2ra-41/18 — Încasarea despăgubirii de asigurare în ordine de regres și cheltuielile de judecată.
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- Încasarea despăgubirii de asigurare în ordine de regres şi cheltuielile de judecată.
- Temei legal
- Temeiurile declarării recursului
2ra-41/18 — Încasarea despăgubirii de asigurare în ordine de regres și cheltuielile de judecată. (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
Dosarul nr. 2ra-41/18
Judecătoria Buiucani mun. Chișinău
Judecător: O. Cojocaru
Curtea de Apel Chișinău
Judecători: I. Cimpoi, A. Danilov și I. Secrieru
Î N C H E I E R E
17 ianuarie 2018 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența
Președintele completului Tatiana Vieru
judecători Dumitru Visternicean și Iuliana Oprea
examinînd admisibilitatea recursului declarat de Asociația Profesională „Biroul
Național al Asigurătorilor de Autovehicule” prin intermediul avocatului Jarovlea
Veaceslav,
în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Asociația
Profesională „Biroul Național al Asigurătorilor de Autovehicule” împotriva Societății
cu Răspundere Limitată „Ticricon”, Societății cu Răspundere Limitată „Agrimcor” și
Robu Victor cu privire la încasarea despăgubirii de asigurare în ordine de regres și
cheltuielile de judecată,
împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 20 iunie 2017, prin care a fost
respins apelul declarat de Asociația Profesională „Biroul Național al Asigurătorilor de
Autovehicule”, fiind menținută hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 13
ianuarie 2016,
A C O N S T A T A T:
La 29 octombrie 2015, Asociația Profesională „Biroul Național al Asigurătorilor
de Autovehicule” prin intermediul avocatului Jarovlea Veaceslav a depus cerere de
chemare în judecată împotriva Societății cu Răspundere Limitată „Ticricon”, Societății
cu Răspundere Limitată „Agrimcor” și Robu Victor cu privire la încasarea
despăgubirii de asigurare în ordine de regres și cheltuielile de judecată.
În motivarea pretențiilor a indicat că la 21 iunie 2013, în satul Scoreni, r-nul
Strășeni a avut loc un accident rutier cu implicarea autovehiculului de model „Gaz
330773” cu numărul de înmatriculare C LO 579, care aparține Societății cu
Răspundere Limitată „Ticricon”, după volanul căruia se afla Robu Victor și
automobilul de model „Mercedes E220” cu numărul de înmatriculare C PZ 248, la
volanul căruia se afla Bîtca Radu.
1
Potrivit procesului-verbal a ISSTCR Strășeni din 24 iunie 2013, vinovat de
producerea accidentului rutier a fost recunoscut Robu Victor, conducător al
autovehiculului de model „Gaz 330773”, care la momentul producerii accidentului
rutier nu deținea polița de asigurare obligatorie de răspundere civilă pentru pagubele
produse de autovehiculele.
Reclamantul a mai relatat că la 24 iunie 2013, Bîtca Radu, în temeiul legii cu
privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagubele produse de
autovehicule s-a adresat Asociației Profesionale „Biroul Național al Asigurătorilor de
Autovehicule” cu cerere prin care a solicitat compensarea prejudiciului cauzat
autovehiculului de model „Mercedes E220” cu numărul de înmatriculare C PZ 248, ca
urmare a producerii accidentului susmenționat.
Potrivit raportului de evaluare a pagubei nr. 809/06A din 26 iunie 2013, efectuat
de către expertul Societății cu Răspundere Limitată „Exauto Plus”, prejudiciul cauzat
automobilului de model „Mercedes E220” constituie 190954,20 lei.
Reclamantul a mai specificat că a achitat lui Bîtca Radu suma despăgubirii în
mărime de 152835,51 lei, iar suplimentar a suportat cheltuieli bancare în mărime de
1528,36 lei, în total, suma cheltuielilor suportate de reclamant constituind 154 363,87
lei.
În baza celor relatate și din data achitării despăgubirii persoanei vătămate,
Asociația Profesională „Biroul Național al Asigurătorilor de Autovehicule” a obținut
dreptul de a înainta față de pârât, posesorul izvorului de pericol sporit Societatea cu
Răspundere Limitată „Agrimcor” și copârât Robu Victor acțiunea de regres.
S-a mai indicat că la 29 septembrie 2015 de către Societatea cu Răspundere
Limitată „Agrimcor”, iar la 16 iulie 2013 de către Robu Victor a fost recepționată
pretenția privind restituirea sumei, care însă a rămas fără răspuns.
Cât privește Societatea cu Răspundere Limitată „Ticricon”, acesta nu a recunoscut
pretenția Asociației Profesionale „Biroul Național al Asigurătorilor de Autovehicule”
cu privire la restituirea sumei, motivând prin faptul că la momentul producerii
accidentului rutier din 21 iunie 2012 deja nu mai era proprietar al autovehiculului „Gaz
33073” cu numărul de înmatriculare C LO 579, fiind înstrăinat firmei „Agrimcor” în
temeiul contractului nr. 31 din 14 august 2012.
Consideră reclamantul că alegațiile pârâtului Societatea cu Răspundere Limitată
„Ticricon” sunt neîntemeiate, deoarece acesta nu a înaintat organelor competente în
comun acord cu Societatea cu Răspundere Limitată „Agrimcor” cerere pentru
introducerea modificărilor în Registrul transporturilor privitor la înmatricularea pe
numele cumpărătorului a autovehiculului de model „Gaz 33073” cu numărul de
înmatriculare C LO 579, în consecință respectivul contract nu este opozabil terțelor.
Solicită Asociația Profesională „Biroul Național al Asigurătorilor de
Autovehicule” încasarea, în mod solidar din contul Societății cu Răspundere Limitată
„Ticricon”, Societății cu Răspundere Limitată „Agrimcor” și Robu Victor în beneficiul
Asociației Profesionale „Biroul Național al Asigurătorilor de Autovehicule” a
despăgubirii de asigurare, în ordine de regres în mărime de 154363 lei și a cheltuielilor
de judecată.
2
Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 13 ianuarie 2016, cererea
de chemare în judecată depusă de Asociația Profesională „Biroul Național al
Asigurătorilor de Autovehicule” împotriva Societății cu Răspundere Limitată
„Ticricon”, Societății cu Răspundere Limitată „Agrimcor” și Robu Victor cu privire la
încasarea despăgubirii de asigurare în ordine de regres și cheltuielile de judecată a fost
admisă parțial.
S-a dispus încasarea din contul lui Robu Victor în beneficiul Asociației
Profesionale „Biroul Național al Asigurătorilor de Autovehicule” suma de 154363,87
lei, suma de 4630,91 lei – cu titlu de taxa de stat și suma de 3000 lei – cu titlu de
cheltuieli pentru asistență juridică (f.d. 76, 85-88).
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a concluzionat că cerințele invocate în
cererea de chemare în judecată se încadrează parțial în prevederile legii.
Manifestînd dezacord față de hotărîrea primei instanțe, la 1 februarie 2016,
Asociația Profesională „Biroul Național al Asigurătorilor de Autovehicule”, a
contestat-o cu apel, solicitând casarea acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărîri prin
care cererea de chemare în judecată să fie admisă integral.
În motivarea apelului a indicat că prima instanță la adoptarea hotărîrii nu a
constatat și nu a elucidat pe deplin circumstanțele care au importanță pentru
soluționarea pricinii în fond, concluziile expuse în hotărîre sunt în contradicție cu
circumstanțele pricinii, fiind încălcate și aplicate eronat normele de drept procedural.
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 20 iunie 2017, a fost respins apelul
declarat de Asociația Profesională „Biroul Național al Asigurătorilor de
Autovehicule”, fiind menținută hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 13
ianuarie 2016 (f.d. 190, 191-198).
Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a conchis că prima instanță a dat o apreciere
obiectivă și justă probelor administrate, a constatat și elucidat pe deplin toate
circumstanțele care au importanță pentru soluționarea pricinii și corect a aplicat
normele de drept material și procedural, în consecință adoptînd o hotărîre întemeiată.
Invocînd ilegalitatea deciziei instanței de apel, la 20 septembrie 2017, Asociația
Profesională „Biroul Național al Asigurătorilor de Autovehicule” prin intermediul
avocatului Jarovlea Veaceslav, fiind împuternicit prin mandatul nr. 0068885 din 7 mai
2015 (f.d. 3) a contestat-o cu recurs, solicitînd admiterea acestuia, casarea deciziei
instanței de apel, cu remiterea cauzei spre rejudecare.
În motivarea recursului a invocat că instanța de apel nu a constatat toate
circumstanțele importante pentru soluționarea corectă a pricinii, fiind aplicate eronat
normele de drept material și încălcate normele de drept procedural.
Instanța de recurs constată că la dosar este anexată scrisoarea Curții de Apel
Chișinău din 10 iulie 2017, prin care a fost expediată copia decizie instanței de apel în
adresa părților (f.d. 199), fiind recepționată de către recurent la 24 iulie 2017 (f.d. 205,
verso).
Potrivit art. 434 CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data
comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este termen de
decădere și nu poate fi restabilit.
3
Prin urmare, instanța de recurs consideră că recursul a fost declarat în termen.
În conformitate cu art. 439 alin. (2) CPC, după parvenirea dosarului un complet
din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune expedierea copiei de
pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a
referinței timp de o lună de la data primirii acestuia.
La 23 noiembrie 2017, în adresa intimaților a fost expediată copia recursului, iar
la 6 decembrie 2017, în adresa Curții Supreme de Justiție a parvenit referința prin care
Societatea cu Răspundere Limitată „Ticricon” și Societatea cu Răspundere Limitată
„Agrimcor” au solicitat respingerea recursului.
Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele
cauzei civile, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil din următoarele
considerente.
Verificând motivele de casare invocate în cererile de recurs, Colegiul atestă că
recurențiil indică argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanțele au apreciat
înscrisurile probatoare și au constatat circumstanțele cauzei.
Nu pot fi reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de
reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs.
În speță, Colegiul menționează că, recursul în cauză conține obiecțiile de fapt și
de drept, care deja au fost obiect de studiere și verificare de către instanțele ierarhic
inferioare, primind o apreciere corespunzătoare.
În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurenților la
soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei, în modul în care este
garantat de articolului 6 § 1 al Convenției.
Drept urmare, se reține că argumentele invocate în cererile de recurs nu pot
constitui temei de admitere a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau
aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, așa
cum formal invocă recurentul și respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei
recurate, or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai
asupra problemelor de drept, verificîndu-se numai legalitatea deciziei, dar nu și
temeinicia ei în fapt.
Astfel, Colegiul constată că argumentele invocate de recurenți nu pot constitui
temei de casare a deciziei recurate, or, acestea nu se încadrează în cele expres stabilite
la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
Potrivit prevederilor art. 432 alin. (1) CPC RM, părțile și alți participanți la proces
sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau
aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.
Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau
aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decît cele indicate la
alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care
acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care
instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a
4
fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și
libertăților fundamentale ale omului.
În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC RM cererea de recurs se consideră
inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.
432 alin. (2), (3) și (4).
Totodată, potrivit jurisprudenței Curții Europene, recursul trebuie să fie efectiv,
adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, pe când în
recursul declarat de Asociația Profesională „Biroul Național al Asigurătorilor de
Autovehicule” prin intermediul avocatului Jarovlea Veaceslav asemenea aspecte nu se
regăsesc.
Din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a
considera recursul declarat de Asociația Profesională „Biroul Național al
Asigurătorilor de Autovehicule” prin intermediul avocatului Jarovlea Veaceslav ca
inadmisibil.
În conformitate cu art. 269-270, 432, 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC al RM,
completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție,
D I S P U N E:
Recursul declarat de Asociația Profesională „Biroul Național al Asigurătorilor de
Autovehicule” prin intermediul avocatului Jarovlea Veaceslav se consideră
inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului, judecător Tatiana Vieru
judecători Dumitru Visternicean
Iuliana Oprea
5