3ra-14/18 — Contestarea actului administrativ, obligarea eliberării certificatului de mostenitor, încasarea cheltuielilor de judecată

3ra-14/18 — Contestarea actului administrativ, obligarea eliberării certificatului de mostenitor, încasarea cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosar nr. 3ra–14/17

Prima instanță: Judecătoria Căușeni, judecător – I. Țonov

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, judecători – A. Bostan, G. Dașchevici, V. Negru

D E C I Z I E

31 ianuarie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

Președintele ședinței, judecător – Valeriu Doagă,

Judecători – Iuliana Oprea, Tamara Chișca-Doneva,

Nina Vascan, Svetlana Filincova

examinând recursul declarat de de Dragoman (Lungu) Elena și Lungu Mihail,

prin intermediul avocatului Niculcea Ludmila,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Dragoman

(Lungu) Elena și Lungu Mihail împotriva notarului public Bagrin Maria,

intervenient accesoriu Budiștean Vera, privind obligarea eliberării certificatului de

moștenitor testamentar și anularea ordonanțelor de refuz în îndeplinirea actului

notarial, precum și compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 23 mai 2017, prin care a fost

respins apelul declarat de Dragoman (Lungu) Elena și Lungu Mihail, prin

intermediul avocatului Niculcea Ludmila, și menținută hotărârea Judecătoriei

Căușeni din 16 martie 2016,

c o n s t a t ă:

La data de 03 august 2015, Dragoman (Lungu) Elena și Lungu Mihail s-au

adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva notarului public Bagrin Maria,

solicitând obligarea eliberării certificatului de moștenitor testamentar și anularea

ordonanțelor de refuz în îndeplinirea actului notarial, precum și compensarea

cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii de chemare în judecată reclamanții au invocat că, prin

ordonanțele de refuz nr. 146 și nr. 147 din 30 iunie 2015, emise de notarul public

Bagrin Maria, le-a fost refuzată eliberarea certificatelor de moștenitor testamentar

asupra bunurilor succesorale înregistrate cu drept de proprietate pe numele

defunctei Ecaterina Budiștean.

Potrivit reclamanților, la data de 17 august 2006, Primăria or. Căinări, la

cererea Ecaterinei Budiștean, a întocmit și autentificat testamentul, potrivit căruia,

4/18 cotă-parte din casa de locuit individuală și terenul aferent casei de locuit,

situate în or. Căinări, le-a testat lui Lungu Mihail, născut la 28 aprilie 1985, iar

loturile de teren, conform titlurilor de autentificare a dreptului deținătorului de

teren nr. XXXXXX, XXXXXX și XXXXXX le-a testat Elenei Lungu, născută la

24 septembrie 1993.

Budiștean Ecaterina a decedat la data de 24 decembrie 2014, iar la 13

ianuarie 2015, reclamanții au depus în adresa notarului public, Bagrin Maria, cereri

referitoare la deschiderea procedurii succesorale și declarații de acceptare a

succesiunii testate de către defuncta Budiștean Ecaterina prin testamentul din 17

august 2006, autentificat de Primăria or. Căinări și înregistrat sub nr. 12.

La data de 14 mai 2015, Dragoman (Lungu) Elena și Lungu Mihail au depus

o cerere, prin care au solicitat eliberarea certificatelor de moștenitor testamentar,

conform cererilor de deschidere a procedurii succesorale și declarațiilor de

acceptare a succesiunii.

La data de 22 mai 2015, notarul public Bagrin Maria, prin scrisorile cu nr.

111 și 113, a informat că, potrivit copiei de pe testamentul prezentat de Primăria

or. Căinări, 4/18 cote-părți din casa de locuit individuală și terenul aferent acesteia,

situate în or. Căinări, a fost testat Olgăi Lungu, loturile de teren conform titlurilor

de autentificare a dreptului deținătorului de teren nr. XXXXXX și XXXXXX au

fost testate Elenei Lungu, născută la 24 septembrie 1993, iar terenul nr. XXXXXX

nu a fost menționat în copia testamentului prezentat de Primăria or. Căinări.

În vederea soluționării litigiului pe cale amiabilă, la data de 22 iunie 2015,

reclamanții s-au adresat cu cerere prealabilă notarului public, Bagrin Maria,

solicitând să se expună asupra eliberării certificatelor de moștenitor, conform

testamentului prezentat în original de către ei, însă prin ordonanțele nr. 146 și nr.

147 din 30 iunie 2015, cererile depuse au fost refuzate.

Consideră reclamanții că, ordonanțele de refuz eliberate de notarul public,

Bagrin Maria, sunt ilegale și neîntemeiate, din care motiv urmează a fi anulate, cu

obligarea notarului să le elibereze certificate de moștenitor. Mai mult, voința

defunctei Budiștean Ecaterina rezultă și din raportul de constatare tehnico-

științifică, în care s-a constatat că testamentul a fost semnat de ultima.

Astfel, reclamanții au solicitat anularea ordonanțelor de refuz nr. 146 și 147

din 30 iunie 2015, emise de notarul public Bagrin Maria, obligarea notarului public

Bagrin Maria să elibereze certificat de moștenitor lui Lungu Mihail, conform

testamentului prezentat, precum și compensarea cheltuielilor de judecată.

Prin încheierea protocolară a Judecătoriei Căușeni din 28 octombrie 2015, a

fost atrasă în proces în calitate de intervenient accesoriu Budiștean Vera.

Prin hotărârea Judecătoriei Căușeni din 16 martie 2016, cererea de chemare

în judecată depusă de către Dragoman (Lungu) Elena și Lungu Mihail s-a admis

parțial. S-a obligat notarul public Bagrin Maria să elibereze certificatul de

moștenitor testamentar pe numele lui Dragoman (Lungu) Elena și Lungu Mihail,

după decesul Ecaterinei Budiștean, la 24 decembrie 2014, conform cotelor

succesorale stabilite în testamentul nr. 12 din 17 august 2006, prezentat de

reclamanți, cu indicarea mențiunii exprese în act asupra posibilelor consecințe

juridice, legate de lipsa testamentului cu conținut identic la Primăria or. Căinări, r.

Căușeni. Cerințele cu privire la anularea ordonanțelor de refuz în îndeplinirea

actului notarial nr. 146 și 147 din 30 iunie 2015 și compensarea cheltuielilor de

judecare a pricinii, s-au respins.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 23 mai 2017, a fost respins apelul

declarat de Dragoman (Lungu) Elena și Lungu Mihail, prin intermediul avocatului

Niculcea Ludmila, și menținută hotărârea Judecătoriei Căușeni din 16 martie 2016.

La data de 10 octombrie 2017, Dragoman (Lungu) Elena și Lungu Mihail,

prin intermediul avocatului Niculcea Ludmila, au declarat recurs împotriva deciziei

Curții de Apel Chișinău din 23 mai 2017, prin care a solicitat admiterea recursului,

casarea integrală a acesteia și a hotărârii instanței de fond, cu pronunțarea unei

decizii prin care să fie admise integral pretențiile formulate în cererea de chemare

în judecată.

În motivarea recursului, a indicat că instanța de apel a aplicat eronat normele

de drept material, nu a constatat și elucidat pe deplin circumstanțele importante

pentru soluționarea pricinii, iar concluziile instanței sunt în contradicție cu

circumstanțele pricinii. Recurenții consideră că dispozitivul hotărârii primei

instanțe este contradictoriu și va crea dificultăți la executare, iar instanța de apel

doar a reiterat poziția primei instanțe, fără a aduce o argumentare suplimentară

soluției.

La data de 25 ianuarie 2018, notarul public Bagrin Maria a depus referință la

cererea de recurs, solicitând respingerea acestuia și menținerea actelor de dispoziție

a instanțelor inferioare. În conținutul referinței, totuși, notarul face aluzie la

contradictorialitatea aparentă a dispozitivului hotărârii primei instanțe, precum și

la faptul că instanța de judecată a obligat notarul să elibereze un act viciat.

Conform art. 434 CPC, recursul împotriva deciziei se depune în termen de 2

luni de la data comunicării deciziei integrale. Decizia Curții de Apel Chișinău a

fost pronunțată la 23 mai 2017. Conform materialelor cauzei decizia instanței de

apel a fost expediată participanților la proces la data de 03 august 2017, însă date

privind recepționarea acesteia nu se regăsesc. Recursul a fost declarat la data de 10

octombrie 2017 și se consideră a fi declarat în termen.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 20 decembrie 2017, recursul

declarat de Dragoman (Lungu) Elena și Lungu Mihail, prin intermediul avocatului

Niculcea Ludmila, a fost considerat admisibil.

Potrivit art. 442 alin. (1) CPC, judecând recursul declarat împotriva deciziei

date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în recurs și în baza referinței

depuse de către intimat, legalitatea hotărârii atacate, fără a administra noi dovezi.

În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înștiințarea

participanților la proces.

Verificând legalitatea actului de dispoziție contestat, prin prisma

argumentelor invocate și a materialelor din dosar, coroborat cu normele de drept

material și procedural aplicabile la soluționarea speței date, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție va

admite recursul declarat de Dragoman (Lungu) Elena și Lungu Mihail, prin

intermediul avocatului Niculcea Ludmila, și va casa decizia instanței de apel, cu

trimiterea cauzei spre rejudecare, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, instanța, după ce judecă

recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanței de

apel și să transmită pricina spre rejudecare în instanța de apel, în toate cazurile în

care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

Examinând materialele cauzei, Colegiul constată că instanța de apel a

examinat cererea de apel superficial, fără să dea o apreciere tuturor circumstanțelor

cauzei, precum și înscrisurilor anexate la materialele cauzei, care sunt importante

pentru soluționarea justă a litigiului.

În contextul prevederilor art. 373 CPC, instanța de apel era obligată în limitele

apelului să verifice circumstanțele și raporturile juridice stabilite în hotărârea

primei instanțe, precum și cele care nu au fost stabilite, dar care au importanță

pentru soluționarea pricinii, să aprecieze probele din dosar și cele prezentate

suplimentar în instanță de apel de către participanții la proces.

Astfel, potrivit materialelor cauzei rezultă că, la data de 17 august 2006, de

către secretarul primăriei or. Căinari, r. Căușeni, Budiștean Nicolae, la cererea lui

Budiștean Ecaterina a fost întocmit și autentificat testamentul nr. 12, prin care

Budiștean Ecaterina a făcut următoarele dispoziții: cota parte în mărime de 4/18

din casa de locuit individuală și terenul aferent casei, situate în or. Căinari a fost

testată lui Lungu Mihail Pantelei, a.n. XXXXXX; cotele de teren conform titlurilor

de autentificare a dreptului deținătorului de teren nr. XXXXXX, XXXXXX,

XXXXXX, au fost testate lui Lungu Elena Pantelei, a.n.XXXXXX.

La data de 24 decembrie 2014, Budiștean Ecaterina a decedat.

La data de 13 ianuarie 2015, recurenții Dragoman (Lungu) Elena și Lungu

Mihail au depus la notarul public Bagrin Maria, cereri de deschidere a procedurii

succesorale și declarații de acceptare a succesiunii testate de către Budiștean

Ecaterina prin testamentul din 17 august 2006. Analizînd cererile depuse și actele

anexate la cereri, notarul public Bagrin Maria la data de 13 ianuarie 2015 a deschis

procedura succesorală după decesul lui Budiștean Ecaterina.

La data de 14 mai 2015, recurenții Dragoman (Lungu) Elena și Lungu Mihail

au depus la notarul public Bagrin Maria o cerere, prin care au solicitat eliberarea

certificatelor de moștenitor testamentar conform cererilor depuse la data de 13

ianuarie 2015 de deschidere a procedurii succesorale și declarații de acceptare a

succesiunii testate de către Budiștean Ecaterina prin testamentul din 17 august

2006.

Prin ordonanțele de refuz nr. 146 și 147 din 30 iunie 2015, emise de către

notarul public Bagrin Maria, au fost refuzate cererile adresate de către Dragoman

(Lungu) Elena și Lungu Mihail privind eliberarea certificatelor de moștenitor

testamentar asupra bunurilor succesorale înregistrate cu drept de proprietate pe

numele lui Budiștean Ecaterina, notarul făcând trimitere la copia testamentului

prezentată de către Primăria Căinări.

Astfel, Colegiul constată că Judecătoria Căușeni, prin hotărârea din 16

martie 2016, menținută prin decizia instanței de apel din 23 mai 2017, a obligat

notarul public Bagrin Maria să elibereze certificatul de moștenitor testamentar pe

numele lui Dragoman (Lungu) Elena și Lungu Mihail, după decesul Ecaterinei

Budiștean, la 24 decembrie 2014, conform cotelor succesorale stabilite în

testamentul nr. 12 din 17 august 2006, prezentat de reclamanți, cu indicarea

mențiunii exprese în act asupra posibilelor consecințe juridice, legate de lipsa

testamentului cu conținut identic la Primăria or. Căinări, r. Căușeni, astfel notarul

fiind obligat să elibereze recurenților un act juridic viciat.

Colegiul precizează că soluția adoptată de către instanța de apel este

nemotivată, deoarece din textul acesteia nu se reliefează o motivare amplă asupra

tuturor motivelor expuse de către participanții la proces în prezenta acțiune,

precum și nu sunt apreciate toate probele importante pentru soluționarea cauzei.

Ca urmare, instanța de recurs este în imposibilitate de a da o apreciere corectă

și justă cazului supus judecării în condițiile când instanța de apel nu s-a expus

asupra motivului din care prima instanță a dat prioritate unei copii a testamentului

nr. 12 din 17 august 2006, prezentată de Primăria or. Căinari, r. Căușeni,

diminuând valoarea juridică a testamentului original, prezentat de către recurenți

notarului.

Mai mult, în decizia contestată, instanța de apel afirmă că în ședința de

judecată au fost prezentate și cercetate în original ambele exemplare ale

testamentului nr. 12 din 17 august 2006, și ajunge la concluzia că până în prezent

nici unul dintre testamente nu a fost contestat sau anulat, fapt care nu corespunde

realității, or, la materialele cauzei nu este anexat originalul testamentului, copia

căruia a fost prezentată de către Primăria or. Căinari, r. Căușeni, iar potrivit

proceselor-verbale ale ședințelor de judecată din prima instanță și instanța de apel,

un asemenea înscris în original nu a fost cercetat.

De asemenea, instanța de apel a evitat să dea o apreciere declarațiilor

secretarului Primăriei or. Căinari, r. Căușeni – Budiștean Nicolae, care a întocmit

și autentificat testamentul, și care fiind audiat în prima instanță, a susținut că are

relevanță testamentul original, prezentat de către recurenți.

Argumentul instanței de fond și celei de apel privind legalitatea ordonanțelor

de refuz nr. 146 și 147, făcând trimitere la prevederile art. 41, alin.(4) din Legea cu

privire la notariat, este neîntemeiat.

Astfel, potrivit art. 41, alin. (4) din Legea cu privire la notariat, dacă

documentul prezentat trezește îndoieli, iar îndeplinirea actului notarial nu poate fi

refuzată, persoana care îndeplinește actul notarial va atrage atenția părților asupra

posibilelor consecințe juridice și va face mențiune expresă în act.

Analizând conținutul hotărârii primei instanțe, Colegiul atrage atenția asupra

faptului că instanța obligă notarul să elibereze certificatele de moștenitor

testamentar reclamanților/recurenți, considerând, totodată, legale ordonanțele de

refuz nr. 146 și 147, contestate de către aceștia prin prezenta acțiune. Din aceste

considerente, este evidentă contradictorialitatea dispozitivului hotărârii

Judecătoriei Căușeni din 16 martie 2016, menținută prin decizia Curții de Apel

Chișinău din 23 mai 2017, or, pe de o parte instanțele inferioare concluzionează că

îndeplinirea actului notarial nu poate fi refuzată, iar pe de altă parte susține

legalitatea și temeinicia ordonanțelor de refuz.

De asemenea, este de menționat faptul că potrivit cererii de chemare în

judecată, reclamanții-recurenți nu au solicitat eliberarea certificatelor de moștenitor

testamentar viciate, ci a unor acte certe. Or, potrivit art. 41 alin. (5) din Legea cu

privire la notariat, dacă partea nu acceptă mențiunea specificată în alineatul (4),

persoana abilitată să îndeplinească actul notarial refuză îndeplinirea acestuia.

Reieșind din materialele cauzei, instanțele inferioare nu au stabilit faptul dacă

înainte de a emite ordonanțele de refuz, notarul a respectat prevederile art. 41 alin.

(4) și (5) din Legea cu privire la notariat, a atras atenția părților asupra posibilelor

consecințe juridice, iar recurenții le-au refuzat, fapt care a generat eliberarea

ordonanțelor de refuz.

Astfel, reieșind din cele descrise mai sus, Colegiul consideră că instanțele

inferioare nu au dat apreciere tuturor circumstanțelor relevante soluționării

litigiului, precum și probelor administrate; nu s-au expus asupra puterii juridice a

unei copii a testamentului în coraport cu un testament în original; au

pronunțat/menținut o hotărâre cu un dispozitiv contradictoriu, fără a se expune

asupra impactului acesteia și posibilității de a fi executată.

În atare ordine de idei, Colegiul reține că din decizia contestată nu se disting

anumite ipoteze prin care să se ateste că ar fi fost supuse aprecierii înscrisurile

menționate, or, instanța de apel nu a evidențiat probele obiective, veridice,

pertinente și admisibile, care să confirme temeinicia pretențiilor admise de ea în

prezenta cauză. Respectiv, instanța de recurs este în imposibilitate de a verifica

corectitudinea aplicării de către instanța de apel a cadrului legal, în condițiile când

aceasta nu a constatat pe deplin circumstanțele importante pentru soluționarea

cauzei.

Or, în conformitate cu art. 239 Cod procedură civilă, hotărârea judecătorească

trebuie să fie legală și întemeiată. Instanța își întemeiază hotărârea numai pe

circumstanțele constatate nemijlocit de instanță și pe probele cercetate în ședință de

judecată. Prin urmare, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție conchide că instanța de apel incorect a constatat

și elucidat circumstanțele cauzei și probele prezentate în cest sens, limitîndu-se

doar la aspectele constatate de către instanța de fond.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că s-a constatat o

eroare judiciară, care nu poate fi corectată de către instanța de recurs, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

ajunge la concluzia de a casa integral decizia instanței de apel și de a trimite

prezenta cauză civilă spre rejudecare în instanța de apel, în alt complet de judecată.

La judecarea pricinii, instanța de apel urmează să țină cont de cele

menționate, creând condiții obiective și reale participanților la proces și judecând

pricina, să emită o hotărâre întemeiată și legală, reieșind din toate circumstanțele

reale și esențiale ale pricinii. De asemenea, instanța urmează să indice cu suficientă

claritate motivele pentru care acceptă sau respinge probele prezentate de către

participanții la proces, dându-le o apreciere corespunzătoare.

Având în vedere cele expuse și în conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție,

d e c i d e:

Se admite recursul declarat de către de Dragoman (Lungu) Elena și Lungu

Mihail, prin intermediul avocatului Niculcea Ludmila.

Se casează decizia Curții de Apel Chișinău din 23 mai 2017, în cauza civilă la

cererea de chemare în judecată înaintată de Dragoman (Lungu) Elena și Lungu

Mihail împotriva notarului public Bagrin Maria, intervenient accesoriu Budiștean

Vera, privind obligarea eliberării certificatului de moștenitor testamentar și anularea

ordonanțelor de refuz în îndeplinirea actului notarial, precum și compensarea

cheltuielilor de judecată, și se remite pricina spre rejudecare la Curtea de Apel

Chișinău, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecător Valeriu Doagă,

Judecători Iuliana Oprea,

Tamara Chișca-Doneva,

Nina Vascan,

Svetlana Filincova