3ra-58/18 — cu privire la anularea actului administrativ

prima instanță: A. Cerbu dosarul nr. 3ra-58/18

instanța de apel: S. Procopciuc, E. Grumeza, A. Garbuz

ÎNCHEIERE

17 ianuarie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Dumitru Mardari

Luiza Gafton

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de

Volodymyr Skoryna, reprezentat de avocatul Victor Panțîru

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Volodymyr Skoryna

împotriva Biroului migrațiune și azil al Ministerului Afacerilor Interne, Secția

regională „Nord” cu privire la contestarea actului administrativ

împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 22 august 2017, prin care a fost

admis apelul declarat de Biroul migrațiune și azil al Ministerului Afacerilor

Interne, Secția regională „Nord”, casată hotărârea Judecătoriei Bălți din

26 decembrie 2016 și emisă o nouă hotărâre, prin care acțiunea a fost respinsă

constată:

La 9 octombrie 2015, Volodymyr Skoryna a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Biroului migrațiune și azil al Ministerului Afacerilor Interne,

Secția regională „Nord”, intervenient accesoriu UȚM „Protos” SA cu privire la

contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii a indicat că în luna august 2015, aflându-se în Ucraina,

a primit o invitație din partea UȚM „Protos” SA pentru a acorda servicii de

consultanță tehnică pentru procurarea și amenajarea unei linii de producere a

țevilor metalice, produse prin sudare.

Comunică că la 22 august 2015 a intrat pe teritoriul Republicii Moldova, iar

la 24 august 2015 a semnat contractul nr. 24/08/15tu/7 prin care s-a angajat să

acorde servicii de consultanță.

Totodată, relevă că a încheiat contract de locațiune, acesta fiind transmis

pentru înregistrare Biroului de migrațiune și azil din mun. Chișinău.

Notează că, imediat după semnarea contractului de prestări servicii, în

calitatea sa de persoană calificată pentru amenajarea și ajustarea liniei de producție

pentru țevi sudate, a început să acorde consultările de rigoare.

Menționează că la 24 septembrie 2015, pe teritoriul uzinei UȚM „Protos”

SA din Fălești s-au prezentat reprezentanții Biroului migrațiune și azil, care i-au

înmânat citația pentru data de 25 septembrie 2015.

1

Prezentându-se la sediul Biroului, împreună cu reprezentanții UȚM „Protos”

SA, a pus la dispoziția autorității respective actele care confirmau legalitatea și

scopul aflării sale pe teritoriul Republicii Moldova, oferind explicații în acest sens.

Ulterior, la 30 septembrie 2015 a fost citat pentru a se prezenta la Biroul

migrațiune și azil pentru data de 2 octombrie 2015, iar apoi pentru data de

6 octombrie 2015.

Susține că la 6 octombrie 2015, reprezentanții Biroul migrație și azil al MAI,

Secția regională „Nord” au întocmit în privința lui proces-verbal cu privire la

contravenție, fiind adoptată și decizia nr. 132 de returnare a lui de pe teritoriul

Republicii Moldova și adus la cunoștință faptul că în baza actelor întocmite, dânsul

urmează să părăsească teritoriul Republicii Moldova în decursul a 5 zile din

momentul recepționării deciziei de returnare.

Consideră decizia emisă de Biroul migrație și azil al MAI, Secția regională

„Nord”, ca fiind una ilegală, întrucât dânsul se afla legal pe teritoriul RM, la

invitația UȚM „Protos” SA și locuia în apartamentul închiriat oficial de către

societate.

Solicită admiterea acțiunii, anularea deciziei Biroului migrație și azil al

MAI, Secția regională „Nord” nr. 132 din 6 octombrie 2015 de returnare a lui de pe

teritoriul Republicii Moldova și suspendarea executării deciziei contestate până la

rămânerea irevocabilă a hotărârii judecătorești pe caz.

Prin încheierea Judecătoriei Bălți din 12 octombrie 2015, a fost dispusă

suspendarea executării deciziei Biroului migrație și azil al MAI, Secția regională

„Nord” nr. 132 din 6 octombrie 2015 până la rămânerea irevocabilă a hotărârii

judecătorești adoptate pe caz.

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 15 ianuarie 2016, a fost admis recursul

declarat de Biroul migrație și azil al MAI, Secția regională „Nord”, casată

încheierea Judecătoriei Bălți din 12 octombrie 2015 și pronunțată o nouă încheiere,

prin care suspendarea executării deciziei nr. 132 din 6 octombrie 2015 a fost

respinsă.

Prin încheierea Judecătoriei Bălți din 30 iunie 2016, a fost suspendată

examinarea cauzei civile până la examinarea contestației împotriva procesului-

verbal cu privire la contravenție din 6 octombrie 2015.

Iar, prin încheierea Judecătoriei Bălți din 3 octombrie 2016, procesul în

cauza civilă a fost reluat.

Prin hotărârea Judecătoriei Bălți din 26 decembrie 2016, acțiunea a fost

admisă.

A fost anulată deciziei Biroului migrație și azil al MAI, Secția regională

„Nord” nr. 132 din 6 octombrie 2015 de returnare a lui Volodymyr Skoryna de pe

teritoriul Republicii Moldova.

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 22 august 2017, a fost admis apelul

declarat de Biroul migrațiune și azil al MAI, Secția regională „Nord”, casată

hotărârea Judecătoriei Bălți din 26 decembrie 2016 și emisă o nouă hotărâre, prin

care acțiunea a fost respinsă.

La 28 noiembrie 2017, Volodymyr Skoryna, reprezentat de avocatul Victor

Panțîru a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 22 august

2

2017, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și menținerea

hotărârii primei instanțe.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel,

considerând-o neîntemeiată și pasibilă de a fi casată, deoarece nu au fost analizate

toate obiecțiile formulate de Volodymyr Skoryna în procesul examinării cererii de

apel.

La fel, indică că de către instanța de apel au fost eronat aplicate normele de

drept material și procedural, iar motivarea deciziei este superficială și nu se referă

în niciun fel la argumentele invocate în apel.

Susține că în decizia emisă, instanța de apel a făcut referire la prevederile

art. 4 alin. (5) și (6), art. 5 alin. (1), (2), (5) și (6) din Legea cu privire la migrația

de muncă, însă nu a dat apreciere deciziei Agenției Naționale pentru Ocuparea

Forței de Muncă nr. 1859 din 17 septembrie 2015 cu privire la acordarea avizului

favorabil lucrătorilor migranți, prin care s-a decis de a acorda aviz favorabil pentru

invitarea în scop de muncă a 6 specialiști străini în cadrul UȚM „Protos” SA,

precum și nu a luat în considerație că la 24 august 2015 dânsul a semnat contractul

nr. 24/08/15tu/7, cu UȚM „Protos” SA, de prestări servicii privind acordarea

serviciilor de consultanță în domeniul tehnic. Iar, potrivit art. 3 alin. (2) lit. k) din

Legea nr. 180 din 10 iulie 2008 cu privire la migrația de muncă, nu cad sub

incidența prezenței legi prestatorii de servicii contractuale.

În context reiterează că instanța de apel la soluționarea prezentului litigiu, nu

a aplicat legea care trebuia să fie aplicată și a interpretat în mod eronat legea.

La 26 decembrie 2017, Biroul migrațiune și azil al MAI, Secția regională

„Nord” a depus referință, prin care a solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată

în adresa părților la 25 septembrie 2017, fapt confirmat prin scrisoarea de însoțire

(f. d. 130), care a fost recepționată de reprezentantul recurentului, avocatul Victor

Panțîru la 28 septembrie 2017, fapt ce se atestă prin avizul de recepție (f. d. 132).

Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a

declarat recursul împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 22 august 2017, în

termenul legal.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este

inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

3

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Volodymyr Skoryna,

reprezentat de avocatul Victor Panțîru nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural

de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Aici, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție relevă că conform jurisprudenței CEDO, recursurile

trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate

în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea

de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul

declarat de Volodymyr Skoryna, reprezentat de avocatul Victor Panțîru, asemenea

aspecte nu se regăsesc.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de Volodymyr Skoryna, reprezentat de avocatul Victor

Panțîru ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

dispune:

Recursul declarat de Volodymyr Skoryna, reprezentat de avocatul Victor

Panțîru se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecători Dumitru Mardari

Luiza Gafton

4