3ra-50/18 — obligarea furnizării informatiei si încasarea cheltuielilor de judecată

dosarul nr. 3ra – 50/18

Instanța de fond: Judecătoria Buiucani, mun. Chișinău

Judecătoirul: C. Valah,

Instanța de apel: CA Chișinău

Judecători: M. Ciugureanu, Iu. Cotruță, N. Simciuc,

Î N C H E I E R E

24 ianuarie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală,

judecători Mariana Pitic, Dumitru Visternicean,

examinând recursul declarat de către Asociația Obștească „Asociația Presei

Independente”,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Asociația Obștească

„Asociația Presei Independente” împotriva Unității Consolidate pentru Implementarea și

Monitorizarea Programului de Restructurare a Sectorului Vitivinicol cu privire la

obligarea furnizării informației și încasarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din data de 21 februarie 2017,

C O N S T A T Ă:

Asociația Obștească „Asociația Presei Independente” la data de 27 iulie 2015 s-a

adresat cu cerere de chemare în judecată în procedura contenciosului administrativ

împotriva Unității Consolidate pentru Implementarea și Monitorizarea Programului de

Restructurare a Sectorului Vitivinicol, prin care a solicitat obligarea furnizării

informației de interes public și anume declarațiile de venituri și de proprietate precum și

cele de interese personale ale directorului executiv Iurie Brumărel și încasarea

cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat, că la data de 25 iunie 2015 s-a adresat

cu cerere privind accesul la informații solicitând, eliberarea declarațiilor de venituri,

proprietate și de interese personale pentru anii 2012-2013 în privința lui Iurie Brumărel,

directorul executiv al instituției publice sus –menționate.

În legătură cu expirarea termenului prevăzut de lege pentru soluționarea cererii,

pârâtul nu a furnizat nici un răspuns.

Consideră, că prin nesoluționarea cererii s-a încălcat dreptul constituțional la

informare activă, veridică și la timp asupra chestiunilor de interes public.

Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 30 septembrie 2016

cerere de chemare în judecată depusă de Asociația Obștescă „Asociația Presei

1

Independente” s-a admis parțial, s-a obligat Unitatea Consolidată pentru Implementarea

și Monitorizarea Programului de Restructurare a Sectorului Vitivinicol să furnizeze

informația solicitată prin demersul din 25 iunie 2015, în rest acțiunea s-a respins.

(f.d. 59, 62-65)

În susținerea poziției sale instanța de fond a menționat, că pe parcursul examinării

cauzei s-a constatat, încălcarea dreptului Asociației Obșteaști „Asociația Presei

Independente” la accesul la informații, ori la data de 25 iunie 2015 a expediat cerere în

adresa Unității Consolidate pentru Implementarea și Monitorizarea Programului de

Restructurare a Sectorului Vitivinicol la care nu a primit nici un răspuns fapt ce

contravine legislației în vigoare. Argumentele pârâtului cu privire la faptul că nu dispune

de această informație nu poate fi reținut, ori nu a expediat acest răspuns în adresa

solicitantului.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din data de 21 februarie 2017 s-a admis

apelul declarat de către Unitatea Consolidată pentru Implementarea și Monitorizarea

Programului de Restructurare a Sectorului Vitivinicol, s-a casat hotărârea Judecătoriei

Buiucani, mun. Chișinău din data de 30 septembrie 2016 cu emiterea unei noi hotărâri

privind respingerea acțiunii ca fiind neîntemeiate. (f.d. 95, 96-102)

Pentru a ajunge la această concluzie instanța de apel a reținut faptul că Asociația

Obștească „Asociația Presei Independente” la depunerea cererii de chemare în judecată

nu a probat că a expediat în adresa Unității Consolidate pentru Implementarea și

Monitorizarea Programului de Restructurare a Sectorului Vitivinicol cerere cu privire la

eliberarea unei informații, precum nici patul recepționării de către ultimul a cererii. Prin

urmare, instanța de fond nu a constata și elucidat circumstanțele importante pentru

soluționarea litigiului.

De asemenea, instanța de fond greșit a interpretat faptul că Unitatea Consolidată

pentru Implementarea și Monitorizarea Programului de Restructurare a Sectorului

Vitivinicol deține calitatea de furnizor al informației solicitate de către Asociația

Obștească „Asociația Presei Independente”.

Mai mult ca atât, informația solicitată este publică, fiind plasată pe site-ul

Comisiei Naționale de Integritate, iar Asociația Obștească „Asociația Presei

Independente” având posibilitatea de a face cunoștință cu această informație oricând din

momentul publicării.

Nefiind de acord cu decizia intanței de apel, la data de 24 iulie 2017 Asociația

Obștească „Asociația Presei Independente” a contestat-o cu recurs, solicitând admiterea

recursului, casarea deciziei instanței de apel cu menținerea hotărârii primei instanțe,

constatarea încălcării dreptului de acces la informație și obligarea furnizării informației.

(f.d. 106-114).

În susținerea recursului recurenta a indicat, că instanța de apel a interpretat eronat

normele de drept material. La caz nu este necesar de a demonstra faptul expedierii cererii

în adresa Unității Consolidate pentru Implementarea și Monitorizarea Programului de

Restructurare a Sectorului Vitivinicol, ori aceasta a recunoscut faptul că a formulat un

răspuns la cerere, însă nu-l prezintă din motiv că nu este confirmată expedierea cererii.

2

Faptul furnizării informației pe parcursul examinării cauzei nu va determina

respingerea acțiunii ca fiind neîntemeiată, deoarece acest fapt semnifică recunoașterea

acțiunii că către Unitatea Consolidată pentru Implementarea și Monitorizarea

Programului de Restructurare a Sectorului Vitivinicol.

Mai mult ca atât, informația solicitată este de interes public sporit, iar îngrădirea

accesului la această informație nu este justificat și poate descuraja persoanele interesate

de a mai urmări domeniul respectiv.

La data de 12 ianuarie 2018 Unitatea Consolidată pentru Implementarea și

Monitorizarea Programului de Restructurare a Sectorului Vitivinicol a depus referință,

prin care a solicitat respingerea recursului ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. 434 alin. 1) CPC recursul se declară în termen de 2 luni de la

data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

După cum denotă din actele cauzei copia deciziei integrale a instanței de apel din

21 februarie 2017, a fost expediată participanților la proces la 07 martie 2017, sub nr.

2233, fapt confirmat prin scrisoarea de expediere, însă, la materialele cauzei careva

dovezi în vederea recepționării copiei deciziei lipsesc (f.d.104). Totodată, potrivit

înscrisului reprezentantului recurentului acesta a făcut cunoștință cu decizia recurată la

data de 20 iulie 2017 ( verso f.d. 102).

În consecință, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție consideră, că recurenta Asociația Obștească „Asociația

Presei Independente” s-a conformat prevederilor legale și a declarat recurs la

24 iulie 2017, în termen.

Examinând temeiurile recursului declarat de către Asociația Obștească „Asociația

Presei Independente” în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că

recursul urmează a fi declarat inadmisibil, din următoarele considerente.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la

proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) CPC, se consideră că normele de drept

material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: nu

a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

a interpretat în mod eronat legea; a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia

dreptului.

În conformitate cu art. 432 alin. (3) CPC, se consideră că normele de drept

procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: pricina a fost judecată de

un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; pricina a fost judecată în

absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de

judecată; în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului; instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

3

implicate în proces; în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; hotărârea a

fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Alin. (4) al articolului menționat prevede că, săvârșirea a altor încălcări decât cele

indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în

care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă

în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3)

și (4) CPC.

Recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procedural, verificîndu-se doar legalitatea deciziei, dar

nu și temeinicia în fapt.

În acest sens Completul reține, că sarcina instanței de recurs la aceasta etapă este

de a verifica temeiurile recursului și argumentele privind caracterul ilegal al deciziei

atacate, în limitele în care au fost formulate și prin prisma drepturilor garantate de

Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Completul evidențiază că, în lumina jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor

Omului, procedura de examinare a admisibilității unui recurs în materie civilă trebuie să

corespundă în principiu garanțiilor unui proces echitabil, consfințite de art. 6 din CEDO,

în special cu referire la dreptul de acces liber la justice și la dreptul subsecvent de a fi

audiat de о instanta judecatoreasca (hotărârile Delcourt contra Belgiei din 17 ianuarie

1970 și Erfar-Avef contra Greciei din 27 martie 2014).

In acest context, completul reține că dreptul unei persoane de acces liber la justiție

poate fi limitat, inclusiv prin instituirea procedurii de examinare a admisibilitații

recursului, or prin însăși natura lor, condițiile pentru examinarea unei cereri introduse ре

о cale de atac extraordinară pot fi mai stricte decât condițiile stabilite pentru о cale de

atac ordinară. Asemenea rigori urmăresc scopul de aplicare și interpretare unitară a

legislației și îndeplinesc funcțiile de administrare eficientă a justiției, fiind în deplină

concordanță cu art. 6 din CEDO (hotarârea Trevisanato contra Italiei din 15 septembrie

2016).

Completul reține că obligația de a motiva un act judecătoresc poate varia în funcție

de natura actului în cauză (hotărârea Hansen contra Norvegiei din 2 octombrie 2014), iar

în concepția CtEDO, nu se impune motivarea detaliată a deciziei unei instanțe de recurs

care, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge un recurs ca fiind „lipsit de

șanse de succes” (hotărârea Nersesyan contra Armeniei din 19 ianuarie 2010).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Asociația Obștească „Asociația

Presei Independente”, este declarativ și nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.

432 alin. (2), (3), (4) CPC, care să justifice afirmația de ilegalitate a deciziilor instanței

4

de apel, i-ar alegațiile invocate în recurs nu indică încălcarea esențială sau aplicarea

eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța

de apel, respectiv, nu constituie temei pentru declararea recursului admisibil.

Astfel, reieșind din considerentele menționate, completul Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia

de a considera recursul declarat de Asociația Obștească „Asociația Presei Independente”,

ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin.(2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

D I S P U N E :

Recursul, declarat de către Asociația Obștească „Asociația Presei Independente”,

se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală

judecători Mariana Pitic

Dumitru Visternicean

5