2ra-61/18 — formarea bunului imobil separat

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani Dosarul nr. 2ra-61/18

Judecător: C. Valah

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău

Judecători: A. Bostan, V. negru, A. Pahopol

Î N C H E I E R E

17 ianuarie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu

Judecători Galina Stratulat, Ion Druță

examinând chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de către

Petrusac Nicolae declarat prin intermediul avocatului Ciachir Constantin,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Petrusac Nicolae

împotriva Elizavetei Petrusac cu privire la formarea bunului imobil separat,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 11 iulie 2017, prin care a fost

respins apelul declarat de Nicolae Petrusac și a fost menținută hotărârea Judecătoriei

Chișinău (sediul Buiucani) din 06 februarie 2017,

c o n s t a t ă:

La 11 noiembrie 2016 Petrusac Nicolae s-a adresat cu cerere de chemare în

judecată împotriva Elizavetei Petrusac, prin care a solicitat: dispunerea formării

bunului imobil separat prin înregistrarea odăii cu suprafața de 12,8 m.p. ce constituie

½ cotă parte din apartamentul nr.y din str. X nr.y, bloc y, mun. Chișinău, cu drept de

proprietate exclusivă după Petrusac Nicolae; încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a indicat că, prin hotărârea Judecătoriei Buiucani din

29.03.2011 a fost partajată averea devălmașă și s-a atribuit în proprietatea lui odaie

cu suprafața de 12,8 m.p. din apartamentul nr.y din str. X y mun. Chișinău și ½ din

valoarea lotului de pământ (grădină), cu suprafața de 0,0480 ha, amplasat în or.

Durlești mun. Chișinău, extravilan nr. cadastral xxxxxxxxxxx, ceea ce constituie

5000 lei, iar Elizavetei Petrusac i-a fost atribuită în proprietate odaia cu suprafața de

19,4 m.p. din același apartament și lotul de pământ indicat supra; s-a încasat de la

Petrusac Elizaveta în beneficiul lui Petrusac Nicolae echivalentul bănesc a ½ cotă-

parte ideală din lotul de pământ indicat supra, ceea ce constituie 5000 lei, fiind

obligat OCT Chișinău să efectueze rectificările necesare în Registrul bunurilor

imobile în conformitate cu hotărârea pronunțată, care este irevocabilă și a fost

notificată la OCT Chișinău la 04.07.2012 conform cererii nr.0100/12/84397.

Prin decizia registratorului OCT Chișinău a fost refuzată înregistrarea după

reclamant dreptului de proprietate asupra odăii cu suprafața de 12,8 m.p., pe motiv

că prin hotărârea instanței de judecată nu a fost stabilit ce cotă-parte sau procent din

imobil se partajează la fiecare din soți, imobilul fiind înregistrat cu suprafața totală

de 37,3 m.p. ca bun imobil integral și nu ca încăperi separate.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani) din 06 februarie 2017

acțiunea înaintată de Nicolae Petrusac împotriva Elizavetei Petrusac cu privire la

formarea bunului imobil s-a respins ca neîntemeiată (f.d.30, f.d.37-39).

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 11 iulie 2017 a fost respins apelul

declarat de Nicolae Petrusac și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Chișinău (sediul

Buiucani) din 06 februarie 2017 (f.d.59, 60-62).

Nefiind de acord cu decizia menționată, la 23 octombrie 2017, Petrusac Nicolae

a declarat recurs prin intermediul avocatului Ciachir Constantin (mandatul nr.

1047186, f.d.21), solicitând admiterea recursului, casarea deciziei Curții de Apel

Chișinău din 11 iulie 2017 și a hotărârii Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani) din

06 februarie 2017, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii înaintate.

În motivarea recursului, cu reiterarea motivelor de fapt și de drept invocate pe

parcursul examinări cauzei în instanțele inferioare, recurentul a indicat că instanța de

apel a aplicat eronat normele de drept material și procedural.

Conform art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la

data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale.

Având în vedere că copia deciziei integrale a instanței de apel a fost expediată

în adresa părților la 07 august 2017 (f.d. 63), cât și faptul că la materialele cauzei nu

sunt careva probe privind recepționarea acesteia, recursul lui Petrusac Nicolae se

consideră declarat în termen.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție a RM consideră că recursul

este inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC RM, părțile și alți participanți la

proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială

sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural.

Alineatele (2) și (3) al articolului menționat, prevăd exhaustiv cazurile în care

se consideră că au fost aplicate eronat normele de drept material sau procedural, iar

alin. (4) prevede că săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie

temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau

ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs

consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau

în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților

fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.

432 alin. (2), (3), (4) CPC RM.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Petrusac Nicolae prin

intermediul avocatului Ciachir Constantin nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC, or recurentul nu a invocat nici un temei care ar

indica la ilegalitatea actelor judecătorești contestate, ci a formulat critici ce se axează

asupra fondului cauzei.

Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de

către instanța de apel sau instanța de fond, respectiv nu constituie temei de casare a

actelor judecătorești recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Prin prisma jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, iar recursul trebuie să

posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, însă motivele

recursului, invocate în speță, sunt similare celor invocate în cadrul judecării cauzei,

care au fost apreciate corespunzător.

În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera

recursul declarat de Petrusac Nicolae prin intermediul avocatului Ciachir Constantin

ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 269-270, 433 lit. a), 440 CPC, completul Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul declarat de Petrusac Nicolae prin intermediul avocatului Ciachir

Constantin se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Iulia Sîrcu

Judecători Galina Stratulat

Ion Druță