3ra-68/18 — contestarea actului administrativ

3ra-68/18 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

dosarul nr. 3ra-68/18

prima instanță: Judecătoria Rîșcani, mun. Chișinău

Judecător: V.Ciumac

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău

Judecători: N.Vascan, E.Fistican, V.Clima

Î N C H E I E R E

24 ianuarie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Luiza Gafton

Tamara Chișca-Doneva

examinând admisibilitatea recursului declarat de Asociația Obștească ,,Livada”,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Oficiul Teritorial

Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului comunei Stăuceni, intervenient

accesoriu, Asociația Obștească ,,Livada” cu privire la contestarea actului administrativ,

și la cererea de chemare în judecată depusă de Oficiul Teritorial Chișinău al

Cancelariei de Stat împotriva Consiliului comunei Stăuceni, intervenient accesoriu,

Asociația Obștească ,,Livada” cu privire la contestarea actului administrativ,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 28 iunie 2017, prin care a fost

admis apelul declarat de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, casată

hotărârea Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 09 iunie 2016 și adoptată o nouă

hotărâre, prin care cererile de chemare în judecată au fost admise,

c o n s t a t ă :

La 22 iulie 2015, Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat (în continuare

OTC al Cancelariei de Stat) a depus cererea de chemare în judecată împotriva

Consiliului comunei Stăuceni, intervenient accesoriu, AO ,,Livada” cu privire la

contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii reclamantul indică că la 06 mai 2015, Consiliul comunei

Stăuceni a adoptat decizia nr. 4/3 ,,Cu privire la aprobarea actelor de constatare pe

teren în scopul stabilirii modului de folosință a membrilor AO ,,Livada”.

Menționează că în conformitate cu art. 64 ale Legii nr. 436-XVI din

28 decembrie 2006 privind administrația publică locală, a efectuat un control sub

aspectul legalității a deciziei respective, în rezultatul căruia a constatat că actul

administrativ vizat, a fost adoptat contrar prevederilor legale.

Astfel, în conformitate cu art. 68 ale Legii nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006

privind administrația publică locală, prin notificarea nr. 1304/OT -1188 din 12 iunie

4

1

2015, OTC al Cancelariei de Stat a solicitat Consiliului com. Stăuceni abrogarea

deciziei nr.4/3 din 06 mai 2015, ca fiind emisă contrar legislației, însă notificarea nu a

fost examinată în termenul stabilit.

Prin urmare, consideră că decizia menționată este una ilegală, deoarece Consiliul

com. Stăuceni nu este în drept de a stabili modul de folosință a terenului pentru

membrii AO ,,Livada”, în scopul amplasării cartierului locativ în situația în care

sectorul XXXX vizat în decizia contestată nu a fost inclus în intravilanul localității, iar

perimetrul intravilanului comunei nu a fost modificat în baza unei decizii a Consiliului

municipal Chișinău.

Mai mult, planul urbanistic în detaliu la care se face referire în decizia nr.4/3 din

06 mai 2015, a fost contestat în instanța de judecată, iar ca urmare prin aprobarea

actelor de constatare în baza unui Plan urbanistic în detaliu duce la consecințe

ireparabile în cazul producerii efectelor.

OTC al Cancelariei de Stat și-a întemeiat prezenta cerere de chemare în judecată

în baza art. art. 1, 6, 13 alin. (4), 16, 33 alin. (2), 34 și 44 ale Legii nr. 835 din 17 mai

1996 privind principiile urbanismului și amenajării teritoriului, art. 9 Codul funciar și

art. 220 alin. (1) Cod civil.

Solicită reclamantul, anularea deciziei Consiliului comunei Stăuceni nr. 4/3 din

06 mai 2015 ,,Cu privire la aprobarea actelor de constatare pe teren în scopul stabilirii

modului de folosință a membrilor AO ,,Livada”. (f.d. 2-5, vol.I)

La fel, la 22 iulie 2015, Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat (în

continuare OTC al Cancelariei de Stat) a depus cererea de chemare în judecată

împotriva Consiliului comunei Stăuceni, intervenient accesoriu, AO ,,Livada” cu

privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii reclamantul indică că la 28 aprilie 2015, Consiliul comunei

Stăuceni a adoptat decizia nr. 3/10 ,,Cu privire la aprobarea planului urbanistic de

detaliu, AO ,,Livada”.

Menționează că în conformitate cu art. 68 ale Legii nr. 436-XVI din

28 decembrie 2006 privind administrația publică locală, a efectuat un control sub

aspectul legalității a deciziei respective, în rezultatul căruia a constatat că actul

administrativ vizat, a fost adoptat contrar prevederilor legale.

Astfel, în conformitate cu art. 64 ale Legii nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006

privind administrația publică locală, prin notificarea nr. 1304/OT -1190 din 12 iunie

4

2015, OTC al Cancelariei de Stat a solicitat Consiliului com. Stăuceni abrogarea

deciziei nr.3/10 din 28 aprilie 2015, ca fiind emisă contrar legislației, însă notificarea

nu a fost examinată în termenul stabilit.

De asemenea, reclamantul a relevat că Consiliul com. Stăuceni prin decizia

nr.11/23 din 12 octombrie 2010, întru executarea prevederilor art.39 Cod Funciar a

inclus în intravilanul localității terenurile adiacente intravilanului comunei, prin urmare

sectorul XXXX pe care se acceptă construcția unui cartier locativ, nu se regăsește în

decizia nr.11/23 din 12 octombrie 2010.

Reclamantul a statuat că, la 11 februarie 2011 prin decizia nr.1/50 Consiliului

mun. Chișinău, a aprobat perimetrul intravilanului comunei Stăuceni având în vedere

decizia nr.11/23 din 12 octombrie 2010.

A indicat că, Planul urbanistic General de Dezvoltare a comunei Stăuceni a fost

aprobat la 18 decembrie 2012, în baza deciziei Consiliul com. Stăuceni nr.9/27, ca

2

ulterior Consiliul com. Stăuceni la 22 noiembrie 2013, prin decizia nr.7/22 să accepte

modificarea decizii nr.11/23 din 12 octombrie 2010, prin includerea în Planul

urbanistic General a mai multor terenuri, inclusiv și sectorul XXXX, decizie ce a fost

contestată de OTC al Cancelariei de Stat, și respectiv, abrogată de Consiliul com.

Stăuceni la 16 septembrie 2014.

Totodată, a reiterat faptul că, în pct.2 din decizia nr.7/3 din 16 septembrie 2014,

se atestă că terenurile menționate în decizia anterioară (abrogată) inclusiv și sectorul

XXXX, sunt sectoare de teren parte componentă a intravilanului, conform Planului

urbanistic general al localității, care ulterior prin decizia nr.1/26 din 10 februarie 2015,

a abrogat pct.2 al deciziei nr.7/3 din 16 septembrie 2014.

Reclamantul a menționat că, pentru ca acest sector de teren să facă parte din

Planul urbanistic General al localității, Consiliul urmează să modifice Planul general

de dezvoltare a localității, care în contextul art.33 alin.(2) și art.34 al Legii nr.835 din

17 mai 1996 privind principiile urbanismului și amenajării teritoriului, planurile

urbanistice și planurile de amenajare a teritoriului pot fi modificate, fără a schimba

concepția lor generală, pentru a cuprinde prevederile principale ale documentației

aprobate pentru părțile componente ale acelui teritoriu. Documentația de urbanism și

amenajare a teritoriului modificată conform art.33 se consideră documentație nouă și

urmează să fie aprobată în condițiile prezentei legi.

Prin urmare, consideră reclamantul că decizia menționată este una ilegală,

deoarece perimetrul intravilanului comunei Stăuceni, a fost aprobat prin decizia

Consiliului mun. Chișinău nr. 1/50 din 11 februarie 2011, având la bază decizia nr.

11/23 din 12 octombrie 2010 a Consiliului com. Stăuceni, astfel prin includerea

sectorului nr. XXXX în intravilanul comunei Stăuceni, se modifică perimetrul

intravilanului comunei, aprobarea căreia ține de competența Consiliului municipal

Chișinău.

Astfel, planul urbanistic de detaliu se aprobă doar în baza unui plan urbanistic

general care urmează a fi aprobat/modificat în condițiile legii.

Ca urmare, decizia nr.3/10 din 28 aprilie 2015, a fost emisă cu încălcarea

prevederilor art. art. 1, 6, 13 alin. (4), 16, 33 alin. (2) și 34 ale Legii nr. 835 din 17 mai

1996 privind principiile urbanismului și amenajării teritoriului, art. 9 Codul funciar și

art. 220 alin. (1) Cod civil.

Solicită reclamantul, anularea deciziei Consiliului comunei Stăuceni nr. 3/10 din

28 aprilie 2015 ,,Cu privire la aprobarea planului urbanistic de detaliu, AO ,,Livada”.

(f.d. 2-5, Vol.II)

Prin încheierea Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 25 februarie 2016 s-a

conexat cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de OTC al Cancelariei

de Stat împotriva Consiliului com. Stăuceni, intervenient accesoriu, Asociația

Obștească ,,Livada”, privind anularea deciziei nr. 4/3 din 06 mai 2015 la cauza civilă

la cererea de chemare în judecată depusă de OTC al Cancelariei de Stat împotriva

Consiliului com. Stăuceni, intervenient accesoriu, Asociația Obștească ,,Livada”,

privind anularea deciziei nr. 3/10 din 28 aprilie 2015. (f.d. 40, vol.II)

Prin hotărârea judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 09 iunie 2016, a fost

respinsă cererea de chemare în judecată depusă de OTC al Cancelariei de Stat

împotriva Consiliului com. Stăuceni, intervenient accesoriu AO ,,Livada” privind

anularea deciziei nr.4/3 din 06 mai 2015 și cererea de chemare în judecată depusă de

3

OTC al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului com. Stăuceni, intervenient accesoriu

AO ,,Livada” privind anularea deciziei nr.3/10 din 28 aprilie 2015, ca nefondate. (f.d.

231-238, vol.I)

La 23 iunie 2016, OTC al Cancelariei de Stat a declarat apel împotriva hotărârii

Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 09 iunie 2016, solicitând admiterea apelului,

casarea hotărârii primei instanțe, și pronunțarea unei noi hotărâri de admitere integrală

a cererilor de chemare în judecată.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 28 iunie 2017, a fost admis apelul

declarat de OTC al Cancelariei de Stat, casată hotărârea Judecătoriei Rîșcani, mun.

Chișinău din 09 iunie 2016 și adoptată o nouă hotărâre, prin care cererile de chemare

în judecată depuse de OTC al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului com. Stăuceni,

intervenient accesoriu AO ,,Livada”, privind anularea actelor administrative au fost

admise. S-au declarat ilegale și s-au anulat decizia Consiliului comunei Stăuceni nr.

3/10 din 28 aprilie 2015 ,,Cu privire la aprobarea planului urbanistic de detaliu, AO

,,Livada” și decizia Consiliului comunei Stăuceni nr. 4/3 din 06 mai 2015 ,,Cu privire

la aprobarea actelor de constatare pe teren în scopul stabilirii modului de folosință a

membrilor AO ,,Livada”. (f.d. 152-161, vol.III)

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut prevederile art. 3 alin. (2), 15

alin. (2) și 26 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ, art. art. 64, 68 alin. (1),

(3), (4) din Legea privind administrația publică locală nr. 436 din 28 decembrie 2006,

pct. 4 al Regulamentului general de urbanism aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 5

din 05 ianuarie 1998, art.art. 1, 6, 13 alin. (4) și 16 ale Legii nr. 835 din 17 mai 1996

privind principiile urbanismului și amenajării teritoriului.

Cu referire la nomele citate și în coraport cu materialele cauzei, instanța de apel

a reținut că amplasarea construcțiilor și amenajărilor, schimbarea destinației

terenurilor, efectuarea altor operațiuni urbanistice se adoptă numai în baza

documentației de urbanism și amenajare a teritoriului aprobate, cu respectarea

cerințelor și procedurilor prevăzute de legislație.

Sub acest aspect, instanța de apel a evidențiat că prin documentația de urbanism

și amenajare a teritoriului cu caracter reglementator se stabilește destinația terenurilor

și regulile de utilizare a acestora, iar în baza ei, se eliberează certificatul de urbanism și

autorizația de construire. Modul de utilizare a terenurilor pentru orice fel de construcții

trebuie să fie reglementat prin planuri urbanistice și planuri de amenajare a teritoriului.

Iar, în baza art.13 alin.(4) al Legii nr.835 din 17 mai 1996 privind principiile

urbanismului și amenajării teritoriului, componența reglementatoare a planului

urbanistic general cuprinde prevederi ce vizează delimitarea intravilanului localității,

care potrivit art.9 al Codului Funciar, stabilirea și schimbarea perimetrului

intravilanului localităților și soluționarea litigiilor privind perimetrele ține de

competența Consiliului mun. Chișinău.

Astfel, în speța dedusă judecății, instanța de apel a constat cu certitudine că,

Consiliul com. Stăuceni prin decizia nr.11/23 din 12 octombrie 2010, întru executarea

prevederilor art.39 Cod Funciar, a inclus în intravilanul localității terenurile adiacente

intravilanului comunei, prin urmare sectorul nr.XXXX pe care se acceptă construcția

unui cartier locativ, nu se regăsește în decizia nr.11/23 din 12 octombrie 2010.

4

Ulterior, la 11 februarie 2011, prin decizia nr.1/50 Consiliului mun. Chișinău a

aprobat perimetrul intravilanului comunei Stăuceni având în vedere decizia nr.11/23

din 12 octombrie 2010.

Prin urmare, Planul urbanistic General de Dezvoltare a comunei Stăuceni a fost

aprobat la 18 decembrie 2012, în baza deciziei Consiliul com. Stăuceni nr.9/27, ca

ulterior Consiliul com. Stăuceni la 22 noiembrie 2013, prin decizia nr.7/22 să accepte

modificarea decizii nr.11/23 din 12 octombrie 2010, prin includerea în Planul

urbanistic General a mai multor terenuri, inclusiv și sectorul nr.XXXX, decizie ce a

fost contestată de OTC al Cancelariei de Stat, și respectiv, abrogată de Consiliul com.

Stăuceni la 16 septembrie 2014.

Iar, prin decizia nr.7/3 din 16 septembrie 2014, în pct.2 Consiliul com. Stăuceni

se atestă că terenurile menționate în decizia anterioară (abrogată) inclusiv și sectorul

nr.XXXX sunt sectoare de teren parte componentă a intravilanului, conform Planului

urbanistic general al localității, care ulterior prin decizia nr.1/26 din 10 februarie 2015,

Consiliul com. Stăuceni să abroge pct.2 al deciziei nr.7/3 din 16 septembrie 2014.

Instanța de apel a remarcat că, pentru ca acest sector de teren să facă parte din

Planul urbanistic General al localității, AO ,,Livada” urma să modifice Planul general

de dezvoltare a localității. Or, potrivit art.33 alin.(2) și art.34 al Legii nr.835 din

17.05.1996 privind principiile urbanismului și amenajării teritoriului, Planurile

urbanistice și planurile de amenajare a teritoriului pot fi modificate, fără a schimba

concepția lor generală, pentru a cuprinde prevederile principale ale documentației

aprobate pentru părțile componente ale acelui teritoriu. Documentația de urbanism și

amenajare a teritoriului modificată conform art.33 se consideră documentație nouă și

urmează să fie aprobată în condițiile prezentei legi.

Totodată, Curtea de Apel Chișinău în soluția adoptată a menționat că, sectorul

nr.XXXX nu a fost inclus în hotarele intravilanului comunei Stăuceni, deoarece

perimetrul intravilanului comunei Stăuceni, a fost aprobat prin decizia Consiliului

mun. Chișinău nr.1/50 din 11 februarie 2011, având la bază decizia nr.11/23 din 12

octombrie 2010, a Consiliului com. Stăuceni, prin includerea sectorului nr.XXXX în

intravilanul comunei Stăuceni se modifică perimetrul intravilanului comunei,

aprobarea căreia ține de competența Consiliului mun. Chișinău dar nu de competența

Consiliului com. Stăuceni.

Instanța de apel a conchis că planul urbanistic general diferă de planul urbanistic

general de dezvoltare, astfel încât planul urbanistic de detaliu se aprobă doar în baza

unui plan urbanistic general care urmează să fie aprobat/modificat în condițiile legii în

speța respectivă de către Consiliul mun. Chișinău, dar nu de către Consiliului comunei

Stăuceni.

Finalmente, Curtea de Apel Chișinău a punctat că sistemul de coordonate

prezentat de către reprezentanții Consiliului com. Stăuceni și a AO ,,Livada”, precum

că lotul de teren cu nr. cadastral XXXX, face parte din intravilanul comunei Stăuceni,

mun. Chișinău, nu poate fi luat în considerare, or, stabilirea faptului că acest lot de

teren face parte din intravilanul comunei Stăuceni, mun. Chișinău nu ține de

competența instanței de judecată, dar ține de competența Consiliului mun. Chișinău,

care în acest sens urmează să adopte, în mod expres, o decizie.

Astfel, instanța de apel a considerat neîntemeiate argumentele reprezentanților

intimaților Consiliului com. Stăuceni și a AO ,,Livada” precum că prin decizia

5

Consiliului com. Stăuceni nr.11/23 din 12 octombrie 2010, lotul de teren cu nr.

cadastral XXXX, a fost inclus în intravilanul comunei Stăuceni, mun. Chișinău. Or, în

Registrul bunurilor imobile nu este înregistrat că terenul cu numărul cadastral XXXX

face parte din intravilanul comunei Stăuceni, mun. Chișinău.

În acest context a reținut că de OCT Chișinău filiala ÎS „Cadastru” nu a fost

executată decizia Consiliului com. Stăuceni nr. 7/22 din 22 noiembrie 2013 ,,Cu

privire la modificarea deciziei Consiliului comunei Stăuceni nr. 11/23 din 12

octombrie 2010, cu privire la includerea în Planul Urbanistic General al com. Stăuceni

a grădinilor adiacente hotarelor intravilanului comunei.

În consecință, instanța de apel a concluzionat că prima instanță incorect a aplicat

prevederile legale și neîntemeiat a respins cererile de chemare în judecată depuse de

OTC al Cancelariei de Stat, menținând actele administrative contestat ca fiind legale.

La 05 octombrie 2017, AO ,,Livada” a declarat recurs împotriva deciziei

instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și

menținerea hotărârii primei instanțe.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel,

considerând-o neîntemeiată și pasibilă de casare.

Menționează că instanța de apel nu a luat în considerare că potrivit schemei

încadrării în teritoriu a Planului Urbanistic de Detaliu privind sistematizarea

teritoriului pentru amplasarea cartierului locativ AO ,,Livada” în cumuna Stăuceni,

mun. Chișinău este prezentat în mod detaliat limita intravilanului comunei Stăuceni,

limita intravilanului satelor Stăuceni și Goianul Nou și terenul preconizat pentru

proiectarea unui Plan urbanistic în detaliu a sectoarelor zonei rezidențiale din AO

,,Livada” (f.d. 192, vol.I).

Iar, conform planului de bază sc. 1:1000 pentru obiectul 2898, este prezentat

Planul urbanistic de Detaliu privind sistematizarea teritoriului pentru amplasarea

cartierului locativ AO ,,Livada” și amplasarea fiecăruia pe schemă. (f.d. 194, vol.I)

Subsecvent, se atestă Studiul dezvoltării urbanistice în privința obiectului nr.

2898 efectuat de IMP Chișinău Proiect în anul 2013 (f.d. 195-215, vol.I)

Totodată, pct. 4 al Regulamentului general de urbanism, aprobat prin hotărârea

Guvernului nr. 5 din 5 ianuarie 1998, aplicabil speței, stabilește planificarea dezvoltării

teritoriale a localităților este precedată în mod obligatoriu de elaborarea documentației

de urbanism și amenajarea teritoriului și este îndreptată spre realizarea prevederilor

Legii privind principiile urbanismului și amenajării teritoriului. Amplasarea

construcțiilor și amenajărilor, schimbarea destinației terenurilor, efectuarea altor

operațiuni urbanistice se vor adopta numai în baza documentației de urbanism și

amenajare a teritoriului aprobate, cu respectarea cerințelor și procedurilor prevăzute de

legislație.

Sub acest aspect menționează că instanța nu a luat în considerație că decizia nr.

1/50 din 11 februarie 2011 emisă de Consiliul mun. Chișinău, care este autoritatea

competentă de a decide asupra perimetrului intravilanului localității, a fost menținută

prin decizia Curții Supreme de Justiție din 29 noiembrie 2012 (f.d. 176-179, vol.I),

astfel în temeiul art.123 alin. (2) CPC, faptele stabilite printr-o hotărâre judecătorească

irevocabilă într-o pricină civilă soluționată anterior în instanța de drept comun sau

instanța specializată sunt obligatorii pentru instanța care judecă cauza și nu se cer a fi

6

dovedite din nou și nici nu pot fi contestate la judecarea unei alte pricini civile la care

participă aceleași persoane.

Susține că decizia Consiliului com. Stăuceni nr. 11/23 din 12 octombrie 2010, a

fost menținută prin acte judecătorești irevocabile, conform art. 39 Cod funciar, pârâtul

incluzând în intravilanul localității terenurilor adiacente intravilanului localității,

inclusiv terenul pe care sunt amplasate construcțiile membrilor AO ,,Livada”.

Astfel, terenul pe care sunt amplasate construcțiile AO ,,Livada” face parte din

intravilanul comunei Stăuceni, fapt confirmat atât prin actele respective rămase în

vigoare, prin planul urbanistic de detaliu, ca anexă la decizia nr. 1/50, menținută prin

hotărârea instanței de judecată, cât și prin răspunsul ÎS ,,Cadastru” din 16 mai 2016,

care indică direct că din terenurile aflate în intravilanul comunei Stăuceni, fac parte și

terenurile membrilor AO ,,Livada” sectorul nr. cadastral XXXX (f.d. 183-187).

Consideră că din moment ce Consiliul mun. Chișinău a stabilit hotarele

intravilanului localității – comuna Stăuceni, autoritatea locală – Consiliul comunei

Stăuceni, în temeiul art. 4 și art. 14 din Legea privind administrația publică locală, art.

10 și art. 11 din Codul funciar, este în drept la cererea AO ,,Livada” să emită decizia

privind actele de constatare în teren în scopul stabilirii modului de folosință a

membrilor AO ,,Livada” și decizia cu privire la aprobarea planului urbanistic de

detaliu AO ,,Livada”.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni

de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

După cum rezultă din actele cauzei copia decizie instanței de apel din 28 iunie

2017, a fost expediată pentru cunoștință în adresa părților, inclusiv și în adresa

recurentului, AO ,,Livada” la 7 septembrie 2017, fapt ce se confirmă prin copia

scrisorii de însoțire nr.13799 (f.d. 164).

Astfel, instanța de recurs consideră că recurenta s-a conformat prevederilor

legale și a declarat recursul la 5 octombrie 2017, în termen.

La 19 decembrie 2017, în adresa lui Russu Vitalie, Consiliul com. Stăuceni și

OTC al Cancelariei de Stat a fost expediată copia recursului declarat de AO ,,Livada”

cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței.

Russu Vitalie, Consiliul com. Stăuceni și OTC al Cancelariei de Stat nu și-au

valorificat dreptul procedural respectiv și nu au depus referință în termenul stabilit.

Examinând temeiurile recursului declarat de AO ,,Livada” în raport cu

materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor

de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la

alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

7

fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de AO ,,Livada” nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele

de fond și de apel.

Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor

și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că

instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile

de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din recursul

declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a

probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența

sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune

motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe

dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de

o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra

Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera inadmisibil recursul declarat de AO ,,Livada”.

8

În conformitate cu art. art. 270, 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție

d i s p u n e :

Recursul declarat de Asociația Obștească ,,Livada”, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Luiza Gafton

Tamara Chișca-Doneva

9