2ra-186/18 — demolarea constructiei
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- demolarea constructiei
- Temei legal
- temeiurile inadmisibilitatii recursului
2ra-186/18 — demolarea constructiei (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
prima instanță: V.Gîrleanu dosarul nr.2ra-186/18 (Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani) instanța de apel: A.Bostan, A.Pahopol, V.Negru (Curtea de Apel Chișinău) Î N C H E I E R E 17 ianuarie 2018 mun.
Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele completului, judecătorul: Oleg Sternioală Judecători: Mariana Pitic, Iurie Bejenaru examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de avocatul Alexandru Prisac în interesele lui Sergheev Victor, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de avocatul Alexandru Prisac, reprezentantul reclamantului Sergheev Victor împotriva lui Ion Spunei și Ludmila Spunei cu privire la demolarea construcțiilor, mansardei și încasarea prejudiciului moral, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 12 septembrie 2017, prin care s- a admis apelul declarat de Ludmila Spunei, fiind casată parțial hotărârea Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani din 01 martie 2017, c o n s t a t ă: La 11 august 2014, avocatul Alexandru Prisac, reprezentantul reclamantului Sergheev Victor a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Ion Spunei și Ludmila Spunei cu privire la demolarea construcțiilor, mansardei și încasarea prejudiciului moral.
În motivarea acțiunii, avocatul Alexandru Prisac, reprezentantul reclamantului Sergheev Victor a invocat că, Ion Spunei și Ludmila Spunei sânt proprietarii casei de locuit și a accesoriilor acestora, situate în XXXXX, care au depășit limitele de hotar a bunului imobil ce aparține lui Victor Sergheev din XXXXX. Pîrîții Ion Spunei și Ludmila Spunei în primăvara anului 2013 au ridicat o mansardă de asupra imobilului ce le aparține, situat în XXXXX, fără a dispune de o autorizație din partea organelor competente, ba mai mult prin acoperișul ridicat al mansardei s-a încalcăt distanța față de linia hotarului care desparte terenul reclamantului de bunul imobil al vecinului. De asemenea, prin ridicarea acestei mansarde s-au încălcat normele antiincendiare, care pun în pericol și casa ce aparține reclamantului cu drept de proprietate.
Solicită reclamantul Sergheev Victor demolarea construcțiilor situate în 1 XXXXX ce le aparține pîrîților Ion Spunei și Ludmila Spunei, care se află pe teritoriul bunului imobil ce aparține cu drept de proprietate reclamantului situat în XXXXX, demolarea mansardei neautorizate ridicate deasupra casei de locuit din XXXXX, precum și încasarea din contul pîrîților, în mod solidar, a sumei de 100 000 lei. Prin hotărîrea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 01 martie 2017 s-a admis parțial acțiunea. S-a dispus demolarea construcției cu nr. cadastral XXXXX ce aparține lui Ion Spunei și Ludmila Spunei, care se află pe terenul ce aparține cu drept de proprietate lui Victor Sergheev situat în XXXXX.
S-a respins solicitarea reclamantului Victor Sergheev privind demolarea mansardei și încasarea prejudiciului moral ca fiind neîntemeiată. S-a încasat, în mod solidar, de la Ion Spunei și Ludmila Spunei în beneficiul lui Victor Sergheev, cheltuielile de judecată compusă din taxa de stat în mărime de 100 lei (una suta) lei. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 12 septembrie 2017 s-a admis apelul declarat de Ludmila Spunei, s-a casat hotărârea Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani din 01 martie 2017 în partea dispunerii demolării construcției cu nr.cadastral XXXXX ce aparține lui Ion Spunei și Ludmila Spunei, situat în XXXXX, cu pronunțarea în aceasă parte a unei noi hotărâri prin care: S-a respins ca neântemeiată cerința lui Victor Sergheev împotriva lui Ion Spunei și Ludmila Spunei cu privire la demolarea construcției nr.cadastral XXXXX ce aparține lui Ion Spunei și Ludmila Spunei situat în XXXXX.
În rest hotărîrea Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani din 01 martie 2017 s-a menținut. La 17 noiembrie 2017 avocatul Alexandru Prisac în interesele lui Sergheev Victor a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, cerînd admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii primei instanțe. În motivarea recursului s-a indicat că instanța de apel nu a constatat și elucidat toate circumstanțele pentru examinarea obiectivă a cauzei, fiind aplicate eronat normele de drept material și procedural, și nu a fost aplicată legea care trebuia să fie aplicată. S-a mai indicat în recurs că instanța de apel eronat a interpretat art.390 alin.(1) Cod civil. Totodată, instanța de apel a încălcat principiul publicității ședinței de judecată, deoarece avocatul Prisac Alexandru nu a fost înștiințat legal despre examinarea cauzei date.
În conformitate cu art. 434 Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale. Prin scrisoarea de însoțire Curtea de Apel Chișinău a expediat în adresa părților copia deciziei din 21 septembrie 2017, la 06 octombrie 2017 (f.d.154), însă la materialele dosarului lipsește dovada recepționării acesteia de către participanții la proces. Prin urmare, recursul declarat la 17 noiembrie 2017 se consideră depus în 2 termen. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de avocatul Alexandru Prisac în interesele lui Sergheev Victor este inadmisibil din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) prevede că săvârșirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de avocatul Alexandru Prisac în interesele lui Sergheev Victor nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.
Prin urmare, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).
Astfel, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de avocatul Alexandru Prisac în interesele lui Sergheev Victor ca inadmisibil. În conformitate cu art. art. 269-270, 431 alin. (2), 433 lit. a) și 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios 3 administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e: Recursul declarat de avocatul Alexandru Prisac în interesele lui Sergheev Victor se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul: Oleg Sternioală Judecători: Mariana Pitic Iurie Bejenaru 4
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.