2ra-134/17 — încasarea cheltuielilor de judecată
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- încasarea cheltuielilor de judecată
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
2ra-134/17 — încasarea cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2017)
prima instanță: I. Talmaci dosarul nr. 2ra-134/17
instanța de apel: D. Manole, Șt. Niță, A. Bostan
Î N C H E I E R E
25 ianuarie 2017 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componență:
Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu
Judecătorii Sveatoslav Moldovan, Mariana Pitic
examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către
Evghenia Hangan,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Gheorghe Hangan și
Mihail Hangan împotriva Evgheniei Hangan și a lui Ilie Hangan cu privire la
încasarea cheltuielilor de judecată,
împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 28 iunie 2016, prin care a fost
respins apelul declarat de către Evghenia Hangan și menținută hotărârea
Judecătoriei Strășeni din 12 ianuarie 2016,
c o n s t a t ă:
La data de 13 octombrie 2015, Gheorghe Hangan și Mihail Hangan au depus
cerere de chemare în judecată împotriva Evgheniei Hangan și a lui Ilie Hangan cu
privire la încasarea cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii reclamanții au indicat că, Evghenia Hangan și Ilie
Hangan s-au adresat cu cerere de chemare în judecată cu privire la anularea parțială
a certificatului de moștenitor testamentar nr. 2752 din 24 iunie 2009, întocmit pe
numele lui Mihail Hangan, anularea parțială a contractului de vânzare-cumpărare a
imobilului nr. 2555 din 20 mai 2010, încheiat între Mihail Hangan și Constantin
Olaru și prelungirea termenului de acceptare a succesiunii.
Menționează că, acțiunea enunțată a fost respinsă ca neîntemeiată prin
hotărârea Judecătoriei Strășeni din 24 februarie 2014, iar prin decizia Curții de
Apel Chișinău din 14 ianuarie 2015 a fost respins apelul declarat de către pârâți și
menținută hotărârea primei instanțe.
Susține că, litigiul a fost soluționat pe o perioadă de timp de aproape 2 ani și
pentru a-și apăra drepturile și interesele în cadrul examinării acestei cauze, au
încheiat contract de asistență juridică, suportând cheltuieli de asistența juridică în
mărime de 4 500 lei în prima instanță și de 3 000 lei în instanța de apel.
Solicită încasarea în mod solidar din contul Evgheniei Hangan și a lui Ilie
Hangan a cheltuielilor de asistență juridică în mărime de 7 500 lei.
1
Pe parcursul examinării cauzei, reclamanții și-au concretizat cerințele,
solicitând încasarea în mod solidar din contul pârâților în beneficiul lor a
cheltuielilor de asistență juridică în mărime de 7 500 lei, suportate în legătură cu
examinarea cauzei nr. 2-363/14 de către Judecătoria Strășeni, precum și a
cheltuielilor de judecată suportate în prezenta cauză, compuse din 225 lei, cu titlu
de taxă de stat și 1 000 lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică.
Prin hotărârea Judecătoriei Strășeni din 12 ianuarie 2016 a fost admisă
acțiunea și au fost încasate în mod solidar din contul Eugeniei Hangan și a lui Ilie
Hangan în beneficiul lui Gheorghe Hangan și Mihail Hangan cheltuielile de
asistență juridică în sumă de 8 500 lei și taxa de stat în sumă de 225 lei.
Prima instanță și-a argumentat concluzia prin faptul că, prin hotărârea
Judecătoriei Strășeni din 24 februarie 2014, menținută prin decizia Curții de Apel
Chișinău din 14 ianuarie 2015 a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea Eugeniei
Hangan și a lui Ilie Hangan împotriva lui Gheorghe Hangan, Mihail Hangan și
Constantin Olaru cu privire la anularea parțială a certificatului de moștenitor
testamentar nr. 2752 din 24 iunie 2009, anularea parțială a contractului de vânzare-
cumpărare a imobilului nr. 2555 din 20 mai 2010 și prelungirea termenului de
acceptare a succesiunii.
Astfel, Gheorghe Hangan, Mihail Hangan și Constantin Olaru au avut câștig
de cauză în acțiunea enunțată, și prin urmare, acestora urmează să le fie
compensate cheltuielile de asistență juridică suportate în primă instanță în mărime
de 4 500 lei și în instanța de apel în mărime de 3 000 lei, precum și cheltuielile de
asistență juridică suportate la soluționarea prezentei cauze în mărime de 1 000 lei,
fapte confirmate prin contractele de asistență juridică din 17 decembrie 2013, 02
iunie 2014 și 24 februarie 2015 și bonurile de plată, anexate la materialele cauzei.
Totodată, prima instanță a reiterat că, suma cheltuielilor de asistență juridică
în mărime de 8 500 lei este una corespunzătoare situației în speță, proporțională
muncii efectiv prestate de către avocat și criteriului legal al rezonabilității.
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 28 iunie 2016 a fost respins apelul
declarat de către Evghenia Hangan și menținută hotărârea primei instanțe.
La data de 22 noiembrie 2016, Evghenia Hangan a declarat recurs împotriva
deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței
de apel și a hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri de respingere a
acțiunii ca neîntemeiată.
În motivarea recursului a invocat că, nu este de acord cu hotărârile
judecătorești, deoarece nu au fost constatate și elucidate pe deplin circumstanțele
importante pentru soluționarea cauzei, au fost interpretate și aplicate eronat
normele de drept material și procedural.
Menționează că, s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva
intimaților cu privire la anularea parțială a certificatului de moștenitor testamentar,
anularea parțială a contractului de vânzare-cumpărare a imobilului și prelungirea
termenului de acceptare a succesiunii, deoarece, în baza înțelegerii cu intimații,
urma să împartă averea succesorală rămasă după decesul părinților între ei,
moștenitorii, însă aceștia nu au respectat înțelegerea, au inițiat procedura
2
succesorală de sine stătător și au înstrăinat masa succesorală prin contract de
vânzare-cumpărare.
Consideră că, suma cheltuielilor de asistență juridică în mărime de 8 500 lei
este exagerată și nu corespunde lucrului efectuat de către reprezentant, mai mult ca
atât, nu este angajată în câmpul muncii, este pensionară, starea de sănătate este
șubredă și nu dispune de surse financiare în așa cuantum.
Prin referința depusă la data de 13 ianuarie 2017 Gheorghe Hangan și Mihail
Hangan au solicitat respingerea recursului și menținerea deciziei instanței de apel
și hotărârii primei instanțe.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se
declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul a fost depus în termen, or, din
materialele cauzei nu poate fi stabilită cu certitudine momentul comunicării
deciziei contestate pentru a determina respectarea termenului de declarare a
recursului.
Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile,
completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele
motive.
În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți
participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procedural.
Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat
în cazul în care instanța judecătorească:
a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;
b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;
c) a interpretat în mod eronat legea;
d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.
Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate
eronat în cazul în care:
a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la
judecarea ei;
b) pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a
comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;
c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare
a procesului;
d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost
implicate în proces;
e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;
f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.
Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de
declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi
putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs
3
consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară,
sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților
fundamentale ale omului.
Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din
oficiu și în toate cazurile.
În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de
recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în
temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4);
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de către Evghenia Hangan, nu
se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau
aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural
de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei
recurate.
Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai
asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai
legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.
În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura
admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se
încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
Totodată, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile
trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate
în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea
de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul
declarat de către Evghenia Hangan, asemenea aspecte nu se regăsesc.
Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și
de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a
considera recursul Evgheniei Hangan ca inadmisibil.
În conformitate cu art. art. 269-270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1)
CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție,
d i s p u n e:
Recursul declarat de către Evghenia Hangan se consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului, Iulia Sîrcu
judecătorul
Judecătorii Sveatoslav Moldovan
Mariana Pitic
4