitate cu prevederile Codului de procedură

civilă și cu cele ale prezentei legi.

Astfel, instanța de recurs reține că, prin hotărârea Curții de Apel Chișinău din 18

februarie 2015, s-a constatat insolvabilitatea debitorului SRL „Svedava”, fiind

intentată procedura simplificată a falimentului față de debitor și dispusă dizolvarea

acestuia, iar în calitate de lichidator a fost desenată Mazur Anna.

La 12 ianuarie 2017, lichidatorul Mazur Anna a expediat în adresa lui Șeremet

Vladislav o somație, prin care a adus la cunoștința acestuia despre înființarea popririi

și despre obligarea achitării datoriei în sumă de 753 573, 25 lei, însă această somație a

fost restituită lichidatorului cu mențiunea ,,a expirat termenul de păstrare” (f.d. 6, 7).

În acest sens, Colegiul conchide că de către lichidatorul SRL „Svedava”, Mazur

Anna, a fost respectată procedura de notificare a terțului despre înființarea popririi, iar

faptul nereclamării somației de către terț, nu viciază această procedură.

Dat fiind faptul că în termenul indicat în somație, Șeremet Vladislav nu a

transferat pe contul de acumulare a lichidatorului SRL „Svedava”, suma de 753 573,

25 lei, de către lichidator a fost depusă cerere de validare a popririi.

Colegiul constată că, judecând cererea în cauză, instanța de insolvabilitate, corect

a stabilit cadrul legal aplicabil în speță și justificat a ajuns la concluzia temeiniciei

cererii lichidatorului SRL „Svedava”, Mazur Anna, cu privire la validarea popririi și

încasarea sumei de 753 573, 25 lei, de la terțul poprit Șeremet Vladislav.

În susținerea opiniei enunțate, instanța de recurs reține prevederile art. 2 din

Legea insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012, potrivit cărora poprirea, constituie

3

procedura prin care administratorul insolvabilității/lichidatorul urmărește bunurile sau

sumele datorate debitorului de către o a treia persoană.

În conformitate cu art. 126 alin. (1) al Legii insolvabilității nr. 149 din 29 iunie

2012, sînt supuse urmăririi silite prin poprire mijloacele bănești în numerar și fără

numerar, în monedă națională și în valută străină, titlurile de valoare, alte bunuri

mobile incorporale care sînt datorate debitorului ori sînt deținute în numele său de un

terț sau pe care acesta din urma i le va datora în viitor în temeiul unor raporturi juridice

existente. De asemenea, pot fi poprite bunurile mobile corporale ale debitorului

deținute de un terț în numele lui și creanța cu termen ori sub condiție. În acest caz,

poprirea nu va putea fi executată decît după ajungerea la termen ori de la data

îndeplinirii condiției.

Conform alin. (11) al aceluiași articol, dacă din probele administrate rezultă că

terțul poprit îi datorează sume de bani debitorului, instanța de insolvabilitate va adopta

o hotărîre de validare a popririi, prin care va încasa de la terțul poprit suma datorată

debitorului, iar în caz contrar, va decide desființarea popririi. Poprirea înființată asupra

unei creanțe cu termen sau sub condiție poate fi validată, dar hotărîrea nu poate fi

executată decît după ajungerea creanței la termen sau la data îndeplinirii condiției,

după caz. Dacă sumele sînt datorate periodic, poprirea se validează atît pentru sumele

ajunse la scadență, cît și pentru cele care vor fi scadente, în ultimul caz validarea

producîndu-și efectele numai la data cînd sumele devin scadente.

La caz, prezintă relevanță și prevederile art. 512 alin. (1) Cod civil, conform

cărora, în virtutea raportului obligațional, creditorul este în drept să pretindă de la

debitor executarea unei prestații, iar debitorul este ținut să o execute. Prestația poate

consta în a da, a face sau a nu face.

Potrivit art. 514 Cod civil, obligațiile se nasc din contract, fapt ilicit (delict) și din

orice alt act sau fapt susceptibil de a le produce în condițiile legii.

Așadar, Colegiul consemnează că, sunt supuse urmăririi silite prin poprire

mijloacele bănești care sunt datorate debitorului în temeiul unor raporturi juridice

existente.

Totodată, Legea insolvabilității obligă debitorul, care înaintează cerere de validare

a popririi, de a face dovada existenței creanței pe care o are împotriva terțului poprit.

În conexiunea celor relatate, instanța de recurs constată că, datoria terțului poprit

Șeremet Vladislav în sumă de 753 573, 25 lei, față de SRL „Svedava”, este una certă și

exigibilă, dovada existenței creanței date rezultând cu certitudine din probele

prezentate de lichidator.

Sub acest aspect, Colegiul remarcă că, existența datoriei terțului poprit Șeremet

Vladislav cu suma de 753 573, 25 lei față de SRL „Svedava”, se confirmă prin rulajul

bancar al SRL „Svedava” și calculul datoriei conform extrasului de la contul bancar

întocmit de către lichidatorul Mazur Anna, potrivit cărora Șeremet Vladislav a ridicat

de pe contul bancar al întreprinderii în filiala nr. 11 a BC „Victoriabank” SA, în

4

perioada 04 septembrie 2014 – 14 noiembrie 2014, suma totală de 753 573, 25 lei, cu

destinația „pentru alte scopuri” și „cheltuieli gospodărești”, cheltuieli care însă nu au

fost reflectate în contabilitatea întreprinderii (f. d. 5, 20 - 55).

Prin urmare, examinând înscrisurile prezentate, în raport cu circumstanțele cauzei,

instanța de recurs consideră întemeiată și legală hotărârea instanței de insolvabilitate

de validare a popririi și încasare de la terțul poprit Șeremet Vladislav a datoriei în

sumă de 753 573, 25 lei.

În astfel de circumstanțe, nu pot fi reținute argumentele recurentului precum că,

sumele de bani le-a ridicat de la bancă fiind împuternicit de către administrator, dat

fiind că, în sensul dat nu au fost prezentate careva probe care să confirme cele

invocate.

Or, recurentul nu a prezentat delegația de retragere a numerarului sau procura cu

astfel de împuterniciri eliberată pe numele său.

De altfel, recurentul nu a demonstrat nici faptul că sumele de bani ridicate nu le-a

folosit în scopuri personale, dar i-a transferat în contul întreprinderii sau i-a transmis

conducătorului acesteia.

Nu poate fi reținut nici argumentul recurentului precum că sumele date nu au fost

eliberate în calitate de împrumut sau sub altă formă obligațională, deoarece, aceste

critici contravin constatărilor expuse din care reiese că datoria terțului poprit Șeremet

Vladislav este una certă, existența căreia neîndoielnic rezultă din probele prezentate.

De asemenea, nu va fi reținut ca întemeiat nici argumentul recurentului care cu

referire la ordonanța organului de urmărire penală din 10 august 2017, a indicat că în

acțiunile sale nu s-a confirmat însușirea bunurilor altei persoane, or, prin această

ordonanță s-a stabilit că faptele investigate, constituie în esență relații civile, motiv din

care lichidatorul a înaintat cererea respectivă.

Astfel, în lipsa probelor confirmative ce ar demonstra netemeinicia solicitării

înaintate de către lichidatorul SRL ,,Svedava”, Mazur Anna, argumentele aduse în

susținerea recursului se vor aprecia ca declarative.

Reieșind din considerentele menționate și având în vedere faptul că hotărârea

contestată este legală și întemeiată, iar argumentele recursului sunt neîntemeiate,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul și a menține hotărârea instanței de

insolvabilitate.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se respinge recursul declarat de Șeremet Vladislav.

Se menține hotărârea Curții de Apel Chișinău din 09 octombrie 2017, în cadrul

5

procesului de insolvabilitate a Societății cu Răspundere Limitată ,,Svedava”, la cererea

lichidatorului Societății cu Răspundere Limitată ,,Svedava”, Mazur Anna, cu privire la

validarea popririi și încasarea sumei de la terțul poprit Șeremet Vladislav.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței, judecător Maria Ghervas

judecători Nicolae Craiu

Iurie Bejenaru

Luiza Gafton

Iuliana Oprea

6