2ra-173/18 — repararea prejudiciului material și moral

2ra-173/18 — repararea prejudiciului material și moral (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

prima instanță: Judecătoria Buiucani, mun. Chișinău dosarul nr. 2ra-173/18

Judecător: L. Pruteanu

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău

Judecători: I. Cimpoi, A. Danilov, I. Secrieru

Î N C H E I E R E

24 ianuarie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecător Tatiana Vieru

judecători Maria Ghervas, Iuliana Oprea

examinând admisibilitatea recursurilor declarate de Ministerul Justiției al

Republicii Moldova și Harghel Serghei,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Harghel Serghei

împotriva Ministerului Justiției, intervenient accesoriu Procuratura Generală, cu

privire la repararea prejudiciului material și moral cauzat prin acțiunile ilicite ale

organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 06 iunie 2017, prin care s-au

admis apelurile declarate de Harghel Serghei, Ministerului Justiției și Procuratura

Generală, s-a casat hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 24 iunie 2015

și s-a emis o nouă hotărâre de admitere parțială a cererii de chemare în judecată,

c o n s t a t ă :

La 10 septembrie 2014, Harghel Serghei s-a adresat cu cerere de chemare în

judecată împotriva Ministerului Justiției, cu privire la repararea prejudiciului material

și moral cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii

și ale instanțelor judecătorești.

În motivarea cererii de chemare în judecată reclamantul a indicat că, la 25 iulie

2008, prin ordonanța DGUP MAI din 25 iulie 2008, confirmată de către procurorul

conducere a urmăririi penale în organele centrale ale MAI și SV a Procuraturii

Generale, s-a dispus pornirea urmăririi penale nr. 2008990152, în baza plângerii

cetățeanului României, Alecu Mihu, pe faptul însușirii de către el și de comun acord

cu Ceban Serghei a bunurilor altei persoane în proporții deosebit de mari, prin

escrocherie - fapte infracționale prevăzute de art. 195 alin. (5) din Codul penal.

1

În cadrul urmăririi penale pe cauza dată a fost reținut și recunoscut în calitate de

bănuit în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 195 alin. (5) Cod penal, iar la data

de 03 septembrie 2008 i-a fost înaintată învinuirea.

Menționează că, la 25 iunie 2009 și 26 iunie 2009 i-au fost înaintate învinuirile

pe două capete de acuzare, și anume: pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art.

art. 42 alin. (2), 361 alin. (2) lit. (b) Cod penal, și pentru săvârșirea infracțiunilor

prevăzute de art. art. 42 alin. (2), 190 alin. (5) Cod penal.

Relatează că paralel cu examinarea cauzei penale respective, prin ordonanța

Procuraturii Generale din 06 iunie 2009, s-a dispus începerea unei alte cauze penale

nr. 2009990304, pe faptul confecționării, deținerii și folosirii documentelor oficiale

și ștampilelor false săvârșite de 2 sau mai multe persoane, conform indicilor

infracțiunii prevăzute de art. 361 alin. (2) lit. b) Cod penal, cauza dată fiind conexată

și examinată într-o procedură cu cauza penală inițială, în cadrul căreia dânsul a mai

fost învinuit de către organele de urmărire penală pentru folosirea documentelor

oficiale false.

Indică reclamantul că pe tot parcursul urmăririi penale, nu a recunoscut vina și a

pledat nevinovat, însă indiferent de acest fapt la data de 11 februarie 2010 procurorul

din cadrul Procuraturii Generale, a întocmit rechizitoriul și a expediat cauza penală în

instanța de judecată.

În rezultatul examinării cauzei penale, prin sentința Judecătoriei Centru mun.

Chișinău din 17 iunie 2011, a fost achitat în temeiul art. art. 42 alin. (2), 361 alin. (2)

lit. (b), art. art. 42 alin. (2), 190 alin. (5) Cod penal, art. art. 42 alin. (2) și (4) și art.

361 alin. (2) lit. (b) Cod penal, pe motiv că acțiunile lui nu întrunesc elementele

constitutive ale componențelor de infracțiune. Totodată, acțiunea civilă înaintată de

către SC „Ecologic Tire Recycling” SRL a fost lăsată fără examinare cu drept de

soluționare în ordine civilă, fiind ridicat sechestru aplicat prin încheierea

judecătorului de instrucție a Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 06 septembrie

2008 asupra bunurilor ridicate de la el, inclusiv asupra automobilul de model „Lexus

RX 350” cu numărul de înmatriculare xxx xxx, și asupra mijloacelor bănești în sumă

de 16900 dolari SUA, 1200 euro și 150 lei.

Ulterior, prin decizia Curții de Apel Chișinău din 23 februarie 2012, au fost

respinse ca nefondate apelurile procurorului și reprezentantului părții civile SC

„Ecologic Tire Recycling” SRL, Alecu Mihu, fiind menținută sentința primei

instanțe, iar prin decizia Curții Supreme de Justiție din 12 februarie 2013, recursul

ordinar declarat de reprezentantul părții civile SC „Ecologic Tire Recycling” SRL

România, Alecu Mihu, a fost respins ca inadmisibil.

Astfel, în rezultatul examinării cauzei penale în ordine de apel, instanța,

constatând încălcarea esențială de către organul de urmărire penală a ordinii

procesual-penale la administrarea probelor administrate la dosar, a găsit întemeiată și

rezonabilă suspiciunea dânsului invocată pe tot parcursul examinării cauzei penale,

2

referitoare la denunțarea falsă, falsificarea probelor și tragerea cu bună știință la

răspundere penală a unei persoane nevinovate, motive pentru care, odată cu adoptarea

hotărârii, a emis și o încheiere interlocutorie prin care a constatat: administrarea de

către organul de urmărire penală a mijloacelor de probă cu încălcarea esențială a

prevederilor Codului de procedură penală și punerea ilegală a acestor date la baza

acuzației formulate.

Susține reclamantul că, pe parcursul unei perioade îndelungate de timp (25 iulie

2008-12 februarie 2013), în rezultatul acțiunilor ilegale ale persoanelor cu funcție de

răspundere ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor de

judecată, a fost ilegal atras la răspundere penală, ilegal i-au fost aplicate măsurile

preventive sub formă de arest preventiv și declarație de a nu părăsi localitatea, acțiuni

care, în consecință i-au cauzat enorme prejudicii materiale și morale.

A mai indicat că, pe parcursul urmăririi penale în scopul realizări dreptului său la

apărare a încheiat contracte de asistență juridică cu avocatul Vitalie Nagacevschi

achitându-i ultimului suma de 47 987,80 lei cu titlu de asistență juridică, conform

dispoziției de încasare nr. 15 din 10 septembrie 2008.

La fel, menționează că, pe parcursul urmăririi penale, prin ordonanța de ridicare

și procesul-verbal de ridicare din 01 septembrie 2008, organul de urmărire penală a

dispus ridicarea de la el a automobilului de model „Lexus RX350”, nr/î xxx xxx, iar

prin ordonanța din 05 septembrie 2008, s-a dispus aplicarea sechestrului asupra

autoturismului menționat - acțiune procedurală, care prin încheierea Judecătoriei

Buiucani mun. Chișinău din 06 septembrie 2008, a fost legalizată, fiind autorizată și

punerea sub sechestru a bunurilor sale.

Precizează că, automobilul sechestrat i-a fost restituit doar la data de 01 martie

2012, când a devenit definitivă și irevocabilă sentința Judecătoriei Centru mun.

Chișinău.

Relevă reclamantul că, în rezultatul ridicării, sechestrării și depozitării de către

organele de urmărire penală a autoturismului de model „Lexus RX350”, nr/î xxx xxx

în perioada (01 septembrie 2008 – 01 martie 2012), i-au fost cauzate enorme

prejudicii materiale, apreciate de el la suma de 33 370 dolari SUA, ceia ce constituie

diferența dintre costul autoturismului la data sechestrării - 01 septembrie 2008 și data

restituirii - 01 martie 2012, conform Raportului de constatare tehnico-științifică nr.

591 din 23 martie 2012, suma de 36 403,33 dolari SUA ce constituie dobânda pentru

suma de 60 000 dolari SUA, care reprezintă prețul autoturismului sechestrat la

situația din 01 septembrie 2008 și care potrivit art. 619 alin. (1), (2) Cod civil,

constituie 36 403,33 dolari SUA.

Specifică că, pentru estimarea prejudiciului material suportat în urma diminuării

prețului autoturismului sechestrat a fost nevoit să se adreseze Centrului Național de

Expertize Judiciare a Ministerului Justiției pentru efectuarea Raportului de constatare

3

tehnico-științifice nr. 591 din 23 martie 2012, în legătură cu care fapt, potrivit

chitanței eliberate de Banca de Economii, a suportat cheltuieli în sumă de 641 lei.

În același timp, indică că la restituirea autoturismului sechestrat au fost depistate

o serie de defecte care au fost cauzate ca urmare a staționării îndelungate a

autoturismului și păstrării în condiții neadecvate, iar pentru reparația și readucerea

acestuia la starea inițială de funcționare potrivit facturii fiscale seria JA nr. 1045105

din 03 martie 2012 eliberată de SRL „Termogazconstruct” a suportat cheltuieli în

sumă de 8 680 lei.

De asemenea, declară reclamantul că la data restituirii autoturismului - 01 martie

2012, acesta nu era în stare funcțională, respectiv, pentru transportarea acestuia de la

locul depozitării a suportat cheltuieli de transport, care reieșind din Actul de

confirmare a executării lucrărilor și serviciilor din 01 martie 2012, bonul de plată

seria DR nr. 167683 din 01 martie 2012, și bonul de casă nr. 1578 din 02 martie 2012

eliberate de SRL „Foc”, constituie suma de 350 lei.

Mai semnalează că, la momentul predării autoturismului, lipsea aplicația de la

geamul lateral din dreapta, iar pentru înlocuirea acestuia a suportat cheltuieli în

mărime de 494,13 RON, care potrivit cursului oficial al BNM la data de 27 martie

2012 constituie 1 773,48 lei.

Executarea lucrărilor de înlocuire a aplicației de la geamul lateral se confirmă

prin factura fiscală AFS-12-002082 din 27 martie 2012 și bonul fiscal nr. 20 din 27

martie 2012 eliberat de către SC „Inchcape Motors” SRL din România.

În opinia reclamantului, nu poate fi trecut cu vederea nici faptul că autoturismul

„Lexus RX-350” la momentul sechestrării era nou, iar dânsul avea încheiat cu

Compania de asigurări „Transelit” contract de asigurare facultativă a mijlocului de

transport CASCO, în acest sens fiind eliberată polița nr. AC012/08 din 19 ianuarie

2008, pentru care a fost achitată suma de 2 000 dolari SUA, care conform cursului

oficial al BNM la data de 19 ianuarie 2008, constituie suma de 22 501 lei.

Întrucât în perioada 01 septembrie 2008 – 18 ianuarie 2009, timp de 140 zile a

fost în imposibilitate să utilizeze autoturismul deoarece acesta a fost sechestrat,

consideră că urmează să fie încasat din contul statului suma de 767 dolari SUA, plus

orice taxă percepută reieșind din următorul calcul 2000 dolari SUA/365 zile x 140

zile.

Suplimentar a indicat reclamantul că, pe parcursul urmăririi penale, prin

ordonanța de ridicare și procesul-verbal de ridicare din 01 septembrie 2008 a fost

dispusă ridicarea de la el a mijloacelor bănești în sumă de 16 900 dolari SUA, 1200

euro ș 150 Ron, iar prin ordonanța din 05 septembrie 2008 a fost aplicat sechestrul

asupra mijloacelor bănești ridicate, care i-au fost restituite doar la data de 01 martie

2012, menționând că în rezultatul ridicării și sechestrării sumelor de bani respective i-

au fost cauzate enorme prejudicii materiale care constau în dobânzile aferente

mijloacelor bănești ridicate potrivit art. 619 alin. (1) și (2) Cod civil.

4

Expune în continuare reclamantul că, în urma acțiunilor ilicite ale organelor de

urmărire penală a fost privat de salariu și alte venituri rezultate din munca de care a

fost privat, menționând în acest sens că, la data de 06 noiembrie 2007, pentru a-și

asigura sursa de existență a fondat SRL „UCNAF AQUA” fiind unicul asociat și

administrator, după care la 18 aprilie 2008 a încheiat cu CIE „Moldexpo” SA

contractul de locațiune nr. 68 a terenului cu suprafața de 1,86 ha din str. Ghioceilor 1,

mun. Chișinău în scopul construirii unei zone de agrement „Aquapark”.

De asemenea, la 01 august 2008, a încheiat cu Compania „Denis Invest & Trade

Corp” contractul de intenții prin care a convenit asupra colaborării reciproce în

scopul finanțării, proiectării construcției și administrării centrului enunțat,

asumându-și anumite obligații.

Din motiv că a fost reținut și arestat ilegal nu și-a onorat obligațiunile stipulate

în contractul de intenții din 01 august 2008, fiind astfel privat de salariu și de

veniturile provenite din muncă în mărime de 30 000 lei lunar și de 1 600 000 euro.

A mai specificat reclamantul că, pe parcursul urmării penale, prin ordonanța de

ridicare și procesul-verbal din 01 septembrie 2008 au fost ridicate de la el actele de

constituire și ștampilele Companiilor „Русиан Биг Таерс” ООО și „Sirena

Commerce” LLP, iar la data de 01 septembrie 2008 a fost reținut pentru 72 ore,

ulterior, fiind arestat preventiv pe un termen de 30 zile și obligat de către autorități să

predea pașaportul său judecătorului de instrucție.

Respectiv, afirmă că din vina organelor de urmărire penală a suportat un

prejudicial sub formă de venit ratat în mărime de 769 080 dolari SUA, deoarece în

cazul în care organele de urmărire penală nu ridicau actele și ștampilele companiilor

menționate și nu aplicau măsura preventivă sub formă de arest, dânsul avea să își

realizeze venitul.

În urma acțiunilor de atragere ilegală la răspundere penală și de aplicare ilegală a

măsurilor preventive sub formă de arest preventiv și declarație de a nu părăsi

localitatea pe parcursul perioadei 25 iulie 2008 – 12 februarie 2013 i-au fost

provocate și enorme suferințe psihice și morale manifestate prin afectarea statutului

său social, întrucât a fost un om înstărit și de mult timp practica activitatea de

antreprenoriat, iar până la atragerea la răspundere penală se bucura de stimă și respect

în lumea oamenilor de afaceri și în societate.

În drept, reclamantul își întemeiază cerințele în baza prevederilor Legii nr. 1545

din 25.02.1998 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite

ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești și

art. art. 514, 531, 533, 1405, 1416,1422, 1423 Cod civil.

Solicită, încasarea din contul Ministerului Justiției în beneficiul lui Harghel

Serghei a prejudiciului material și moral după cum urmează: suma de 47987,80 lei

plus orice taxă care poate fi percepută, cu titlu de cheltuieli de asistență juridică,

suportate la examinarea cauzei penale nr. 2008990152; suma de 33370 dolari SUA,

5

în lei la cursul BNM la data achitării, plus orice taxă care poate fi percepută, cu titlu

de prejudiciu material suportat în urma diminuării prețului autoturismului de model

„Lexus RX-350” cu numărul de înmatriculare xxx xxx ridicat în cadrul urmăririi

penale nr. 2008990152; suma de 350 lei, plus orice taxă care poate fi percepută, cu

titlu de cheltuieli de transportare a autoturismului de model „Lexus RX-350” cu

numărul de înmatriculare xxx xxx ridicat în cadrul urmăririi penale nr. 2008990152;

suma de 642, plus orice taxă care poate fi percepută, cu titlu de prejudiciu material

suportat în urma efectuării raportului de constatare tehnico-științifică nr. 591 din 23

martie 2012; suma de 8680 lei, plus orice taxă care poate fi percepută, cu titlu de

prejudiciu material suportat în urma reparației autoturismului de model „Lexus RX-

350” cu numărul de înmatriculare xxx xxx ridicat în cadrul urmăririi penale nr.

2008990152; suma de 1773,48 lei, plus orice taxă care poate fi percepută, cu titlu

cheltuieli suportate pentru înlocuirea aplicației de la geamul lateral din dreapta

autoturismului de model „Lexus RX-350” cu numărul de înmatriculare xxx xxx

ridicat în cadrul urmăririi penale nr. 2008990152; suma de 767 dolari SUA, în lei la

cursul BNM la data achitării, plus orice taxă care poate fi percepută, cu titlu de

prejudiciu cauzat în urma nefolosirii contractului de asigurare facultativă a mijlocului

de transport CASCO nr. AC 012/08 din 19 ianuarie 2008 ridicat în cadrul urmăririi

penale nr. 2008990152; suma de 36403, 33 dolari SUA, în lei la cursul BNM la data

achitării, plus orice taxă care poate fi percepută, cu titlu de dobândă pe perioada 01

septembrie 2008 – 01 martie 2012 la mijloacele bănești în sumă de 60000 dolari

SUA, ridicați în cadrul urmăririi penale nr. 2008990152; suma de 10253,61 dolari

SUA, în lei la cursul BNM la data achitării, plus orice taxă care poate fi percepută, cu

titlu de dobândă pe perioada 01 septembrie 2008 – 01 martie 2012 la mijloacele

bănești în sumă de 16900 dolari SUA, ridicați în cadrul urmăririi penale nr.

2008990152; suma de 728,07 euro, în lei la cursul BNM la data achitării, plus orice

taxă care poate fi percepută, cu titlu de dobândă pe perioada 01 septembrie 2008 - 01

martie 2012 la mijloacele bănești în sumă ce 1200 euro, ridicați în cadrul urmăririi

penale nr. 2008990152; suma de 91,01 RON, în lei la cursul BNM la data achitării,

plus orice taxă care poate fi percepută, cu titlu de dobândă pe perioada 01 septembrie

2008 – 01 martie 2012 la mijloacele bănești în sumă de 150 RON, ridicați în cadrul

urmăririi penale nr. 2008990152; suma de 769080 dolari SUA, în lei la cursul BNM

la data achitării, plus orice taxă care poate fi percepută, cu titlu de venit ratat în urma

rezilierii contractului comercial din 04 martie 2008 ca urmare a consecințelor

negative suportate în rezultatul intentării și examinării în cadrul urmăririi penale și a

instanțelor de judecată a cauzei penale nr. 2008990152; suma de 30000 lei lunar și

suma de 1 600 000 euro, în lei la cursul BNM la data achitării, plus orice taxă care

poate fi percepută, cu titlu de compensare a salariului și altor venituri provenite din

muncă de care a fost privat în rezultatul intentării și examinării în cadrul urmăririi

penale și a instanțelor de judecată a cauzei penale nr. 2008990152; suma de 1 000

000 lei, plus orice taxă care poate fi percepută, cu titlu de prejudiciu moral cauzat

6

prin acțiunile organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor de

judecată în cadrul examinării cauzei penale nr. 2008990152.

Prin încheierea protocolară a Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 11

noiembrie 2014 a fost admis demersul Ministerului Justiției, fiind atras în proces în

calitate de intervenient accesoriu Procuratura Generală (f.d.16-17 Vol. II).

Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 24 iunie 2015, acțiunea

depusă de Harghel Serghei a fost admisă parțial, fiind încasat din contul bugetului de

stat prin intermediul Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova în beneficiul lui

Harghel Serghei suma de 47 987,80 lei cu titlu de compensare a cheltuielilor de

asistență juridică suportate la examinarea cauzei penale nr. 2008990152 și suma de

500 000 lei cu titlu de compensare a prejudiciului moral cauzat prin acțiunile ilicite

ale organelor de urmărire penală și ale procuraturii. În rest, cerințele au fost respinse

ca neîntemeiate.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 20 ianuarie 2016, a fost respins apelul

declarat de Harghel Serghei, au fost admise apelurile declarate de către Ministerul

Justiției și Procuratura Generală și pronunțată o nouă hotărâre, prin care s-a încasat

din bugetul de stat prin intermediul Ministerului Justiției în beneficiul lui Harghel

Serghei suma de 200 000 lei cu titlu de compensare a prejudiciului moral cauzat prin

acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală și ale procuraturii și suma de 47

987,80 lei cu titlu de compensare a cheltuielilor de asistență juridică suportate de

Harghel Serghei la examinarea cauzei penale nr. 2008990152. În rest, hotărârea a fost

menținută.

Prin decizia suplimentară a Curții de Apel Chișinău din 06 iulie 2016, s-a inclus

în dispozitivul deciziei Curții de Apel Chișinău din 20 ianuarie 2016 textul „Se admit

apelurile declarate de către Ministerul Justiției și Procuratura Generală, se casează

hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 24 iunie 2015 și se pronunță o

nouă hotărâre în partea admiterii”.

Prin decizia Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție din 02 noiembrie 2016 s-au admis recursurile declarate de

către Ministerul Justiției și Harghel Serghei, s-a casat integral decizia Curții de Apel

Chișinău din 20 ianuarie 2016 și decizia suplimentară a Curții de Apel Chișinău din

06 iulie 2016, cu restituirea pricinii pentru rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, de

un alt complet de judecată.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 06 iunie 2017, s-au admis apelurile

declarate de Harghel Serghei, Ministerului Justiției și Procuratura Generală, s-a casat

hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 24 iunie 2015 și s-a emis o nouă

hotărâre de admitere parțială a cererii de chemare în judecată, fiind încasat din contul

bugetului de stat prin intermediul Ministerului Justiției în beneficiul lui Harghel

Serghei cu titlu de prejudiciu moral suma de 60 000 lei, cu titlu de prejudiciu material

suma de 350 lei, cheltuieli pentru transportarea autoturismului ,,Lexus RX-350” cu

7

numărul de înmatriculare xxx xxx, suma de 1000 Euro sau echivalentul acestei sume

în lei moldovenești la data executării hotărârii, pentru compensarea salariului pentru

perioada aflării în detenție, și suma de 47 987,80 lei cu titlu de compensare a

cheltuielilor de asistență juridică suportate la examinarea cauzei penale. În rest,

cererea de chemare în judecată s-a respins ca fiind neîntemeiată.

La 04 august 2017, Ministerul Justiției a declarat recurs, solicitând admiterea

recursului, casarea deciziei instanței de apel și emiterea unei noi hotărâri de

respingere a cererii de chemare în judecată, sau modificarea deciziei instanței de apel

în sensul diminuării sumelor acordate.

În susținerea recursului s-a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel,

considerând-o neîntemeiată și ilegală, prin faptul că a fost emisă cu încălcarea și

aplicarea eronată a normelor de drept material, fiind interpretată în mod eronat legea.

Apreciază recurentul că, suma prejudiciului moral acordată de instanța de apel

este una exagerată, ținând cont de faptul că conform jurisprudenței CEDO, urmează

să fie luat în considerație principiul general al echității, iar suma nu trebuie să fie

vădit disproporționată cu sumele acordate de Curtea Europeană în spețele similare.

În acest sens susține că, prejudiciul moral urmează a fi privit ca o compensare și

nicidecum ca obținerea unor foloase necuvenite.

La fel, evidențiază că, toate măsurile procesuale ce au fost întreprinse pe cauza

dată sunt prevăzute de lege și sunt necesare într-o societate democratică, având un

scop legitim proporțional anumitor restricții care pot avea loc în cadrul desfășurării

lor.

A mai indicat că, în situația din speță, intimatul nu a probat faptul că informația

privind învinuirea sa a avut o rezonanță în societate și a avut un impact negativ

asupra sa sau asupra poziției sale sociale.

Cu referire la încasarea cheltuielilor de asistență juridică, susține că acestea

trebuie să fie realmente angajate, necesare și rezonabile, principii pe care, în opinia

recurentului instanța nu le luat în considerare.

La 07 noiembrie 2017, cerere de recurs a declarat și Harghel Serghei, solicitând

admiterea recursului, casarea dispozițiilor judecătorești în partea respingerii

pretențiilor și emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie admisă integral.

În susținerea recursului s-a invocat încălcarea și aplicarea eronată a normelor de

drept material.

Astfel, susține recurentul că, instanța de apel apreciind mărimea prejudiciului

moral, repetat a ignorat prevederile încheierii interlocutorii din 23 februarie 2012 a

Curții de Apel Chișinău, din care rezultă că dânsul nu doar a fost tras la răspundere

penală ilegal, ci organele procuraturii l-au învinuit în comiterea unor infracțiuni

grave, l-au privat de libertate și l-au limitat în drepturi civile în baza unor probe

falsificate, ceea ce constituie o abatere mult peste principiul bănuielii rezonabile.

În opinia recurentului, instanța de apel incorect a stabilit cuantumul prejudiciului

moral, neținând cont de faptul că i-au fost cauzate suferințe psihice grave generate de

8

retrăiri, prin faptul că a fost tras la răspundere penală pentru o infracțiune care nu a

fost săvârșită, iar examinarea cauzei penale privind învinuirea lui a durat aproximativ

5 ani, cu obligarea de a nu părăsi localitatea.

Pe de altă parte, invocă că instanța de apel a dat o apreciere greșită și probelor

prezentate în privința încasării prejudiciului material, limitându-se doar la expuneri

superficiale.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni

de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Prin prisma normei enunțate, Completul reține că, recursul declarat de Ministerul

Justiției la 04 august 2017 împotriva deciziei din 06 iunie 2017, a fost depus în

interiorul termenului prevăzut de lege.

Referitor la recursul declarat de Harghel Serghei, Completul reține că, din

materialele cauzei urmează că copia deciziei instanței de apel din 06 iunie 2017 a fost

expediată în adresa recurentului prin scrisoarea de însoțire cu nr. 11955, din

04.07.2017 (f.d. 39 Vol. II), însă careva date privind recepționarea acesteia de către

recurent la materialele dosarului nu există.

Prin urmare, recursul declarat de Harghel Serghei la 07 noiembrie 2017, se

consideră depus în termen.

La 18 decembrie 2017, în conformitate cu art. 439 alin. (2) CPC, în adresa

intimaților a fost expediată copia recursurilor, cu înștiințarea despre necesitatea

depunerii obligatorii a referinței.

La 16 ianuarie 2018, Procuratura Generală și-a valorificat dreptul procedural

respectiv și a depus referință, solicitând admiterea recursului Ministerului Justiției și

respingerea recursului lui Harghel Serghei.

Examinând temeiurile recursurilor în raport cu materialele pricinii, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia că, recursurile declarate de Ministerul Justiției și Harghel

Serghei, urmează a fi declarate inadmisibile, din următoarele considerente.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la

proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială

sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) CPC, se consideră că normele de drept

material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească:

nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care nu trebuia să fie

aplicată; a interpretat în mod eronat legea; a aplicat în mod eronat analogia legii sau

analogia dreptului.

În conformitate cu art. 432 alin. (3) CPC, se consideră că normele de drept

procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: pricina a fost judecată

de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; pricina a fost

judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și

9

ora ședinței de judecată; în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba

de desfășurare a procesului; instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane

care nu au fost implicate în proces; în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de

judecată; hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Alin. (4) al articolului menționat prevede că, săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau

în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.

432 alin. (2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursurile declarate de Ministerul Justiției și

Harghel Serghei, sunt declarative și nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.

432 alin. (2), (3), (4) CPC, care să justifice afirmația de ilegalitate a deciziei instanței

de apel.

Călăuzindu-se de prevederile art. 440 CPC, completul a constatat existența unuia

din temeiurile prevăzute la art. 433 CPC și anume lit. a), care expres prevede că

cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează

în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4).

În cazul de față, argumentele invocate în cererile de recurs nu se încadrează în

limitele stabilite de norma indicată, nefiind posibilă determinarea aspectului de

legalitate al deciziei instanței de apel ce urmează a fi supus controlului judiciar.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Completul reiterează și faptul că, recursul trebuie să fie unul "efectiv", atât în

practică, cât și în drept. Un astfel de recurs este cerut pentru pretențiile care pot fi

considerate ca fiind „serioase și legitime” conform Convenției (a se vedea Mitropolia

Basarabiei și alții vs. Moldova, nr.45701/99, §137, ECHR 2001-XII). În același timp,

conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile

să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede

puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Asito vs Republica

Moldova, 10 iulie 2001, Meyer vs Germania, 22 martie 2016 ), însă în recursul

declarat asemenea aspecte nu se regăsesc.

Astfel, reieșind din considerentele menționate, completul Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la

concluzia de a considera recursurile declarate de Ministerul Justiției și Harghel

Serghei, ca inadmisibile.

10

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Recursurile declarate de Ministerul Justiției al Republicii Moldova și Harghel

Serghei, se consideră inadmisibile.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecător Tatiana Vieru

judecători Maria Ghervas

Iuliana Oprea

11