2ra-186/18 — demolarea constructiei

prima instanță: V.Gîrleanu dosarul nr.2ra-186/18

(Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani)

instanța de apel: A.Bostan, A.Pahopol, V.Negru

(Curtea de Apel Chișinău)

Î N C H E I E R E

17 ianuarie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecătorul: Oleg Sternioală

Judecători: Mariana Pitic, Iurie Bejenaru

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de avocatul

Alexandru Prisac în interesele lui Sergheev Victor,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de avocatul Alexandru

Prisac, reprezentantul reclamantului Sergheev Victor împotriva lui Ion Spunei și

Ludmila Spunei cu privire la demolarea construcțiilor, mansardei și încasarea

prejudiciului moral,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 12 septembrie 2017, prin care s-

a admis apelul declarat de Ludmila Spunei, fiind casată parțial hotărârea Judecătoriei

Chișinău sediul Rîșcani din 01 martie 2017,

c o n s t a t ă:

La 11 august 2014, avocatul Alexandru Prisac, reprezentantul reclamantului

Sergheev Victor a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Ion Spunei și

Ludmila Spunei cu privire la demolarea construcțiilor, mansardei și încasarea

prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii, avocatul Alexandru Prisac, reprezentantul reclamantului

Sergheev Victor a invocat că, Ion Spunei și Ludmila Spunei sânt proprietarii casei de

locuit și a accesoriilor acestora, situate în XXXXX, care au depășit limitele de hotar a

bunului imobil ce aparține lui Victor Sergheev din XXXXX.

Pîrîții Ion Spunei și Ludmila Spunei în primăvara anului 2013 au ridicat o

mansardă de asupra imobilului ce le aparține, situat în XXXXX, fără a dispune de o

autorizație din partea organelor competente, ba mai mult prin acoperișul ridicat al

mansardei s-a încalcăt distanța față de linia hotarului care desparte terenul

reclamantului de bunul imobil al vecinului.

De asemenea, prin ridicarea acestei mansarde s-au încălcat normele

antiincendiare, care pun în pericol și casa ce aparține reclamantului cu drept de

proprietate.

Solicită reclamantul Sergheev Victor demolarea construcțiilor situate în

1

XXXXX ce le aparține pîrîților Ion Spunei și Ludmila Spunei, care se află pe

teritoriul bunului imobil ce aparține cu drept de proprietate reclamantului situat în

XXXXX, demolarea mansardei neautorizate ridicate deasupra casei de locuit din

XXXXX, precum și încasarea din contul pîrîților, în mod solidar, a sumei de 100 000

lei.

Prin hotărîrea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 01 martie 2017 s-a

admis parțial acțiunea.

S-a dispus demolarea construcției cu nr. cadastral XXXXX ce aparține lui Ion

Spunei și Ludmila Spunei, care se află pe terenul ce aparține cu drept de proprietate

lui Victor Sergheev situat în XXXXX.

S-a respins solicitarea reclamantului Victor Sergheev privind demolarea

mansardei și încasarea prejudiciului moral ca fiind neîntemeiată.

S-a încasat, în mod solidar, de la Ion Spunei și Ludmila Spunei în beneficiul lui

Victor Sergheev, cheltuielile de judecată compusă din taxa de stat în mărime de 100

lei (una suta) lei.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 12 septembrie 2017 s-a admis apelul

declarat de Ludmila Spunei, s-a casat hotărârea Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani

din 01 martie 2017 în partea dispunerii demolării construcției cu nr.cadastral XXXXX

ce aparține lui Ion Spunei și Ludmila Spunei, situat în XXXXX, cu pronunțarea în

aceasă parte a unei noi hotărâri prin care:

S-a respins ca neântemeiată cerința lui Victor Sergheev împotriva lui Ion

Spunei și Ludmila Spunei cu privire la demolarea construcției nr.cadastral XXXXX

ce aparține lui Ion Spunei și Ludmila Spunei situat în XXXXX.

În rest hotărîrea Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani din 01 martie 2017 s-a

menținut.

La 17 noiembrie 2017 avocatul Alexandru Prisac în interesele lui Sergheev

Victor a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, cerînd admiterea

recursului, casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii primei instanțe.

În motivarea recursului s-a indicat că instanța de apel nu a constatat și elucidat

toate circumstanțele pentru examinarea obiectivă a cauzei, fiind aplicate eronat

normele de drept material și procedural, și nu a fost aplicată legea care trebuia să fie

aplicată.

S-a mai indicat în recurs că instanța de apel eronat a interpretat art.390 alin.(1)

Cod civil.

Totodată, instanța de apel a încălcat principiul publicității ședinței de judecată,

deoarece avocatul Prisac Alexandru nu a fost înștiințat legal despre examinarea cauzei

date.

În conformitate cu art. 434 Codul de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale.

Prin scrisoarea de însoțire Curtea de Apel Chișinău a expediat în adresa părților

copia deciziei din 21 septembrie 2017, la 06 octombrie 2017 (f.d.154), însă la

materialele dosarului lipsește dovada recepționării acesteia de către participanții la

proces. Prin urmare, recursul declarat la 17 noiembrie 2017 se consideră depus în

2

termen.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că recursul declarat de avocatul Alexandru Prisac în interesele lui Sergheev

Victor este inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor

de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) prevede că săvârșirea altor încălcări decît cele indicate la

alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de avocatul Alexandru Prisac în

interesele lui Sergheev Victor nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.

(2), (3) și (4) CPC.

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de

către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

Prin urmare, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența

sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune

motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe

dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de

o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra

Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

Astfel, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de

avocatul Alexandru Prisac în interesele lui Sergheev Victor ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 269-270, 431 alin. (2), 433 lit. a) și 440 alin. (1)

Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

3

administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d i s p u n e:

Recursul declarat de avocatul Alexandru Prisac în interesele lui Sergheev

Victor se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul: Oleg Sternioală

Judecători: Mariana Pitic

Iurie Bejenaru

4