2r-32/18 — încasarea despăgubirii de asigurare în ordine de regres și compensarea cheltuielilor de judecată
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- încasarea despăgubirii de asigurare în ordine de regres şi compensarea cheltuielilor de judecată
- Temei legal
- termenul de declarare a apelului, temeiurile repunerii în termen
2r-32/18 — încasarea despăgubirii de asigurare în ordine de regres și compensarea cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
2r-32/18
prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Central – N. Șova
instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău: M. Guzun, Iu. Cotruță, I. Țurcan
D E C I Z I E
24 ianuarie 2018 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componență:
Președintele ședinței,
Judecător Ala Cobăneanu
Judecători Dumitru Mardari și Luiza Gafton
examinând recursul declarat de Zabica Eugeniu, prin intermediul avocatului
Pavel Cotruță,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de asociația
profesională ,,Biroul Național al Asiguratorilor de Autovehicule” prin intermediul
avocatului stagiar Puțuntica Eric împotriva lui Zabica Eugeniu cu privire la încasarea
în ordine de regres a despăgubirii de asigurare, dobânzii de întârziere și compensarea
cheltuielilor de judecată,
împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 07 noiembrie 2017, prin care
s-a respins cererea lui Zabica Eugeniu cu privire la repunerea în termen a cererii de
apel și s-a restituit cererea de apel ca fiind tardiv
c o n s t a t ă
La 06 decembrie 2016 prin intermediul oficiului poștal avocatul stagiar
Puțuntica Eric, împuternicit prin mandatul din 01 noiembrie 2016 să acorde asistență
juridică în instanța de judecată cu dreptul de a semna și depune cererea de chemare în
judecată (f.d. 10) a depus în interesele asociației profesionale ,,Biroul Național al
Asiguratorilor de Autovehicule” cerere de chemare în judecată împotriva lui Zabica
Eugeniu cu privire la încasarea în ordine de regres a despăgubirii de asigurare,
dobânzii de întârziere și compensarea cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii de chemare în judecată avocatul stagiar Puțuntica Eric a
indicat că la 21 octombrie 2013 în mun. Chișinău s-a produs accidentul rutier cu
implicarea automobilului de model Skoda Roomster, număr de înmatriculare XXXX,
condus de Zabica Eugeniu și automobilului de model VW Golf, număr de
înmatriculare YYYY, condus de Gubenco Denis.
A concretizat că conform deciziei agentului constatator din 04 august 2014 și
potrivit procesului-verbal cu privire la contravenție, vinovat de producerea
accidentului rutier a fost recunoscut Zabica Eugeniu, care la momentul producerii
accidentului nu deținea poliță de asigurare obligatorie de răspundere civilă auto
internă.
La 05 noiembrie 2014 persoana păgubită Lozan Ana a solicitat acordarea
despăgubirilor de asigurare ce i se cuvin conform prevederilor legale în vigoare, ca
urmare a prejudiciului suferit în urma accidentului de circulație produs la 21
octombrie 2013.
A menționat că la 06 februarie 2015 a achitat Alinei Lozan din mijloacele
Fondului de Protecție a Victimelor Străzii despăgubirea de asigurare pentru daunele
1
cauzate autovehiculului de model VW Golf, număr de înmatriculare YYYY în sumă
de 62 701 lei.
A precizat că la 13 mai 2016 a expediat lui Zabica Eugeniu somație, prin care
i-a comunicat despre necesitatea achitării despăgubiri de asigurare, însă cererea a
rămas fără răspuns.
Obligația pârâtului este purtătoare de dobândă și dobânda aferentă despăgubirii
de asigurare constituie suma de 5 461 lei.
Avocatul stagiar Puțuntica Eric cere încasarea din contul lui Zabica Eugeniu în
beneficiul asociației obștești ,,Biroul Național al Asiguratorilor de Autovehicule” a
despăgubirii de asigurare în sumă de 62 701 lei, dobânzii de întârziere în mărime de
5 461 lei, compensarea taxei de stat achitată la depunerea acțiunii în mărime de
2 044,86 lei și a cheltuielilor de asistență juridică în mărime de 2 500 lei (f.d. 4-9).
Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Central din 27 aprilie 2017 s-a
admis integral cererea de chemare în judecată depusă de asociația profesională
,,Biroul Național al Asiguratorilor de Autovehicule”.
S-a încasat de la Zabica Eugeniu în beneficiul asociației profesionale ,,Biroul
Național al Asiguratorilor de Autovehicule” suma de 62 701 lei cu titlu de
despăgubire de asigurare pentru prejudiciul material cauzat, suma de 5 461 lei cu titlu
de dobândă de întârziere pentru perioada de la 25 mai 2016 – 01 noiembrie 2016,
suma de 2 044,86 lei cu titlu de cheltuieli de judecată legate de achitare taxei de stat
și suma de 2 500 lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică (f.d. 57).
La 30 mai 2017 prin intermediul oficiului poștal avocatul Pavel Cotruță,
împuternicit prin mandatul din 07 februarie 2017 să acorde asistență juridică în
instanța de judecată cu dreptul de a ataca hotărârea judecătorească (f.d. 48), a depus
în interesele lui Zabica Eugeniu apel nemotivat împotriva hotărârii Judecătoriei
Chișinău, sediul Central din 27 aprilie 2017, solicitând repunerea recursului în termen
(f.d. 59).
La 05 iulie 2017 avocatul Cotruță Pavel a depus cerere de repunere în termen a
cererii de apel, invocând că omiterea termenului s-a datorat intervenției unor
circumstanțe imprevizibile de ordin familial, medical și tehnic, care au făcut
imposibilă definitivarea și depunerea actului procedural în ultima zi a termenului.
Curtea de Apel Chișinău prin încheierea din 07 noiembrie 2017 a respins
cererea lui Zabica Eugeniu cu privire la repunerea în termen a cererii de apel și a
restituit cererea de apel ca fiind depusă cu omiterea termenului de declarare (f.d. 75-
77).
La 22 noiembrie 2017 prin intermediul oficiului poștal avocatul Cotruță Pavel
a declarat în interesele lui Zabica Eugeniu recurs împotriva încheierii Curții de Apel
Chișinău din 07 noiembrie 2017, solicitând admiterea acestuia, casarea încheierii și
emiterea unei noi decizii sub formă de încheiere de repunere în termen a cererii de
apel.
În motivarea cererii de recurs, avocatul Pavel Cotruță a indicat că omiterea
termenului cu o zi s-a datorat defectării calculatorului în ultima zi de declarare a
apelului, defecțiune care s-a dovedit a fi iremediabilă, iar obținerea unor probe
despre defectarea aparatului tehnic a fost imposibilă, deoarece centrele de deservire
tehnică au refuzat primirea calculatorului pentru reparație.
În conformitate cu art. 426 alin. (1) și (3) Codul de procedură civilă, recursul
împotriva încheierii se depune și se examinează în modul stabilit de prezentul capitol,
cu excepțiile stabilite de prezenta secțiune.
2
Recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 3 luni într-un
complet din 3 judecători, pe baza dosarului și a materialelor anexate la recurs, fără
examinarea admisibilității și fără participarea părților.
Studiind argumentele recursului în raport cu materialele pricinii, Colegiul civil,
comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că
recursul este depus în termen, însă este neîntemeiat și urmează a fi respins cu
menținerea încheierii din următoarele motive.
La 20 noiembrie 2017 Curtea de Apel Chișinău a expediat participanților la
proces copia încheierii din 07 noiembrie 2017, fapt ce denotă că recursul declarat de
avocatul Pavel Cotruță în interesele lui Zabica Eugeniu la 24 noiembrie 2017 este
depus în termen.
În conformitate cu art. 427 lit. a) Codul de procedură civilă, instanța de recurs,
după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și
să mențină încheierea.
Din materialele pricinii rezultă că în ședința de judecată din 27 aprilie 2017, la
care s-a pronunțat dispozitivul hotărârii, a fost prezent avocatul Pavel Cotruță în
interesele lui Zabica Eugeniu (f.d. 54).
În aceeași zi avocatul Pavel Cotruță a confirmat contra semnătură că a primit
copia dispozitivului din 27 aprilie 2017 (f.d. 58).
La 30 mai 2017 prin intermediul oficiului poștal avocatul Pavel Cotruță a
depus în interesele lui Zabica Eugeniu apel nemotivat împotriva hotărârii Judecătoriei
Chișinău sediul Central din 27 aprilie 2017, solicitând repunerea recursului în termen
(f.d. 59).
În conformitate cu art. 362 alin. (1) Codul de procedură civilă, termenul de
declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului hotărârii,
dacă legea nu prevede altfel.
În conformitate cu art. 111 alin. (1), (2) și (3) Codul de procedură civilă, actele
de procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care nu este
stabilit prin lege, termenul de procedură se fixează de către instanța judecătorească.
Termenul de procedură se instituie prin indicarea unei date calendaristice, datei
comunicării actului de procedură, a unei perioade sau prin referire la un eveniment
viitor și cert că se va produce. În ultimul caz, actul de procedură poate fi efectuat în
decursul întregii perioade.
Articolul 112 alin. (2) Codul de procedură civilă expres prevede că dacă ultima
zi a termenului este nelucrătoare, acesta expiră în următoarea zi lucrătoare.
Contrar prevederilor art. 362 alin. (1) Codul de procedură civilă, avocatul
Pavel Cotruță a depus apel nemotivat împotriva hotărârii primei instanțe la 30 mai
2017 după expirarea termenului de 30 zile de la data pronunțării dispozitivului
hotărârii din 27 aprilie 2017, depășind termenul de declarare cu 1 zi.
În conformitate cu art. 116 alin.(1) și (3) Codul de procedură civilă, persoanele
care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de procedură
pot fi repuse în termen de către instanță.
La cererea de repunere în termen se anexează probele ce dovedesc
imposibilitatea îndeplinirii actului. Totodată, trebuie efectuat actul de procedură care
nu a fost îndeplinit în termen (să fie depusă cererea, să fie prezentate documentele
respective etc.).
3
Avocatul Pavel Cotruță a invocat temei de repunere în termen a cererii de apel
și de depășire a termenului de declarare a apelului cu 1 zi, argumentul că în ultima zi
de declarare a apelului calculatorul său s-a defectat iremediabil.
În opinia instanței de recurs, instanța de apel întemeiat a constatat că
argumentele invocate în cererea de repunere în termen sunt neîntemeiate, din
considerentul că defecțiunea computerului nu constituie un impediment pentru
îndeplinirea actului de procedură în termen.
Or, în conformitate cu art. 364 alin. (1) Codul de procedură civilă, cererea de
apel se depune în scris la instanța judecătorească a cărei hotărâre se atacă, cu plata
taxei de stat în cazul în care apelul se impune cu taxă, în condițiile legii.
Prevederile legale nu indică expres că cererea de apel trebuie să fie
dactilografiată, or necesitatea dactilografierii actului procedural este prevăzută expres
la depunerea cererii de chemare în judecată în condițiile art. 166 alin. (7) Codul de
procedură civilă și la depunerea cererii de recurs în condițiile art. 437 alin. (1) Codul
de procedură civilă.
În conformitate cu art. 10 alin. (1) Codul de procedură civilă, sancțiunile
procedurale sunt urmările nefavorabile, stabilite de normele de drept procedural civil,
care survin pentru subiectul obligat în raport procedural în caz de neîndeplinire sau de
îndeplinire defectuoasă a unui act de procedură, precum și în caz de exercitare
abuzivă a unui drept procedural.
Avocatul Pavel Cotruță nu a depus diligența necesară în vederea exercitării
căii de atac în interiorul termenului acordat de legiuitor și urmează să-și asume
răspunderea pentru aceste fapte, iar instanța de apel corect a respins cererea de
repunere a apelului în termen, restituind cererea de apel ca fiind depusă cu omiterea
termenului de declarare, în condițiile în care nu au fost administrate probe ce justifică
omiterea termenului de declarare.
În conformitate cu art. 56 alin. (3) Codul de procedură civilă, participanții la
proces sunt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. În
cazul abuzului de aceste drepturi sau al nerespectării obligațiunilor procedurale, se
aplică sancțiunile prevăzute de legislația procedurală civilă.
Articolul 61 alin. (1) Codul de procedură civilă expres prevede că părțile sunt
obligate să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. Instanța
judecătorească pune capăt oricărui abuz de aceste drepturi dacă prin abuz se
urmărește tergiversarea procesului sau inducerea sa în eroare.
Prin urmare, Curtea de Apel Chișinău corect a respins demersul de repunere a
apelului în termen ca fiind neîntemeiat și a restituit cererea de apel declarată ca fiind
depusă tardiv.
În conformitate cu art. 369 alin. (1) lit. b) Codul de procedură civilă, instanța
de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă apelul a fost depus în afara
termenului legal, iar apelantul nu solicită repunerea în termen sau instanța de apel a
refuzat să efectueze repunerea în termen.
Încheierea Curții de Apel Chișinău din 07 noiembrie 2017 este compatibilă cu
respectarea garanțiilor unui proces echitabil, în sensul prevederilor art. 6 § 1 din
Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților
Fundamentale.
În hotărârea Ponomaryov vs. Ucraina 3236/03 din 03 aprilie 2008, Curtea
Europeană a Drepturilor Omului a statuat că dacă termenul pentru introducerea unei
căi ordinare de atac este reînnoit după un interval considerabil și pentru motive care
4
nu par să fie foarte convingătoare, o asemenea decizie ar putea înfrânge principiul
securității raporturilor juridice într-un mod similar cu o cale extraordinară de atac.
Curtea a admis că revine în primul rând instanțelor interne sa decidă asupra repunerii
în termenul de introducere a căii ordinare de atac, dar ele nu se bucură de o marjă de
apreciere nelimitată. Instanțele sunt obligate să indice motivele pentru care au
acceptat repunerea în termen. Un asemenea motiv ar putea fi, spre exemplu,
necomunicarea hotărârii luate în proces de către autoritățile competente ale statului.
Chiar și atunci, totuși, posibilitatea repunerii în termen nu ar fi nelimitată, dată fiind
obligația părților de a se interesa, la intervale rezonabile, de stadiul procesului de care
ele au cunoștință.
În cauzele Ceachir contra Moldovei din 15 ianuarie 2008 și Melnic contra
Moldovei din 14 noiembrie 2006, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a notat că
prin neaducerea vreunui motiv pentru prelungirea termenului de depunere de către
pârâți a unui act procedural, instanțele judecătorești naționale încalcă drepturile
reclamanților la un proces echitabil.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa constantă a reiterat
că ține de obligația părților de a lua măsurile necesare privind protejarea drepturilor
sale de acces la instanță (a se vedea cauzele Van Harn vs. Germania, nr. 7557/03 din
11 septembrie 2007).
Exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un
anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, cărora li se
subsumează și instituirea unor termene, după a căror expirare valorificarea
respectivului drept nu mai este posibilă.
Astfel, din considerentele menționate și având în vedere că instanța de apel a
aplicat corect normele de drept procedural, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul
ca neîntemeiat și de a menține încheierea contestată.
În conformitate cu art. 427 lit. a) Codul de procedură civilă, Colegiul civil,
comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
d e c i d e :
Se respinge recursul declarat de Zabica Eugeniu, prin intermediul avocatului
Pavel Cotruță.
Se menține încheierea Curții de Apel Chișinău din 07 noiembrie 2017, în cauza
civilă la cererea de chemare în judecată depusă de asociația profesională ,,Biroul
Național al Asiguratorilor de Autovehicule” prin intermediul avocatului stagiar
Puțuntica Eric împotriva lui Zabica Eugeniu cu privire la încasarea în ordine de
regres a despăgubirii de asigurare, dobânzii de întârziere și compensarea cheltuielilor
de judecată.
Decizia este irevocabilă.
Președintele ședinței,
Judecător Ala Cobăneanu
Judecători Dumitru Mardari
Luiza Gafton
5