3ra-61/18 — contestarea actului administrativ

prima instanță, Judecătoria Edineț, sediul Briceni dosarul nr. 3ra-1482/2017

judecător: A. Procopișina 3ra-61/2018

instanța de apel, Curtea de Apel Bălți

judecători: S. Procopciuc, E.Grumeza, A. Garbuz

Î N C H E I E R E

17 ianuarie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, Iulia Sîrcu

judecători Ion Druță, Galina Stratulat

examinând admisibilitatea recursului declarat de Societatea cu Răspundere

Limitată „Linavan”, prin intermediul avocatului Ghenadie Odobescu,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Societatea cu

Răspundere Limitată „Linavan” împotriva Biroului Vamal Nord cu privire la

contestarea actului administrativ, recuperarea prejudiciului material și moral,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 08 august 2017 prin care a fost

respins apelul declarat de către Societatea cu Răspundere Limitată „Linavan” și

menținută hotărârea Judecătoriei Edineț, sediul Briceni din 20 martie 2017,

c o n s t a t ă :

La 20 decembrie 2016 SRL „Linavan” s-a adresat cu cerere de chemare în

judecată împotriva Biroului Vamal Briceni cu privire la anularea actului administrativ,

recuperarea prejudiciului material și moral.

În motivarea acțiunii a menționat că, la 11 noiembrie 2016 SRL „Linavan” prin

intermediul declarantului/reprezentantului Brokerul vamal SRL „Eximservice Broker”

, a depus la organul vamal declarația vamală electronică de import definitiv nr. 2050 I

12991, prin care au fost vămuite mărfuri lemnoase „scîndurițe pentru asamblarea

lăzilor de lemn din specii foioase (populus tremula)”, în formă de foi dreptunghiulare

cu dimensiunile (290*40*2 mm) – 32,73 m3, codul mărfii 44089095, în valoare totală

de 61 654, 00 lei, la prețul de 1883,71 lei/ m3 sau (95 USD - 1 m3, conform cursului de

schimb al BNM din 11 noiembrie 2016, care constituia 19,82), importate de la SRL

„Lesțentr”, regiunea Cemigovscaia, or. Borzna, str. Nezavisimosti, 124, Ucraina.

Afirmă că la declarația nr.2050 I 12991 din 11 noiembrie 2016 SC „Linavan”

SRL a anexat: contract de vînzare - cumpărare nr. 1/2016 din 04 ianuarie 2016,

scrisoare de trăsură internațională prevăzută de Convenție nr. 0181661 din 10

noiembrie 2016, factura comercială (invoice) nr. 95 din 10 noiembrie 2016, declarația

privind valoarea în vamă a mărfii din 11 noiembrie 2016, declarația vamală a țării de

export 805180001/2016/000859 din 11 noiembrie 2016, contract de vînzare -

cumpărare specificație nr. 95 din 10 noiembrie 2016, permis fitosanitar 60/18-

1

6010/XX-202101 din 10 noiembrie 2016, calcularea cheltuielilor de transport din 11

noiembrie 2016.

Susține reclamanta că a solicitat Biroului Vamal să calculeze valoarea în vamă

a mărfii după metoda 1 a Legii cu privire la tariful vamal, ceea ce nu a fost făcut,

încălcându-se drepturile plătitorului vamal.

Biroul Vamal Briceni a solicitat de la declarantul SRL „Linavan” să prezinte

încă careva acte suplimentare pe care declarantul le-a prezentat pentru a exclude

situația calculării valorii în vamă a mărfii după o altă metodă, în afară de metoda 1,

însă colaboratorii vamali neîntemeiat au considerat imposibilă calcularea valorii în

vamă a mărfii după metoda 1.

Ulterior colaboratorul vamal, verificînd corectitudinea declarației DVV-1, a

motivat, că documentele prezentate nu sunt suficiente pentru calcularea valorii în vamă

a mărfii și că mai sunt necesare careva acte suplimentare pe care urma să le indice într-

un document separat conform art. 7 din Legea cu privire la tariful vamal, însă acest

fapt nu a fost făcut, ceea ce constituie o încălcare a legislației.

Remarcă că, colaboratorul vamal a refuzat calcularea valorii în vamă a mărfii

după metoda 1 pe motiv, că declarantul nu a prezentat organului vamal toate actele

necesare și a întocmit actul de inspecție din 11 noiembrie 2016, în care a indicat

existența unor suspiciuni de subevaluare, majorând valoarea mărfii în vamă cu 4618,40

lei, cu utilizarea metodei de rezerva 6.

Evidențiază reclamanta că, nu este de acord cu mărimea plăților vamale

calculate după metoda 6 a Legii cu privire la tariful vamal de către Biroul Vamal

Briceni, consideră că calculul plăților vamale încasate excedentar în sumă totală de 4

618,40 lei din marfa importată contravine Codului vamal al RM și Legii cu privire la

tariful vamal, nr. 1380 din 20 noiembrie 1997.

Prin acțiunile ilegale a Biroului Vamal Briceni, le-au fost lezate drepturile

protejate de lege, astfel consideră că Biroul Vamal Briceni urmează să recalculeze

valoarea mărfurilor importate de SRL „Linavan” la data de 11 noiembrie 2016

conform art. 11 din Legea cu privire la tariful vamal, reieșind din suma de 1636,50

dolari USD (curs de schimb 19,8284 din 11 noiembrie 2016) la fel să restituie SC

„Linavan” SRL suma încasată excedentar în valoare 4 618, 40 lei MD, ceea ce

constituie diferența dintre sumele încasate conform DVV-1 și DVV-2.

Mai comunică că, Biroul Vamal Briceni a cauzat declarantului un prejudiciu

nepatrimonial prin faptul, că ore și zile la rînd a fost „hărțuit,, și ținut în vamă pentru a

explica/argumenta de ce urmează ca marfa importată să fie calculată anume după

metoda 1, a fost impus eronat de a prezenta suplimentar careva documente, care nu

erau obligatorii pentru calcularea valorii mărfii potrivit metodei 1, a cheltuit surse

financiare adăugătoare, a suportat cheltuieli aferente pentru a întreține, a alimenta

șoferul mașinii, care transporta marfa, a fost nevoit suplimentar să-i achite un

supliment la salariu.

De asemenea, activitatea SRL „Linavan” a fost tulburată, înteruptă pe motiv, că

materia primă, care era importată, a fost reținută neîntemeiat în vamă și a ajuns cu

întîrziere, s-a stopat activitatea întreprinderii, a pierdut termenii contractuali cu alte

firme cărora le realiza marfa finită, a pierdut clienți importanți, s-a știrbit reputația pe

care a acumulat-o cu greu de-a lungul activității ș.a. Cel mai important factor în aceste

2

relații este, că datorită acțiunilor abuzive a organului vamal se crează neîncredere în

mediul de afaceri.

La 15 noiembrie 2016 reclamanta s-a adresat cu cerere prealabilă împotriva

actului de inspecție din 11 noiembrie 2016, deoarece nu este deacord cu mărimea

plăților vamale calculate de către Biroul Vamal Briceni.

Solicită reclamanta anularea actului de inspecție din 11 noiembrie 216, emis de

către Biroul Vamal Briceni în cazul importării mărfii lemnoase de către SRL

„Linavan”, anularea declarației vamale DV-2 și a declarației privind valoarea în vamă

a mărfurilor (tipizata DVV-2) cu menținerea declarației vamale DV-1 și a declarației

vamale în varianta inițială (tipizata DVV-1); obligarea Biroului Vamal Briceni de a

revizui modul de calculare a plăților vamale pentru marfa lemnoasă importată de către

SRL „Linavan” la data de 11 noiembrie 2016 potrivit metodei 1 din Legea cu privire la

tariful vamal, nr.1380 din 20 noiembrie 1997; încasarea sumei în mărime de 4 618,40

lei MD, ceea ce constituie diferența dintre sumele încasate conform DVV-1 și DVV-2,

încasată excedendar la data de 11 noiembrie 2016 de către Biroul Vamal Briceni de la

declarantul SRL „Linavan”; încasarea prejudiciului moral în mărime de 5000 lei și a

cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea Judecătoriei Edineț, sediul Briceni din 20 martie 2017 a fost

respinsă acțiunea ca neîntemeiată.

La 22 martie 2017 SRL „Linavan” a depus apel împotriva hotărârii

Judecătoriei Edineț, sediul Briceni din 20 martie 2017, solicitând admiterea apelului,

casarea hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a

acțiunii.

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 08 august 2017 a fost respins apelul

declarat de către SRL „Linavan” și menținută hotărârea Judecătoriei Edineț, sediul

Briceni din 20 martie 2017.

La 09 octombrie 2017 SRL „Linavan”, prin intermediul avocatului Ghenadie

Odobescu a depus recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 08 august

2017, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel cu emiterea

unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii.

În motivarea recursului a indicat că instanțele inferioare au studiat și examinat

superficial cauza, iar circustanțele importante pentru soluționarea pricinii nu au fost

elucidate pe deplin de către instanțe.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Astfel, prin prisma dispoziției citate, completul Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat la

09 octombrie 2017 în termen, în cazul în care copia deciziei Curții de Apel Bălți din 08

august 2017 a fost recepționată de recurent la 12 septembrie 2017 (f.d.148).

În conformitate cu art. 439 alin. (2) Codul de procedură civilă, după parvenirea

dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune

expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii

obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia. În cazul neprezentării

referinței în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia.

3

La 12 decembrie 2017, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa

Biroului Vamal Nord cererea de recurs cu înștiințarea despre necesitatea depunerii

referinței.

În conformitate cu art. 439 alin. (3) Codul de procedură civilă, judecătorul

raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și face

un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu alin. (2).

Audiind raportul verbal al judecătorului raportor și verificând temeiurile

invocate în recurs în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că

recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor

de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) a aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin.(4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la

alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

Completul Colegiului menționează că, SRL „Linavan”, prin intermediul

avocatului Ghenadie Odobescu în cererea de recurs nu a invocat nici unul din

temeiurile de declarare prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) sau (4) Codul de procedură

civilă.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, în cazul în care

se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Completul judiciar indică că procedura admisibilității constă în verificarea

faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432

alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, fără a se examina temeinicia lor.

În acest sens, completul reiterează prin prisma jurisprudenței CEDO că „... art.

6 § 1 al Convenției, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță

de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat

împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de

succes.” (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului,

25 februarie 1995, nr.26561/1995).

Astfel, din considerentele menționate și având în vedere faptul că, instanța de

apel a examinat pricina sub toate aspectele, cu respectarea normelor de procedură și

aplicarea corectă a legii materiale, iar în esența lor argumentele recursului, au fost

4

verificate minuțios, la judecarea pricinii în ordine de apel, completul Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la

concluzia de a considera recursul declarat de SRL „Linavan”, prin intermediul

avocatului Ghenadie Odobescu, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) Cod de procedură

civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție,

d i s p u n e :

Recursul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „Linavan”, prin

intermediul avocatului Ghenadie Odobescu se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, Iulia Sîrcu

judecători Ion Druță

Galina Stratulat

5