2rac-6/18 — obligarea demolării rețelelor de comunicații
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- obligarea demolării reţelelor de comunicaţii
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
2rac-6/18 — obligarea demolării rețelelor de comunicații (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
prima instanță, Judecătoria Centru, mun. Chișinău dosarul nr. 2rac-417/2017
judecător: C. Roșca 2rac-6/2018
instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău
judecători: A. Bostan, A. Pahopol, V. Negru
Î N C H E I E R E
17 ianuarie 2018 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului, Iulia Sîrcu
judecători Ion Druță, Galina Stratulat
examinând, fără înștiințarea participanților la proces, admisibilitatea
recursului declarat de Universitatea de Stat „Grigore Țîmbalac” din Taraclia,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Universitatea
de Stat „Grigore Țîmbalac” din Taraclia împotriva Societății pe Acțiuni
„Moldtelecom” cu privire la obligarea demontării rețelelor de comunicații
electronice,
împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 06 iunie 2017, prin care s-a
respins apelul declarat de Universitatea de Stat „Grigore Țîmbalac” din Taraclia și
s-a menținut hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 27 mai 2016,
c o n s t a t ă :
La 24 iunie 2015, Universitatea de Stat „Grigore Țîmbalac” din Taraclia a
depus cerere de chemare în judecată împotriva SA „Moldtelecom” cu privire la
obligarea demontării rețelelor de comunicații electronice.
În motivarea cererii de chemare în judecată a menționat că, Universitatea
de Stat „Grigore Țîmbalac” din Taraclia este proprietarul bunului imobil (cămin),
care se află XXXXX.
Indică că, SA „Moldtelecom” fără careva permisiuni din partea
administrației Universității de Stat „Grigore Țîmbalac” din Taraclia, a instalat fire
pentru conexiunea la rețeaua de comunicații telefonice și de internet, prin care se
aduc atingeri imaginii blocului respectiv.
Comunică că, administrația Universității de Stat „Grigore Țîmbalac” din
Taraclia s-a adresat cu pretenții către pârât, pentru a fi dezinstalate conexiunile
ilegale la rețeaua de comunicații, însă, în loc de a fi îndeplinite solicitările
înaintate, au primit un răspuns, prin care le-a fost adus la cunoștință că urmează să
pregătească un pachet de documente, cu efectuarea unor achitări preventive.
De asemenea, menționează că, bunul imobil al Universității de Stat
„Grigore Țîmbalac” din Taraclia se află în procesul de reparație a fațadei, precum
și a acoperișului, iar firele de comunicații telefonice și internet creează
incomodități la efectuarea lucrărilor și strică imaginea blocului.
1
Solicită reclamanta obligarea SA „Moldtelecom” de a demonta rețelele de
comunicații electronice amplasate XXXXX.
Prin hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 27 mai 2016,
cererea de chemare în judecată depusă de Universitatea de Stat „Grigore
Țîmbalac” din Taraclia împotriva SA „Moldtelecom” cu privire la demolarea
rețelelor de comunicații electrice a fost respinsă.
Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 04 iulie 2016,
Universitatea de Stat „Grigore Țîmbalac” din Taraclia a declarat apel împotriva
hotărârii primei instanțe, solicitând repunerea în termen a apelului, admiterea
acestuia, casarea hotărârii Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 27 mai 2016 cu
emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 06 iunie 2017 s-a respins apelul
declarat de Universitatea de Stat „Grigore Țîmbalac” din Taraclia și s-a menținut
hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 27 mai 2016.
La 10 august 2017, Curtea de Apel Chișinău a expediat în adresa
participanților la proces copia deciziei (f.d. 202).
Iar, la 10 octombrie 2017, prin intermediul oficiului poștal, Universitatea
de Stat „Grigore Țîmbalac” din Taraclia a declarat recurs împotriva deciziei
instanței de apel și hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea recursului,
casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe cu pronunțarea unei
noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) Codul de procedură civilă, recursul se
declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei
integrale.
Astfel, prin prisma dispoziției citate, completul Colegiului civil, comercial
și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul
declarat în termen, în cazul în care copia deciziei instanței de apel a fost expediată
participanților la proces la 10 august 2017 (f.d. 202), iar la materialele cauzei
lipsește dovada recepționării acesteia de către părți.
În motivarea recursului Universitatea de Stat „Grigore Țîmbalac” din
Taraclia a indicat că, consideră neîntemeiată decizia instanței de apel și hotărârea
primei instanțe, deoarece la pronunțarea acestora instanțele judecătorești au
aplicat eronat normele de drept material și procedural, prin interpretare eronată a
legii.
A mai indicat recurenta că, la examinarea cauzei în instanța de apel nu au
fost legal citați, iar despre ședința din 06 iunie 2017 au aflat întâmplător.
În conformitate cu art. 439 alin. (2) Codul de procedură civilă, după
parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității
recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea
despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data
primirii acesteia. În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit,
admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia.
La 14 noiembrie 2017, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa SA
„Moldtelecom” cererea de recurs cu înștiințarea despre necesitatea depunerii
referinței.
2
La 29 noiembrie 2017, SA „Moldtelecom” a depus referință, prin care și-a
exprimat dezacordul cu recursul înaintat, solicitând respingerea acestuia ca
inadmisibil.
În conformitate cu art. 439 alin. (3) Codul de procedură civilă, judecătorul
raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și
face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu
alin. (2).
Audiind raportul verbal al judecătorului raportor și verificând temeiurile
invocate în recurs în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului
civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
consideră că recursul este inadmisibil din următoarele motive.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți
participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procedural.
Alineatele (2) și (3) aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate
sau aplicate eronat, iar alin.(4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele
indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în
măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii
sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către
instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus
la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
Completul Colegiului menționează că, Universitatea de Stat „Grigore
Țîmbalac” din Taraclia în cererea de recurs nu a invocat nici unul din temeiurile
de declarare prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) sau (4) Codul de procedură civilă.
Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție apreciază critic argumentul
recurentului precum că la examinarea cauzei nu a fost citat în modul stabilit,
deoarece materialele cauzei atestă contrariul, astfel, Universitatea de Stat
„Grigore Țîmbalac” din Taraclia a cunoscut despre data examinării cauzei în
ordine de apel, fapt confirmat prin avizul de recepție (f.d.185), mai mult la 10
aprilie 2017 (f.d. 187), apelantul recurent a depus cerere de amânare a examinării
cauzei.
Or, conform art. 102, alin. (41) Cod de procedură civilă, participanții la
proces înștiințați în mod legal o dată nu pot invoca ne citarea lor pentru efectuarea
actelor de procedură la o dată ulterioară.
Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de
recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în
temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).
În conformitate cu art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, în cazul în
care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din
3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra
inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și
nu conține nicio referire cu privire la fondul recursului.
3
Completul judiciar indică că procedura admisibilității constă în verificarea
faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art.
432 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, fără a se examina temeinicia lor.
În acest sens, completul reiterează prin prisma jurisprudenței CEDO că „...
art. 6 § 1 al Convenției, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o
instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul
declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de
șanse de succes.” (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a
Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).
Astfel, din considerentele menționate și având în vedere faptul că, instanța
de apel a examinat pricina sub toate aspectele, cu respectarea normelor de
procedură și aplicarea corectă a legii materiale, iar în esența lor argumentele
recursului, au fost verificate minuțios, la judecarea cauzei în ordine de apel,
completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de
Universitatea de Stat „Grigore Țîmbalac” din Taraclia, ca inadmisibil.
În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) Cod de
procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție,
d i s p u n e :
Recursul declarat de Universitatea de Stat „Grigore Țîmbalac” din
Taraclia, se consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului, Iulia Sîrcu
judecători Ion Druță
Galina Stratulat
4