2ra-623/17 — separarea bunului imobil

2ra-623/17 — separarea bunului imobil (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Judecătoria Buiucani Dosarul nr.2ra-623/17

Mun. Chișinău

Judecător: C. Ursachi

Curtea de Apel Chișinău

Judecători: N. Cernat, A. Pahopol, A. Minciuna

D E C I Z I E

03 mai 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței Valentina Clevadî

Judecători Galina Stratulat, Dumitru Mardari,

Oleg Sternioală, Iuliana Oprea

judecând recursul declarat de Negru Vladimir, în cauza civilă intentată la

cererea de chemare în judecată depusă de Marțeva Maria împotriva lui Negru

Vladimir, Negru Nicolai, Negru Andrei și Negru Mihail, cu privire la recunoașterea

refuzului neîntemeiat, separarea bunului imobil și permiterea formării bunului imobil

separat,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 11 octombrie 2016,

c o n s t a t ă:

La 21 ianuarie 2013, Marțeva Maria s-a adresat cu cerere de chemare în

judecată împotriva lui Negru Vladimir, Negru Nicolai, Negru Andrei și Negru

Mihail cu privire la recunoașterea refuzului neîntemeiat, separarea bunului imobil

și permiterea formării bunului imobil separat.

În motivarea acțiunii reclamanta a invocat că casa de locuit pe str. Drumul

Crucii, 78, mun. Chișinău, constituită din încăperile cu nr. 1cu suprafața de 11,2

m.p., nr. 2 cu suprafața de 11 m.p., nr. 3cu suprafața de 19,6 m.p., nr. 4cu

suprafața de 9,9 m.p., nr. 5 cu suprafața de 11,9 m.p., nr. 6 cu suprafața de

10,8 m.p., nr.7 cu suprafața de 6,1 m.p., nr.8 cu suprafața de 5,4 m.p., nr. 9 cu

suprafața de 5,2 m.p., nr.10 cu suprafața de 2,3 m.p., nr. 11 cu suprafața de 1,2

m.p. , le-a aparținut cu drept de proprietate părinților Negru Marina și Negru

Ilia.

La 30 mai 1974 a decedat tatăl Negru Ilia, iar la 07 ianuarie 1990 a decedat

mama Negru Marina.

Concretizează reclamanta că în perioada anilor 1971-1972, a construit o

casă de locuit separată de cea părintească, compusă din încăperile cu nr. 12 cu

suprafața de 8.2 m.p., nr. 13 cu suprafața de 13 m.p., nr. 14 cu suprafața de 16.8

m.p., nr. 16 cu suprafața de 4.9 m.p., nr. 17 cu suprafața de 5.8 m.p.

Notează că până în prezent locuiește în această casă de una singură, este

proprietara acesteia și o folosește ca imobil separat.

Menționează reclamanta că la eliberarea certificatelor de moștenitor care au

servit temei de înregistrare a drepturilor în Registrul bunurilor imobile, a fost

1

eronat indicată averea succesorală prin faptul că în masa succesorală a fost

inclusă și casa reclamantei compusă din încăperile cu nr. 12 cu suprafața de 8.2

m.p., nr. 13 cu suprafața de 13 m.p., nr. 14 cu suprafața de 16.8 m.p., nr. 16 cu

suprafața de 4.9 m.p., nr. 17 cu suprafața de 5.8 m.p.

Susține că în vederea corectării acestei erori s-a adresat cu acțiune în

instanța de judecată, iar ca urmare a fost adoptată hotărârea Judecătoriei Buiucani

din 02 februarie 2004, prin care încăperile menționate au fost excluse din masa

succesorală și asupra acestora a fost recunoscut dreptul reclamantei de

proprietate.

Mai indică reclamanta că coproprietarii casei de locuit refuză să inițieze

procedura de formare a bunurilor imobile, cât și nu pot ajunge la o înțelegere

privind modul și condițiile divizării lui.

Cere Marțeva Maria, recunoașterea ca fiind neîntemeiat refuzul cet. Negru

Vladimir, Negru Nicolai și Negru Mihail la formarea prin separare a două bunuri

imobile din bunul imobil existent - casă de locuit cu nr. cadastral

0100506.233.01, cu suprafața totală de 125,5 m.p., situată în mun. Chișinău, str.

Drumul Crucii, 78; recunoașterea ca fiind construcție separată casa de locuit

compusă din încăperile cu nr. 12 cu suprafața de 8.2 m.p., nr. 13 cu suprafața de

13 m.p., nr. 14 cu suprafața de 16.8 m.p., nr. 16 cu suprafața de 4.9 m.p., nr. 17 cu

suprafața de 5.8 m.p., potrivit planului elaborat de către OCT Chișinău la

18.12.2009 și a raportului de expertiză nr. 674 din 17.10.2013; a permite

formarea din bunul imobil - casa de locuit cu nr. cadastral 0100506.233.01, cu

suprafața totală de 125,5 m.p., situată în mun. Chișinău, str. Drumul Crucii, 78, a

două bunuri imobile conform hotărârii Judecătoriei Buiucani din 02.02.2004 și

anume un imobil fiind constituit din încăperile cu nr. 12 cu suprafața de 8.2 m.p.,

nr. 13 cu suprafața de 13 m.p., nr. 14 cu suprafața de 16.8 m.p., nr. 16 cu

suprafața de 4.9 m.p., nr. 17 cu suprafața de 5.8 m.p., potrivit planului elaborat de

către OCT Chișinău la 18.12.2009 și al doilea imobil fiind constituit din

încăperile cu nr. 1 cu suprafața de 11.2 m.p., nr. 2 cu suprafața de 11 m.p., nr. 3

cu suprafața de 19.6 m.p., nr. 4 cu suprafața de 9.9 m.p., nr. 5 cu suprafața de 11.9

m.p., nr. 6 cu suprafața de 10.8 m.p., nr. 7 cu suprafața de 6.1 m.p., nr. 8 cu

suprafața de 5.4 m.p., nr. 9 cu suprafața de 5.2 m.p., nr. 10 cu suprafața de 2.3

m.p., nr. 11 cu suprafața de 1.2 m.p., potrivit planului elaborat de către OCT

Chișinău la 18.12.2009.

Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani din 23 februarie 2016, acțiunea

înaintată de Marțeva Maria a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

La 11 martie 2016, Marțeva Maria, a înaintat cerere de apel, prin care a

solicitat casarea integrală a hotărârii Judecătoriei Buiucani din 23 februarie 2016,

cu emiterea unei noi hotărâri, prin care acțiunea înaintată să fie admisă integral.

În motivarea apelului a indicat că, prima instanță la adoptarea hotărîrii nu a

constatat și nu a elucidat pe deplin circumstanțele care au importanță pentru

soluționarea pricinii în fond, concluziile expuse în hotărîre sunt în contradicție cu

circumstanțele pricinii, cît și au fost încălcate și aplicate eronat normele de drept

procedural.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 11 octombrie 2016, s-a admis

apelul declarat de Marțeva Maria, s-a casat hotărârea Judecătoriei Buiucani din

23 februarie 2016 și s-a adoptat o nouă hotărâre prin care s-a admis acțiunea

Mariei Marțeva împotriva lui Negru Vladimir, Negru Nicolai, Negru Andrei și

2

Negru Mihail, cu privire la recunoașterea refuzului neîntemeiat, separarea bunului

imobil și permiterea formării bunului imobil.

S-a recunoscut refuzul lui Negru Vladimir, Negru Nicolai și Negru Mihail

la formarea prin separare a două bunuri imobile din casă de locuit cu nr. cadastral

0100506.233.01, cu suprafața totală de 125,5 m.p., situată în mun. Chișinău, str.

Drumul Crucii, 78, ca fiind neîntemeiat.

S-a permis formarea din bunul imobil - casa de locuit cu nr. cadastral

0100506.233.01 cu suprafața totală de 125,5 m.p., situată în mun. Chișinău, str.

Drumul Crucii, 78, a două bunuri imobile conform hotărârii Judecătoriei Buiucani

din 02 februarie 2004 și anume:

a) un imobil fiind constituit din încăperile cu nr. 12 cu suprafața de 8,2

m.p., nr. 13 cu suprafața de 13 m p., nr. 14 cu suprafața de 16,8 m.p., nr. 16 cu

suprafața de 4.9 m , nr. 17 cu suprafața de 5,8 m , potrivit planului elaborat de

către OCT Chișinău la 18 decembrie 2009.

b) al doilea imobil fiind constituit din încăperile cu nr. 1 cu suprafața de

11,2 m.p., nr. 2 cu suprafața de 11 m.p., nr. 3 cu suprafața de 19,6 m.p., nr. 4 cu

suprafața de 9,9 m.p., nr. 5 cu suprafața de 11,9 m.p. , nr. 6 cu suprafața de 10,8

m.p. , nr. 7 cu suprafața de 6,1 m.p., nr. 8 cu suprafața de 5,4 m.p., nr. 9 cu

suprafața de 5,2 m.p., nr. 10 cu suprafața de 2,3 m.p. , nr. 11 cu suprafața de 1,2

m.p.

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, la 14 decembrie 2016, Negru

Vladimir a înaintat cerere de recurs, prin care solicită admiterea recursului,

casarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 11 octombrie 2016 ca fiind

neîntemeiată, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care să fie menținută hotărârea

primei instanțe din 23 februarie 2016.

Instanța de recurs constată că, decizia instanței de apel din data de 11

octombrie 2016 a fost expediată recurentului la 14 noiembrie 2016. Astfel,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție, prin prisma art. 425 CPC, consideră recursul depus la data

de 14 decembrie 2016 în termen.

În motivarea recursului, recurentul invocă interpretarea în mod eronat a

legii.

În speță, recurentul menționează că la deschiderea succesiunii după decesul

părinților săi, Marțeva Maria a depus o cerere prin care a comunicat la notar

despre faptul că cunoaște despre deschiderea succesiunii, nu are careva pretenții

asupra bunului imobil și ulterior nu se va adresa în instanța de judecată. Însă,

ulterior în instanța de judecată a afirmat că cererea dată nu este scrisă de

dumneaei și că semnătura nu-i aparține, astfel fiind numită o expertiză, care a

confirmat că semnătura îi aparține.

Susține recurentul, că la momentul când intimata s-a adresat cu o cerere de

chemare în judecată privind prelungirea termenului de acceptare a succesiunii și

de radiere a imobilului său și anume a odăilor 12,13,14,15,16,17, din masa

succesorală, frații au fost de acord.

Concretizează că la momentul când au hotărât împreună cu Negru Nicolai

să-și înregistreze dreptul de proprietate și a fost necesar acordul celorlalți frați-

coproprietari, Marțeva Maria a refuzat categoric să-l dea, astfel până în prezent

Negru Nicolai nu are acte ce i-ar atesta dreptul de proprietate pe cota-parte ce-i

aparține.

3

Consideră că intimata încearcă prin metode dolosive să inducă în eroare atât

frații săi cât și instanța de judecată.

Mai menționează recurentul că intimata a solicitat fraților recunoașterea

încăperilor cu nr. nr. 12-17 din imobilul aflat în litigiu, ca fiind proprietatea

dânsei și că nu va mai avea pretenții față de cotele-părți ale fraților, însă după

emiterea hotărârii Judecătoriei Buiucani și înregistrarea dreptului de proprietate

asupra încăperilor menționate s-a adresat repetat solicitând deja cotă-parte din

imobilul ce aparține fraților săi.

De facto, indică recurentul că, încăperile cu nr. nr. 12-17 au fost construite și

înregistrate după Negru Ilia încă în anul 1973. Conform ultimului plan de la OCT

Chișinău, neavând permisiune Inspecției de Stat în Construcții, intimata a

construit un imobil alăturat de al său sub nr. nr. 18-23, astfel acaparând teritoriu

din terenul ce nu-i aparține.

Consideră recurentul că Marțeva Maria dorește să ascundă adevăratul motiv

pentru care solicită declararea încăperilor cu nr. nr. 12-17 ca imobil separat.

Notează că un factor important este că întreg imobilul aflat în litigiu este

unit, are același acoperiș iar un perete care ar despărți imobilul dat nu există,

astfel separarea lor fiind imposibilă.

Potrivit art. 440 alin. (2) CPC, recursul înaintat de Negru Vladimir a fost

considerat admisibil și transmis spre examinare într-un complet din 5 judecători.

În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înștiințarea

participanților la proces.

Judecând recursul declarat împotriva deciziei date în instanța de apel și

verificând, în limitele invocate în recurs legalitatea deciziei atacate, Colegiul

conchide că recursul declarat urmează să fie respins, pornind de la următoarele.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC al RM instanța, după ce

judecă recursul, este în drept să respingă recursul și să mențină decizia instanței

de apel și hotărârea primei instanțe, precum și încheierile atacate cu recurs.

Decizia recurată a fost adoptată în conformitate cu normele de drept material

și procedural și este bazată pe aprecierea corectă și completă a tuturor probelor și

circumstanțelor cauzei, motiv pentru care de către Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit este considerată legală și întemeiată.

Potrivit materialelor cauzei, Colegiul constată cu certitudine că, Marțeva

Maria s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva lui Negru Vladimir,

Negru Nicolai, Negru Andrei și Negru Mihail cu privire la recunoașterea

refuzului neîntemeiat, separarea bunului imobil și permiterea formării bunului

imobil separat.

Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani din 23 februarie 2016, acțiunea

înaintată de Marțeva Maria a fost respinsă a fiind neîntemeiată, soluție

nesusținută de către Curtea de Apel Chișinău care prin decizia din 11 octombrie

2016 a admis apelul declarat de Marțeva Maria, a casat hotărârea primei instanțe

și a emis o hotărâre nouă prin care a admis acțiunea Mariei Marțeva împotriva lui

Negru Vladimir, Negru Nicolai, Negru Andrei și Negru Mihail, cu privire la

recunoașterea refuzului neîntemeiat, separarea bunului imobil și permiterea

formării bunului imobil.

A recunoscut refuzul lui Negru Vladimir, Negru Nicolai și Negru Mihail la

formarea prin separare a două bunuri imobile din casă de locuit cu nr. cadastral

4

0100506.233.01, cu suprafața totală de 125,5 m.p., situată în mun. Chișinău, str.

Drumul Crucii, 78, ca fiind neîntemeiat.

A permis formarea din bunul imobil - casa de locuit cu nr. cadastral

0100506.233.01 cu suprafața totală de 125,5 m.p., situată în mun. Chișinău, str.

Drumul Crucii, 78, a două bunuri imobile conform hotărârii Judecătoriei Buiucani

din 02 februarie 2004 și anume:

a) un imobil fiind constituit din încăperile cu nr. 12 cu suprafața de 8,2

m.p., nr. 13 cu suprafața de 13 m p., nr. 14 cu suprafața de 16,8 m.p., nr. 16 cu

suprafața de 4.9 m , nr. 17 cu suprafața de 5,8 m , potrivit planului elaborat de

către OCT Chișinău la 18 decembrie 2009.

b) al doilea imobil fiind constituit din încăperile cu nr. 1 cu suprafața de

11,2 m.p., nr. 2 cu suprafața de 11 m.p., nr. 3 cu suprafața de 19,6 m.p., nr. 4 cu

suprafața de 9,9 m.p., nr. 5 cu suprafața de 11,9 m.p. , nr. 6 cu suprafața de 10,8

m.p. , nr. 7 cu suprafața de 6,1 m.p., nr. 8 cu suprafața de 5,4 m.p., nr. 9 cu

suprafața de 5,2 m.p., nr. 10 cu suprafața de 2,3 m.p. , nr. 11 cu suprafața de 1,2

m.p.

Prin urmare, Colegiul susține soluția instanței de apel și conchide că la

adoptarea ei, corect a interpretat și aplicat normele de drept material.

Astfel, instanța de recurs deduce că prin hotărârea Judecătoriei Buiucani

din 02 februarie 2004, au fost parțial anulate certificatele de moștenitor nr. 1-374

din 27 februarie 1991 pe numele lui Negru Vladimir, nr. 1-314 din 23 ianuarie

1998 pe numele Mariei Marțeva și nr. 1-1409 din 12 august 1988 pe numele lui

Negru Mihail și din masa succesorală au fost excluse și recunoscut dreptul de

proprietate după Marțeva Maria asupra încăperilor cu nr. 12 cu suprafața de 8,2

m.p., nr. 13 cu suprafața de 13 m.p., nr. 14 cu suprafața de 16,8 m.p., nr. 16 cu

suprafața de 4,9 m.p., nr. 17 cu suprafața de 5,8 m.p. din casa de locuit situată în

mun. Chișinău, str. Drumul Crucii, 78. (f.d. 12).

Temei de intabulare a drepturilor de proprietate asupra imobilului litigios

servesc certificatele de moștenitor, hotărârea Judecătoriei Buiucani din 02

februarie 2004 și contractul despre modul de folosință.

Colegiul constată că potrivit raportului de expertiză nr. 674 din 17 octombrie

2013 - suprafața totală a construcțiilor luând în considerație încăperile cu nr. 1-17,

este de 293,5 m.p., dintre care 137,5 m.p. sunt autorizate și figurează în registrul

bunurilor imobile, (f.d. 49).

În baza planului geometric din 28 februarie 1991 (f.d. 69) și raportul de

expertiză nr. 674 din 17 octombrie 2013, instanța de recurs constată că masa

succesorală rămasă în urma decesului părinților Negru Ilia și Negru Marina, a

constituit casa de locuit lit. A cu suprafața totală de 137,5 m.p.. iar potrivit

planului din 28 februarie 1991 casa menționată avea suprafața de 137 m.p. fiind

compusă din încăperile cu nr. 1,2, 3,4, 5, 6, 7, 8, 9, 10.

Materialele cauzei atestă că casa aflată în litigiu în perioada când Negru Ilia

și Negru Marina erau vii, era împărțită între copii care locuiau în ogradă după

cum urmează - 2, 7, 3 (conform planului) locuiau părinții împreună cu Negru

Vladimir; 4, 6, 10, 11 Negru Nicolae, 1, 5, 8, 9 Negru Mihail, iar Marțeva Maria

în încăperile 12, 13, 14, 16, 17, (construite de ea) fapt care nu a fost contestat de

părți, prin urmare constatarea acestuia fiind prezumată.

Potrivit art. 4 din Legea nr. 354 din 28 octombrie 2004, cu privire la

formarea bunurilor imobile, unul din scopurile formării bunului imobil este

împărțirea bunului imobil proprietate comună.

5

Colegiul menționează că în speța dată, bunul pretins a fi format prin divizare

este casa de locuit situată în mun. Chișinău, str. Drumul Crucii 78, în care

locuiesc părțile procesului și care constituie proprietate comună pe cote-părți.

Potrivit Certificatului pentru întocmirea contractului de coproprietar (f.d.24),

imobilul din str. Drumul Crucii 78 este înregistrat pe numele :

- Negru Vladimir Ilie, care deține 1/3 cota-parte, în baza Certificatului de

moștenitor legal nr.1-1409 din 12 august 1988,Certificatului de moștenitor legal

nr.l-374 din 07 februarie 1991,Contractului despre modul de folosință a casei de

locuit nr. 1-474 din 07 martie 1991.

- Marțeva Maria Ilie, care deține 1/6 cota-parte, în conformitate cu

Certificatul de moștenitor legal nr.1-314 din 27 ianuarie 1988, Decizia nr .2/6.24

din 22 februarie 2000, hotărârea Judecătoriei Buiucani din 02 februarie 2004;

- Negru Mihail Ilie, care deține 1/6 cota parte, în conformitate cu Certificatul

de moștenitor legal nr.1-1409 din 12 august 1988, Contractul despre modul de

folosință a casei de locuit nr. 1-474 din 07 martie 1991.

- Negru Nicolai Ilie, care deține 1/6 cota parte, în conformitate cu

Certificatul de moștenitor legal nr.1-314 din 23 ianuarie 1998;

- Negru Andrei Ilie, care deține 1/6 cota parte ,în conformitate cu Certificatul

de moștenitor legal nr.1-314 din 23 ianuarie 1998.

Condițiile de formare a bunurilor imobile sunt un set de reguli și cerințe a

căror îndeplinire este obligatorie la formarea de bunuri imobile, fiind enumerate

la art. 7 din Legea nr. 354 din 28 octombrie 2004.

Potrivit alin. (1) art. 8 din Legea nr. 354 din 28 octombrie 2004 cu privire la

formarea bunurilor imobile, pot fi formate ca obiect independent de drept

bunurile imobile:

a) terenurile cu sau fără construcții;

b) construcțiile, inclusiv cele nefinalizate;

c) apartamentele;

d) încăperile izolate, dacă sânt respectate condițiile art.7.

Potrivit prevederilor art.7 din Lege menționată, la formarea bunurilor

imobile se vor respecta următoarele condiții principale:

a) bunurile formate să corespundă destinației inițiale, să fie respectate

normele de apărare împotriva incendiilor, normele sanitare, ecologice, urbanistice

ori schimbarea destinației să se facă în cadrul procedurii de formare sau până la

inițierea ei;

b) să nu se formeze un bun imobil care nu va putea fi utilizat constant

conform destinației sau ale cărui condiții de utilizare vor fi înrăutățite;

c) bunul imobil format să fie asigurat cu drum de acces ori să fie

posibilă instituirea servituții de trecere, să fie posibilă asigurarea, după necesitate,

a terenurilor destinate construcției cu conducte de apă, cu canalizare etc.;

d) încăperea izolată ce se formează să fie asigurată cu intrare separată;

Astfel, Colegiul menționează că instanța de apel corect a conchis că în speța

dedusă judecății, bunul imobil litigios, separarea căruia a solicitat-o intimata,

constituit din încăperile nr. 12, 13, 14, 16 și 17, (proprietate a Mariei Marțeva)

potrivit planului elaborat de către OCT Chișinău la 18 decembrie 2009,

corespunde acestor cerințe, iar urmare a divizării, condițiile de utilizare nu vor fi

înrăutățite.

Aceste condiții sânt caracteristice și încăperilor deținute de recurent și

ceilalți coproprietari. Or, părțile litigante din perioada de după decesul părinților

6

au format modul de folosire a încăperilor litigioase, fiecare având familia sa,

intrarea în încăperile ce le revin, încăperile fiind asigurate cu apă, canalizare,

acces, astfel lui Negru Vladimir Ilie, revenindu-i 1/3 cota-parte din imobil; lui

Marțeva Maria Ilie 1/6 cota-parte; lui Negru Mihail Ilie, 1/6 cota parte; lui Negru

Nicolai Ilie, 1/6 cota parte; lui Negru Andrei Ilie, 1/6 cota parte, (f.d.24).

Reiterează instanța de recurs că, Legea nr. 354 din 28 octombrie 2004 cu

privire la formarea bunurilor imobile, stabilește cazurile în care se interzice

formarea ca obiect independent de drept a bunurilor imobile.

Potrivit prevederilor art. 8 alin. (2) din Lege, se interzice formarea ca obiect

independent de drept a bunurilor:

a) încăperile din apartamente sau case individuale care nu corespund

condițiilor prevăzute la art.7;

b) construcțiile auxiliare ale căror funcții sânt legate direct de

construcția principală;

c) instalațiile inginerești;

d) anexele de deservire a gospodăriei, dacă este imposibilă specificarea

dependenței lor funcționale sau dacă folosirea lor nu este definită;

e) gardurile, pereții, bornele de hotar, alte instalații ale căror funcții sânt

legate direct de teren sau de construcția principală.

Ținând cont de cele menționate, instanța de recurs reține că Curtea de Apel

Chișinău întemeiat a concluzionat că încăperile nr. 12, 13, 14, 16, 17, din casa de

locuit situată în mun. Chișinău, str. Drumul Crucii 78, proprietate Mariei

Marțeva, nu se încadrează în cazurile prevăzute la art. 8 alin. (2) din Lege, dar

corespund condițiilor prevăzute de art.7 al legii menționate.

Totodată, Colegiul constată că conform concluziei specialistului reflectată

în raportul de expertiză nr. 674 din 17 octombrie 2013 bunul format din încăperile

cu nr. 12 cu suprafața de 8.2 m.p., nr. 13 cu suprafața de 13 m.p., nr. 14 cu

suprafața de 16.8 m.p., nr. 16 cu suprafața de 4.9 m.p., nr. 17 cu suprafața de 5.8

m.p., poate fi utilizat ca construcție separată.

Astfel, instanța de recurs susține concluzia instanței de apel și menționează

că încăperile nr. 12, 13, 14, 16, 17 fac abstracție de la construcția casei părintești,

prin întrunirea condițiilor prevăzute de art. 7, 8 din Legea nr. 354 din 28

octombrie 2004, motiv din care pretenția Mariei Marțeva privind permiterea

formării din bunul imobil - casa de locuit cu nr. cadastral 0100506.233.01, cu

suprafața totală de 125,5 m.p., situată în mun. Chișinău, str. Drumul Crucii, 78, a

două bunuri imobile conform hotărârii Judecătoriei Buiucani din 02 februarie

2004 și anume un imobil constituit din încăperile cu nr. 12, 13, 14, 16 și 17,

potrivit planului elaborat de către OCT Chișinău la 18 decembrie 2009 și al

doilea imobil constituit din încăperile cu nr. 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11.

Or, recurentul Negru Vladimir și ceilalți proprietari nu au invocat nici unul

din temeiurile exhaustiv prevăzute de art.8 din Legea nr. 354 din 28 octombrie

2004 cu privire la formarea bunurilor imobile, pentru care s-ar interzice formarea

ca obiect independent de drept a bunurilor litigioase.

Astfel, Colegiul susține concluzia instanței de apel și reiterează că refuzul

cet. cet.Negru Vladimir, Negru Nicolai și Negru Mihail la formarea prin divizare

a două bunuri imobile din casă de locuit cu nr. cadastral 0100506.233.01, cu

suprafața totală de 125,5 m.p., situată în mun. Chișinău, str. Drumul Crucii, 78,

este neîntemeiat, deoarece s-a constatat posibilitatea formării bunului, fără ca

proprietatea celorlalți proprietari să fie prejudiciată.

7

Potrivit prevederilor art.9 din Legea nr.354 din 28 octombrie 2004 bunurile

imobile se pot forma, prin separare, divizare, comasare sau combinare a bunurilor

imobile înregistrate în Registrul bunurilor imobile.

Potrivit art.10, alin. (1) din Lege separarea este o modalitate de formare a

unui bun imobil independent prin desprinderea unei părți din bunul imobil

înregistrat; alin. (2) prevede că înregistrarea bunului imobil format prin separare

și a drepturilor asupra lui se face în temeiul actului ce confirmă drepturile asupra

bunului imobil inițial, al deciziei de formare a bunului imobil și al planului

cadastral sau geometric al bunului imobil. Iar conform alin. (3) prin separare se

pot forma bunuri atât din bunul imobil proprietate a unei persoane fizice sau

juridice, cât și din bunul imobil proprietate comună. în acest din urmă caz, după

separare, bunurile imobile formate vor rămâne în proprietate comună,

respectându-se aceleași cote de proprietate.

Potrivit art.14 alin. (1) din Lege formarea bunurilor imobile are loc în

următoarea consecutivitate a acțiunilor:

a) se depune cererea de formare a bunului imobil;

b) se efectuează studiul privind posibilitatea formării bunului imobil;

c) se elaborează proiectul de formare a bunului imobil;

d) se întocmește planul cadastral sau geometric al bunului imobil

format;

e) se emite decizia de formare a bunului imobil;

f) se înscrie bunul imobil în Registrul bunurilor imobile.

(2) Formarea bunului imobil se încheie atunci când în Registrul

bunurilor imobile se înscriu datele despre bunul imobil format și drepturile asupra

lui.

Instanța de recurs concretizează că în conformitate cu art. 15 alin. (1) din

Lege, cererea de formare a bunului imobil se adresează executantului de lucrări

cadastrale și se depune în două exemplare. Cererea trebuie să conțină numerele

cadastrale ale bunurilor imobile inițiale, modalitatea de formare, caracteristicile

generale ale bunurilor imobile formate, destinația bunurilor și titularii cu ale căror

drepturi este grevat dreptul de proprietate asupra bunului imobil inițial.

Alin. (2), art. 15 din Lege prevede că dacă cererea de formare a bunului

imobil este adresată unui alt executant de lucrări cadastrale decât celui al oficiului

cadastral teritorial, la cerere se anexează: a) extrasul din Registrul bunurilor

imobile privind bunul imobil inițial; b) copia de pe planul cadastral sau

geometric al bunului imobil inițial; c) copia de pe actele ce confirmă drepturile

patrimoniale ale solicitantului asupra bunului imobil inițial; d) acordul scris, după

caz, al titularilor cu ale căror drepturi este grevat imobilul sau al proprietarilor

imobilelor adiacente care pot fi lezați în drepturi la formarea bunului imobil.

Acordul se prezintă și oficiului cadastral teritorial în calitate de executant al

lucrărilor.

În speță, recurent a refuzat să dea acordul scris de formare a bunului

imobil, invocând existența acoperișului comun în unele locuri ale imobilului și

existența unui perete comun între două încăperi, care prin prisma normelor

menționate, nu pot servi temei de refuz în formarea bunurilor separate.

Pornind de la cele constatate, Colegiul conchide că instanța de apel corect a

concluzionat despre ilegalitatea hotărârii instanței de fond, respectiv netemeinicia

pretențiilor înaintate de Negru Vladimir.

8

Astfel, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit atestă

că motivele de casare invocate de recurent nu și-au găsit confirmare în cadrul

examinării recursului și acesta urmează a fi respins ca nefondat.

Ținând cont de cele expuse, în baza art. 445 alin. (1) lit. a) din Codul de

procedură civilă al RM, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se respinge recursul declarat de Negru Vladimir.

Se menține decizia Curții de Apel Chișinău din 11 octombrie 2016, în cauza

civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Marțeva Maria

împotriva lui Negru Vladimir, Negru Nicolai, Negru Andrei și Negru Mihail, cu

privire la recunoașterea refuzului neîntemeiat, separarea bunului imobil și

permiterea formării bunului imobil separat.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele ședinței Valentina Clevadî

Judecători Galina Stratulat

Dumitru Mardari

Oleg Sternioală

Iuliana Oprea

9