2ra-7/18 — constatarea nulității mărcii și a tranzacției, obligarea înregistrării mărcii

Prima instanță: Judecătoria Rîșcani, mun. Chișinău Dosarul nr. 2ra-7/18

Judecător: I. Barbacaru

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău

Judecători: A. Bostan, A. Pahapol, V. Negru

Î N C H E I E R E

17 ianuarie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu

Judecători Galina Stratulat, Ion Druță

examinând chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de către

„FUCHS PETROLUB SE”, prin intermediul avocatului Dragoș Chetraru,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de „FUCHS

PETROLUB SE”, prin intermediul societății pe acțiuni „Invenție-MDV” împotriva

lui Alerguș Andrei și Societății cu răspundere limitată „Lubrif-Lux”, intervenient

accesoriu Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală cu privire la constatarea

nulității mărcii și tranzacției, privind transmiterea mărcii și obligarea anulării

înregistrării mărcii,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 02 mai 2017, prin care a fost

respins apelul declarat de „FUCHS PETROLUB SE”, Germania, prin intermediul

avocatului Chetraru Dragoș și a fost menținută hotărârea Judecătoriei Rîșcani, mun.

Chișinău din 30 noiembrie 2016,

c o n s t a t ă:

La 19 martie 2015 „FUCHS PETROLUB SE”, prin intermediul avocatului

Chetraru Dragoș și mandatar autorizat SA „Invenție-MDV” Natalia Schidan s-a

adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva lui Alerguș Andrei și SRL

„Lubrif-Lux”, intervenient accesoriu, Agenția de Stat pentru Proprietate Intelectuală

(în continuare AGEPI) cu privire la constatarea nulității mărcii și tranzacției privind

transmiterea mărcii, obligarea anulării înregistrării mărcii.

În motivarea cererii de chemare în judecată compania „FUCHS PETROLUB

SE” a indicat că, la 24 august 2012 s-a adresat către AGEPI, solicitând protecția pe

teritoriul publicii Moldova a mărcii comerciale internaționale „TITAN” IR 538810,

pentru mărfurile și produsele din categoria 04 CIPS, însă i s-a refuzat provizoriu de

a înregistra marca pentru mărfurile din categoria 04 PS, în baza existenței mărcii

identice nr. 21328 „TITAN”, înregistrate după Alerguș Andrei.

Astfel, indică, că înregistrarea națională nr.21328 a împiedicat înregistrarea

mărcii internaționale „TITAN” IR 538810, deținătorul real al căreia este compania

„FUCHS PETROLUB SE”.

Menționează compania că, marca „TITAN” IR 538810 este obiectul folosirii

pe teritoriul Republicii Moldova din anul 2002, iar compania germană a

mandatarilor autorizați „KEIL & SCHAAFHAUSEN”, care reprezintă interesele

reclamantului în domeniul proprietății intelectuale pe teritoriul Germaniei, a

comunicat că, distribuitorii oficiali ai producției „FUCHS PETROLUB SE” pe

teritoriul RM au fost 3 companii, și mume: SRL „Sumaral-Racing”, „Sheriff” LTD

și SRL „Lubrif-Lux”.

Așadar, executând apărarea intereselor sale și având intenția de a obține

înregistrarea mărcii „TITAN” pe teritoriul Republicii Moldova, solicită constatarea

nulității păstrării mărcii „TITAN” nr. 21328 după Alerguș Andrei, în baza Legii

38/2008, și anume, potrivit art. 21 alin. (1) lit. b) al Legii.

Susține reclamantul că, în cazul dat există toate temeiurile de a considera că,

Alerguș Andrei depunând cerere de înregistrare a mărcii, a acționat cu rea-credință.

Opinează reclamantul că, deține înregistrarea internațională a mărcii „TITAN”

IR 538810 din anul 1989, iar marfa sub această marcă, este obiectul livrării pe

teritoriul Republicii Moldova din anul 2002.

Susține că, pârâtul Alerguș Andrei a depus cerere de înregistrare a mărcii la 07

iulie 2010, adică după 8 ani de folosire a mărcii în cauză, pe teritoriul Republicii

Moldova, respectiv la momentul depunerii cererii de înregistrare, Andrei Alerguș

urma să cunoască această circumstanță, însă consideră „FUCHS PETROLUB SE”

că, pârâtul a știut despre existența acestui semn și că acesta aparține altui deținător.

Relevă reclamantul că, într-adevăr cuvântul „titan” este un cuvânt de larg uz,

este o denumire a unui element din tabelul periodic al elementelor lui Mendeleev,

dar înregistrarea acestei mărci, anume pentru produsele de clasa 04 CIPS, care la

acel moment și a fost folosită mai bine de 8 ani pe teritoriul Republicii Moldova,

atrage concluzia iminentă că Alerguș Andrei a cunoscut despre existența

înregistrării anterioare internaționale și folosirea mărcii „TITAN”.

Mai mult decât atât, Alerguș Andrei nu produce careva mărfuri din clasa 04

CIPS și nu le importă în Republica Moldova, și nici nu folosește marca înregistrată

după el, fapt ce denotă că, ultimul a înregistrat marca exclusiv pentru blocaj sau

pentru obținerea profitului ilegal din vânzarea ei, deținătorului ilegal.

Invocă reclamantul, că în vederea soluționării litigiului pe cale amiabilă, s-a

adresat către pârât cu solicitarea de anulare a înregistrării mărcii „TITAN” nr. 21328

sau de a transmite drepturile asupra mărcii, dar careva răspunsuri din partea acestuia

nu au parvenit.

Consideră că, pârâtul conștientizând că, compania are intenția de a se adresa în

instanța de judecată pentru anularea înregistrării mărcii „TITAN” nr. 21328, a

dispus transmiterea drepturilor asupra mărcii nominalizate SRL „Lubrif-Lux”, iar ca

urmare a constatării nulității înregistrării mărcii după Alerguș Andrei survine și

declararea nulității actelor subsecvente încheiate de ultimul, obiectul cărora este

marca în cauză, adică tranzacția între Alerguș Andrei și SRL „Lubrif-Lux”, prin

care s-a transmis marca „TITAN” nr. 21328.

Solicită „FUCHS PETROLUB SE” constatarea nulității înregistrării mărcii

„TITAN” nr. 21328 pentru produsele de clasa 04 CIPS după Alerguș Andrei și

tranzacției încheiate între Alerguș Andrei și SRL „Lubrif-Lux”, cu privire la

transmiterea mărcii „TITAN” nr. 21328 pentru produsele de clasa 04 CIPS și

înregistrarea mărcii după SRL „Lubrif-Lux”, precum și obligarea AGEPI de a anula

înregistrarea mărcii „TITAN” nr. 21328 pentru produsele de clasa 04 CIPS după

SRL „Lubrif-Lux” și înregistrarea după „FUCHS PETROLUB SE”, Germania.

Prin hotărârea Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 30 noiembrie 2016 s-a

respins ca neîntemeiată, cererea de chemare în judecată înaintată de FUCHS

PETROLUB SE, prin intermediul SA „Invenție-MDV” împotriva lui Alerguș

Andrei și SRL „Lubrif-Lux”, intervenient accesoriu, Agenția de Stat pentru

Proprietate Intelectuală cu privire la constatarea nulității mărcii și tranzacției cu

privire la transmiterea mărcii și obligarea anulării înregistrării mărcii (f.d. 154,

f.d.161-163, volumul I).

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 02 mai 2017, a fost respins apelul

declarat de FUCHS PETROLUB SE, Germania, prin intermediul reprezentantului,

avocatului Chetraru Dragoș. S-a menținut hotărârea Judecătoriei Rîșcani, mun.

Chișinău din 30 noiembrie 2016 (f.d.195, f.d.196-203, volumul I).

Nefiind de acord cu decizia menționată, la 11 septembrie 2017 „FUCHS

PETROLUB SE” prin intermediul avocatului Chetraru Dragoș (mandatul

nr.0058301-f.d.24, procura–f.d.34, volumul I) a declarat recurs, solicitând admiterea

recursului, casarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 02 mai 2017 și a hotărârii

Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 30 noiembrie 2016, cu emiterea unei noi

hotărâri de admitere a acțiunii înaintate.

În motivarea recursului, cu reiterarea motivelor de fapt și de drept invocate pe

parcursul examinări cauzei în instanțele inferioare, recurentul a indicat că atât

instanța de apel cât și instanța de fond nu au constatat și elucidat pe deplin

circumstanțele care au importanță pentru soluționarea cauzei, au încălcat esențial și

au aplicat eronat normele de drept material și procedural.

La 30 noiembrie 2017 intimatul SRL „Lubrif-Lux” prin intermediul

avocatului Vladimir Spoială a prezentat referință pe marginea recursul declarat,

solicitând respingerea acestuia ca inadmisibil.

La 05 decembrie 2017 Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală a

prezentat referință pe marginea recursul declarat, lăsând soluționarea recursului la

discreția instanței în dependență de probele prezentate de părți.

Conform art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la

data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale.

Având în vedere că copia deciziei integrale a instanței de apel a fost expediată

în adresa părților la 24 iulie 2017 (f.d. 204, volumul I), cât și faptul că la materialele

cauzei nu sunt careva probe privind recepționarea acesteia, recursul „FUCHS

PETROLUB SE” se consideră declarat în termen.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție a RM consideră că recursul

este inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC RM, părțile și alți participanți la

proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială

sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural.

Alineatele (2) și (3) al articolului menționat, prevăd exhaustiv cazurile în care

se consideră că au fost aplicate eronat normele de drept material sau procedural, iar

alin. (4) prevede că săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie

temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau

ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de

recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost

arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.

432 alin. (2), (3), (4) CPC RM.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de „FUCHS PETROLUB SE”,

prin intermediul avocatului Dragoș Chetraru nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC, or recurentul nu a invocat nici un

temei care ar indica la ilegalitatea actelor judecătorești contestate, ci a formulat

critici ce se axează asupra fondului cauzei.

Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de

către instanța de apel sau instanța de fond, respectiv nu constituie temei de casare a

actelor judecătorești recurate.

Colegiul reține că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul

XXXVIII CPC, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre

probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara

controlului instanței de recurs. Prin prisma art. 432 alin.(4) CPC, instanța de recurs

poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se

invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 CPC. Din recursul

declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a

probelor.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Prin prisma jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, iar recursul trebuie să

posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, însă motivele

recursului, invocate în speță, sunt similare celor invocate în cadrul judecării

cauzei, care au fost apreciate corespunzător.

În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera

recursul declarat de „FUCHS PETROLUB SE” prin intermediul avocatului Dragoș

Chetraru ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 269-270, 433 lit. a), 440 CPC, completul Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul declarat de „FUCHS PETROLUB SE” prin intermediul avocatului

Dragoș Chetraru, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Iulia Sîrcu

judecătorii Galina Stratulat

Ion Druță