2ra-666/20 — demolarea constructiei si revendicarea terenului

Dosarul nr. 2ra-666/20

Prima instanță: (Judecătoria Criuleni, sediul Dubăsari) I. Malanciuc

Instanța de apel: (Curtea de Apel Chișinău) I. Muruianu, N. Simciuc, N. Budăi

Î N C H E I E R E

08 mai 2020 mun. Chișinău

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al

Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Găină Victor,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Găină Victor

împotriva lui Verlan Serghei și Verlan Ludmila, intervenienți accesorii Primăria

satului Pîrîta, Consiliul local Pîrîta, Instituția Publică ”Agenția Servicii Publice” cu

privire la demolarea construcției, revendicarea terenului și încasarea cheltuielilor de

judecată,

împotriva deciziei din 16 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

respins apelul declarat de Găină Victor, s-a admis apelul declarat de Verlan Serghei și

Verlan Ludmila, s-a casat parțial hotărârea din 26 decembrie 2018 a Judecătoriei

Criuleni, sediul Dubăsari și s-a emis în această parte o nouă hotărâre,

c o n s t a t ă :

La 21 februarie 2018, Găină Victor a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Verlan Serghei și Verlan Ludmila, intervenienți accesorii Primăria

satului Pîrîta, Consiliul local Pîrîta, Instituția Publică ”Agenția Servicii Publice” cu

privire la demolarea construcției, revendicarea terenului și încasarea cheltuielilor de

judecată.

În motivarea acțiunii, Găină Victor a menționat că în temeiul contractului de

vânzare-cumpărare din 08 august 2006, a devenit proprietarul bunului imobil – lotul

de teren pentru construcție locativă cu suprafața de 0,12 ha situat în raionul Dubăsari,

satul Pîrîta, str. Ion Aldea-Teodorovici.

Reclamantul a specificat că ulterior, s-a constatat că suprafața de facto a

terenului este mai mică decât cea indicată în contractul de vânzare-cumpărare.

La fel, a indicat că pârâții Verlan Serghei și Verlan Ludmila au edificat o

construcție neautorizată (garaj) cu încălcarea hotarelor terenului ce-i aparține cu drept

de proprietate.

1

Astfel în rezultatul măsurărilor efectuate la data de 07 septembrie 2017 prin

schița de stabilire a hotarelor, s-a constatat că Verlan Serghei și Verlan Ludmila au

ocupat o porțiune a terenului ce-i aparține cu drept de proprietate, iar la

12 decembrie 2017, în adresa pârâților a fost înaintată cererea prealabilă cu solicitarea

de a demola construcția edificată ilegal, care însă a rămas fără răspuns.

Găină Victor a solicitat, inclusiv prin cererea de concretizare a pretențiilor (f.d.

47-48 Vol. I) obligarea pârâților Verlan Serghei și Verlan Ludmila să demoleze

construcția edificată ilegal (garaj) și revendicarea terenului ocupat abuziv de către

pârâți cu suprafața de 62 m.p., precum și încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 26 decembrie 2018 a Judecătoriei Criuleni, sediul Dubăsari, s-

a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Găină Victor.

S-a obligat Verlan Serghei și Verlan Ludmila s-a demoleze construcția

neautorizată (garaj) amplasată la hotarul terenului cu nr. cadastral XXXXX, situat în

satul Pârâta, raionul Dubăsari.

În rest, acțiunea s-a respins.

S-a încasat de la Verlan Serghei și Verlan Ludmila în beneficiul lui Găină Victor

suma de 100 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Prin decizia din 16 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul

declarat de Găină Victor, s-a admis apelul declarat de Verlan Serghei și Verlan

Ludmila, s-a casat hotărârea din 26 decembrie 2018 a Judecătoriei Criuleni, sediul

Dubăsari în partea ce ține de demolarea construcției și s-a emis în această parte o nouă

hotărâre, prin care:

S-a respins cererea de chemare în judecată depusă de Găină Victor cu privire la

demolarea construcției.

În rest, hotărârea din 26 decembrie 2018 a Judecătoriei Criuleni, sediul Dubăsari

s-a menținut.

S-a încasat de la Găină Victor în beneficiul lui Verlan Serghei și Verlan Ludmila

suma de 75 de lei cu titlu de taxă de stat la depunerea apelului.

Pentru a decide astfel, instanța de apel cu referire la circumstanțele cauzei a

reținut că Găină Victor a tolerat încălcarea hotarului de către Verlan Serghei și Verlan

Ludmila pe parcursul mai multor ani nu a obiectat până sau imediat după depășirea

limitei terenului său.

Or, Găină Victor a devenit proprietarul terenului în temeiul contractului de

vânzare-cumpărare din 08 august 2006, însă a manifestat interes față de bunul său

numai în luna august 2017, când a solicitat stabilirea hotarelor terenului.

Mai mult ca atât, la cumpărarea terenului în litigiu, Găină Victor nu a solicitat

verificarea corespunderii acestuia cu suprafața indicată în contractul de vânzare-

cumpărare și nu a contestat construcțiile edificate de Verlan Serghei și Verlan

Ludmila la acel moment.

Prin urmare, instanța de fond a concluzionat referitor la necesitatea respingerii

pretenției lui Găină Victor cu privire la demolarea construcției.

La 14 februarie 2020, Găină Victor a declarat recurs împotriva deciziei instanței

de apel, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței

de apel cu emiterea unei noi hotărâri, prin care acțiunea să fie admisă integral.

Recurentul Găină Victor, în motivarea recursului a invocat că soții Verlan au

edificat neautorizat garajul, fapt ce se confirmă și prin răspunsul Primăriei satului

2

Pîrîta din 24 august 2018, din care rezultă că nu au fost eliberate careva acte

beneficiarilor pentru edificarea construcției date.

Găină Victor a specificat că instanța de apel nu a luat în considerație probele

pertinente și concludente care confirmă cert că construcția (garaj) edificată de Verlan

Serghei și Verlan Ludmila este neautorizată și ilegală.

Totodată, recurentul a relatat că instanța de apel a casat hotărârea instanței de

fond în partea ce ține de demolarea construcției neautorizate în lipsa unei motivări

corespunzătoare și fără a fi indicate careva probe concludente în susținerea poziției de

admitere a apelului declarat de Verlan Serghei și Verlan Ludmila.

Or, lipsa unei motivări a deciziei adoptate și a unui suport probatoriu reprezintă o

încălcare a dreptului de acces la justiție, viciu ce afectează decizia instanței de apel.

La fel, recurentul a menționat că în prima instanță au fost audiați martori, care au

declarat că la momentul încheierii contractului de vânzare-cumpărare, nu era edificată

careva construcție, deci construcția neautorizată (garajul) nu exista.

La 09 martie 2020, instanța de recurs a expediat în adresa intimaților copia

recursului, fiind recepționat de către Verlan Serghei, Verlan Ludmila și Instituția

Publică ”Agenția Servicii Publice” la data de 12 martie 2020 (f.d. 23-25 Vol. II).

La 13 aprilie 2020, Verlan Serghei și Verlan Ludmila au depus referință la

recursul declarat de Găină Vicor, prin care au solicitat să fie considerat ca inadmisibil

În conformitate cu art. 433 lit. b) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul este depus cu omiterea termenului

de declarare prevăzut la art. 434.

Prevederile art. 434 din Codul de procedură civilă stipulează că, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi

restabilit.

Completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții

Supreme de Justiție conchide că recursul declarat de Găină Victor urmează a fi

considerat inadmisibil din motiv că este depus cu omiterea termenului de declarare a

recursului.

Astfel materialele cauzei relevă că hotărârea primei instanțe a fost contestată cu

apel de către Verlan Serghei, Verlan Ludmila și avocatul Leșan Ana în interesele lui

Găină Victor.

Potrivit procesului-verbal al ședinței instanței de apel din 16 mai 2019,

reprezentantul apelantului Găină Victor, avocatul Leșan Ana a fost prezentă la

pronunțarea dispozitivului deciziei instanței de apel (f.d.223-227 Vol. II).

În conformitate cu art. 389 alin. (4) din Codul de procedură civilă, decizia

integrală se întocmește în termen de 30 de zile de la pronunțarea dispozitivului

deciziei și se publică pe pagina web a instanței judecătorești.

La fel, completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al

Curții Supreme de Justiție reține că, la 05 iunie 2019, decizia instanței de apel a fost

publicată pe pagina web a instanței judecătorești, în aceiași zi decizia motivată a

instanței de apel a fost expediată în adresa părților (f.d. 243 Vol. II).

Dosarul a fost înregistrat la Judecătoria Criuleni, sediul Dubăsari la data de

20 iunie 2019 (f.d. 244 Vol. II).

Deci recurentul a avut posibilitatea de a lua cunoștință cu decizia motivată a

instanței de apel începând cu data de 05 iunie 2019.

3

La 14 februarie 2020, Găină Victor a declarat recurs împotriva deciziei instanței

de apel.

Completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că Găină Victor urma să depună diligența necesară și să

solicite într-un termen rezonabil eliberarea unei copii a deciziei motivate, în caz că nu

a recepționat-o prin poștă, sau să ia cunoștință de materialele dosarului.

Or, dispozitivul deciziei instanței de apel a fost pronunțat la 16 mai 2019, însă

Găină Victor a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel numai la data de 14

februarie 2020, cu încălcarea art. 434 din Codul de procedură civilă.

În consecință, completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios

Administrativ al Curții Supreme de Justiție constată că recurentul, la depunerea

recursului a încălcat termenul de 2 luni stabilit de lege, care este un termen de decădere

și nu poate fi restabilit.

Drept urmare la caz, se va reține că Curtea Europeană a Drepturilor Omului în

jurisprudența sa constantă a reiterat, că ține de obligația părților de a întreprinde

măsurile necesare de a proteja drepturile sale de acces la instanță și de a contesta în

termen hotărârea judecătorească (Van Harn versus Germany, nr. 7557/03 din 11

septembrie 2007).

Astfel fiind, admiterea spre examinare a unui recurs tardiv ar împiedica

rămânerea irevocabilă a hotărârii judecătorești emise în instanța de fond și ar leza, în

acest mod, principiul securității raporturilor juridice, fapt ce ar duce la încălcarea

prevederilor art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și

Libertăților Fundamentale.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că cererea de recurs este

depusă cu omiterea evidentă a termenului de declarare, completul Colegiului Civil,

Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la

concluzia că în temeiul art. 433 lit. b) din Codul de procedură civilă, recursul declarat

de către Găină Victor, urmează a fi considerat inadmisibil.

În conformitate cu art. 269-270, art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 lit. b), art. 440

din Codul de procedură civilă, completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios

Administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se declară inadmisibil recursul înaintat de Găină Victor.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

4