2rh-108/18 — declararea nulității mărcii

Dosarul nr. 2rh-108/18 Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău Judecător: V. Negru Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție Judecători: I. Sîrcu, M. Ghervas, L. Gafton, M. Pitic, I. Druță Î N C H E I E R E 29 iunie 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecător Ion Druță Judecătorii: Iulia Sîrcu Luiza Gafton Mariana Pitic Maria Ghervas examinând cererea de revizuire depusă de către avocatul Dragoș Chetraru, în interesele Publichne aktsionerne tovarystvo „Karlsberg Ukraina”, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Publichne aktsionerne tovarystvo „Karlsberg Ukraina” împotriva Societății cu răspundere limitată „Barza Neagră Grup”, Societății cu răspundere limitată „Rumi Bere” și Societății cu răspundere limitată „Rumitox”, intervenient accesoriu Agenția de Stat pentru Protecția Intelectuală privind declararea nulității mărcii combinate naționale nr. 20431 „KBAC TAPAC” în Republica Moldova, împotriva deciziei din 13 decembrie 2017 a Curții Supreme de Justiție, prin care s-a respins recursul declarat de către Publichne aktsionerne tovarystvo „Karlsberg Ukraina” și s-a menținut hotărârea Curții de Apel Chișinău din 10 aprilie 2017, c o n s t a t ă: La 07 august 2015, Publichne aktsionerne tovarystvo ,,Karlsberg Ukraina” a depus cerere de chemare în judecată împotriva SRL ,,Barza Neagră Grup”, SRL „Rumi Bere” și SRL „Rumitox”,

intervenient accesoriu Agenția de Stat pentru Protecția Intelectuală RM privind declararea nulității mărcii combinate naționale nr. 20431 „KBAC TAPAC” în Republica Moldova. În motivarea acțiunii a menționat că la data de 08 aprilie 2008 a fost 1 încheiat contractul nr. 08/04/08 între societatea Vidkrîte aktsionerne tovarystvo „Pîvo-bezalcogolnîi combinat Slavutîci” (denumită în continuare Beneficiar) și tovarystvo obmejenoiu vidpovidalnostiu „Deseatka 10” (denumită în continuare Executor), cu privire la elaborarea unei noi mărci comerciale pentru categoria de produse „Cvas”, elaborarea denumirii și designului etichetei și desfășurarea campaniei publicitare pentru promovarea acestei mărci comerciale.

Indică că potrivit anexei nr. 1 din 15 mai 2008 și nr. 2 din 16 mai 2008 la contractul nr. 08/04/08 din 8 aprilie 2008, executorul s-a angajat să elaboreze eticheta pentru marca „Квас Тарас” și să elaboreze materiale publicitare - designul posterului, designul etichetei de preț, etc. (punctul 1 din Anexa nr. 1). Ca urmare a lucrărilor efectuate a fost aprobată schița posterului pentru utilizarea ulterioară în campania publicitară, iar această schiță constituie supliment la Anexa nr. 1 și reprezintă denumirea „Квас Тарас”, precum și eticheta elaborată - amplasată pe sticlă. De asemenea afirmă că în pct. 8.1.

din secțiunea 8 „Cesiunea drepturilor asupra obiectelor de proprietate intelectuală” la contractul nr. 08/04/08 sunt stipulate condițiile că după finalizarea lucrărilor conform contractului, toate drepturile de autor asupra operelor create (designul etichetei, designul posterului, etc.) trec la compania VAT „Pîvo-bezalcogolnîi combinat Slavutîci”, inclusiv dreptul asupra utilizării acestor opere, dreptul exclusiv de a autoriza utilizarea operelor, dreptul de a împiedica utilizarea neautorizată a operelor, inclusiv interzicerea utilizării neautorizate de către terți.

La data de 29 decembrie 2009, societatea „Pîvo-bezalcogolnîi combinat Slavutîci” și societatea Vidkrîte aktsionerne tovarystvo „Lvivska pîvovarnea”, succesorul în drepturi al cărora este PAT „Karlsberg Ukraina” au depus spre înregistrare desemnarea sus-menționată în Ucraina în calitate de marcă combinată pentru produsele din clasele 32 și 35 conform Clasificării Internaționale a produselor și Serviciilor (în continuare „CIPS”) și a obținut înregistrarea mărcii date sub nr. 127167. Menționează că în articolul 1.2. din Statutul PAT „Karlsberg Ukraina” indică că societatea dată este succesorul tuturor drepturilor și obligațiilor VAT ”Pîvo-bezalcogolnîi combinat Slavutîci” și a societății VAT „Lvivska pîvovarnea”.

Sub alt aspect indică că începând cu anul 2009 VAT „Pîvo-bezalcogolnîi combinat Slavutîci” (iar mai târziu PAT „Karlsberg Ukraina”) livrează cvas sub marca „Квас Тарас” în peste 20 de țări ale lumii și anume: Australia, Azerbaidjan, Bulgaria, Belarus, Marea Britanie, Germania, Grecia, Israel, Spania, Italia, Letonia, Lituania, Moldova, Polonia, Portugalia, Rusia, Slovacia, Statele Unite ale Americii, Turkmenistan, Republica Cehă, Estonia și în această perioadă cheltuielile de marketing pentru promovarea mărcii constituie 42,22 milioane de hrivne ucrainene.

Prin urmare, susține că la 14 octombrie 2013 PAT „Karlsberg Ukraina” a 2 depus cererea internațională de înregistrare a mărcii „Квас Тарас” în țările sus- menționate, inclusiv în Republica Moldova, pentru produsele clasei 32 „cvas” (băutură nealcoolică); esențe pentru fabricarea cvasului; preparate pentru fabricarea cvasului; prafuri pentru fabricarea cvasului, iar în temeiul art. 8 alin (1) lit. b) al Legii nr. 38 din 29 februarie 2008 privind protecția mărcilor, AGEPI a emis refuz provizoriu de înregistrare a semnului menționat pentru toate produsele din clasa 32 în baza semnului, nr. de înregistrare națională 20431 din 28 octombrie 2008, titularul căruia este SRL „Barza Neagră Grup”, MD-6429, s. Iurceni, r-nul Nisporeni, Republica Moldova.

Afirmă că a aflat despre faptul că în Moldova există o înregistrare a mărcii combinate „Квас Тарас”, identică cu marca cu care PAT „Karlsberg Ukraina” își marchează produsele. Comunică că SRL „Barza Neagră Grup” a achiziționat marca nr. 20431 de la societatea SRL „Rumi Bere”, str. Transnistria nr. 5 a, MD-2023, Chișinău, Republica Moldova. Cesiunea drepturilor a fost înregistrată la AGEPI la data de 27 ianuarie 2014. La rândul său indică că SRL „Rumi Bere” a dobândit drepturile asupra desemnării date de la SRL „Rumitox”, str. Transnistria nr. 5 a, MD-2023, Chișinău, Republica Moldova (înregistrarea cesiunii drepturilor la data de 22 ianuarie 2014). Astfel, menționează supra faptului că niciuna dintre societățile enumerate nu este producător de băuturi nealcoolice și niciodată nu a utilizat marca combinată nr. 20431 întru marcarea propriilor produse, iar proprietarul actual al mărcii date SRL „Barza Neagră Grup” o poate utiliza doar în scop de blocaj.

În alt context invocă că SRL „Rumitox” la data de 14 iunie 2007 a încheiat contractul nr. 21 cu VAT „Pîvo-bezalcogolnîi combinat Slavutîci” privind livrarea producției sale în Republica Moldova. Ulterior, potrivit specificării nr. 15 din 24 aprilie 2009 la contractul nr. 21, în lista producției livrate a fost inclus produsul „Квас Тарас”, care a fost livrat în Moldova începând cu luna iulie 2009. Respectiv susține că, SRL „Rumitox” conlucra cu societatea VAT „Pîvo- bezalcogolnîi combinat Slavutîci” din luna iunie 2007, pe când noua marcă a fost elaborată și introdusă în comerț în aprilie-iunie 2008, în perioada de acțiune a contractului dintre companii. Iar la data de 28 octombrie 2008, SRL „Rumitox” a depus spre înregistrare în Republica Moldova o marcă identică.

Astfel afirmă că solicitantul SRL „Rumitox”, la data depunerii cererii a fost în relații contractuale cu VAT „Pîvo-bezalcogolnîi combinat Slavutîci” și cunoștea despre existența unei astfel de mărci în Ucraina, care se intenționa de asemenea să fie promovată în Moldova. Relevă asupra faptului că designul mărcii combinate „Квас Тарас” este o operă a creației intelectuale și este protejată prin dreptul de autor în temeiul Legii privind dreptul de autor și drepturile conexe nr. 139 din 02 iulie 2010, precum și în temeiul Convenției de la Berna privind protecția operelor literare 3 și artistice, la care Republica Moldova și Ucraina sunt parte. Mai indică că dreptul de autor se răspândește asupra operelor exprimate în special sub formă de imagine și apare prin însuși faptul de creare a operei.

Pentru apariția și exercitarea dreptului de autor nu este necesară înregistrarea operei, nici alt act de notificare sau alte formalități (art. 5 alin. (2) din Legea nr. 139 din 02 iulie 2010). Consideră că înregistrarea mărcii a fost făcută cu rea-credință, în scop de blocaj sau estorcare de bani, or potrivit art. 21 alin. (1) lit. b) din Legea privind protecția mărcilor nr. 38/2008: „Marca este declarată nulă în urma depunerii unei cereri corespunzătoare la Curtea de Apel Chișinău, dacă solicitantul a acționat cu rea-credință în momentul depunerii cererii de înregistrare a mărcii. În timpul anulării mărcii înregistrate cu rea-credință se i-a în considerare faptul dacă aceasta este utilizată pentru produse identice”.

Mai mult, la data de 11 mai 2015, societatea PAT „Karlsberg Ukraina” a expediat o scrisoare de avertizare SRL „Barza Neagră Grup” cu propunerea de a elimina faptele de încălcare a legislației în vigoare fără adresarea în instanțele judecătorești, solicitând transmiterea drepturilor asupra mărcii nr. 20431 titularului real al acesteia - societății Publichne aktsionerne tovarystvo „Karlsberg Ukraina”, dar nu s-a reacționat. Reieșind din explicațiile citate și a prevederilor Codului civil, ca urmare a constatării nulității înregistrării mărcii după pârâtul SRL „Rumitox” survine și declararea nulității actelor subsecvente încheiate de ultimul, obiectul cărora este marca dată, adică tranzacțiile între SRL „Rumitox” și SRL „Rumi Bere”, SRL „Rumi Bere” și SRL „Barza Neagră Grup” prin care s-au transmis drepturile asupra mărcii în cauză.

Ulterior, la 26 octombrie 2016 reclamanta a înaintat cerere de concretizare a pretențiilor prin care a solicitat: - constatarea nulității înregistrării mărcii combinate naționale nr. 20431 din 02 octombrie 2008 pe numele SRL „Rumitox” în privința tuturor produselor protejate de clasa 32, conform Clasificării internaționale a produselor și serviciilor; - constatarea nulității parțiale a contractului de vânzare-cumpărare nr. 18/11 din 03 noiembrie 2013 încheiat între SRL „Rumitox”, în calitate de vânzător și SRL „Rumi Bere” în calitate de cumpărător, în partea vânzării mărcii combinate naționale nr. 431 din 28 octombrie 2008 în privința tuturor produselor protejate din clasa 32, conform Clasificării internaționale a produselor și serviciilor; - constatarea nulității înregistrării nr. 2219 din 22 ianuarie 2014 a societății SRL „Rumi Bere”, în calitate de titular al mărcii combinate naționale nr. 20431 din 28 octombrie 2008 în privința tuturor produselor protejate din clasa 32, conform Clasificării internaționale a produselor și serviciilor, efectuată de către AGEPI în baza antractului de vânzare-cumpărare nr. 18/11 din 18 noiembrie 2013; 4 - constatarea nulității contractului de vânzare-cumpărare nr. 200/2013 din 11 noiembrie 2013, încheiat între SRL „Rumi Bere” în calitate de vânzător și SRL „Barza Neagră Grup” în calitate de cumpărător,

asupra mărcii combinate naționale nr. 20431 din 28 octombrie 2008 în privința tuturor produselor protejate din clasa 2, conform Clasificării internaționale a produselor și serviciilor; - constatarea nulității înregistrării nr. 2224 din 27 ianuarie 2014 a SRL „Barza Neagră Grup”, în calitate de titular al mărcii combinate naționale nr. 20431 din 28 octombrie 2008 în privința tuturor produselor protejate din clasa 32, conform Clasificării internaționale a produselor și serviciilor, efectuată de către AGEPI în baza contractului de vânzare-cumpărare nr. 200/2013 din 21 noiembrie 2013. Prin hotărârea din 10 aprilie 2017 a Curții de Apel Chișinău, cererea de chemare în judecată înaintată de PAT „Karlsberg Ukraina” împotriva ÎCS „Barza Neagră Grup”, SRL „Rumi Bere” și SRL „Rumitox” SRL, intervenient accesoriu Agenția de Stat pentru Protecția Intelectuală RM privind declararea nulității mărcii combinate naționale nr.20431 „КВАС ТАРАС” în Republica Moldova, a fost respinsă ca neîntemeiată.

Prin decizia din 13 decembrie 2017 a Curții Supreme de Justiție, s-a respins recursul declarat de Publichne aktsionerne tovarystvo „Karlsberg Ukraina” și s-a menținut hotărârea Curții de Apel Chișinău din 10 aprilie 2017. La 13 martie 2018, Dragoș Chetraru, în numele PAT „Karlsberg Ukraina”, a depus cerere de revizuire împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 13 decembrie 2017, solicitând admiterea cererii de revizuire, casarea deciziei instanței de recurs și hotărârea Curții de Apel Chișinău din 10 aprilie 2017 cu trimiterea pricinii spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău.

Dragoș Chetraru, în numele PAT „Karlsberg Ukraina” și-a întemeiat cererea de revizuire în baza art. 449 lit. b) CPC, indicând că i-au devenit cunoscute circumstanțe noi care nu au fost cunoscute anterior și anume că, licența avocatului Chiriac Andrei nr. 884 din 10.02.2002 a fost suspendată la 16.01.2017 și până în prezent, respectiv nu a fost în drept să reprezinte interesele Î.C.S „Barza Neagră Grup” SRL, în consecință toate actele procedurale efectuate în prezenta cauză sunt nule de drept. La fel, a invocat și prevederile art. 449 lit. c) CPC, indicând că instanța de recurs a emis o hotărâre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces, menționând că odată ce instanța de recurs a constatat că recursul declarat de PAT „Karlsberg Ukraina”, a fost depus de o persoană împuternicită, acesta urma a fi restituit, dar nu respins.

La 14 mai 2018, Agenția de Stat pentru Protecția Intelectuală a depus referință pe marginea cererii de revizuire înaintate de avocatul Dragoș Chetraru, în interesele Publichne aktsionerne tovarystvo „Karlsberg Ukraina”, menționând că lasă la discreția instanței admiterea sau respingerea cerințelor revizuentului. 5 La 15 mai 2018, Î.C.S „Barza Neagră Grup” SRL a depus referință pe marginea cererii de revizuire înaintate de avocatul Dragoș Chetraru, în interesele Publichne aktsionerne tovarystvo „Karlsberg Ukraina”, solicitând respingerea acesteia. La 12 iunie 2018, Î.C.S „Barza Neagră Grup” SRL a depus referință suplimentară pe marginea cererii de revizuire înaintate de avocatul Dragoș Chetraru, în interesele Publichne aktsionerne tovarystvo „Karlsberg Ukraina”, solicitînd respingerea ca fiind inadmisibilă a cererii de revizuire.

Totodată, a indicat suplimentar că Comisia de etică și disciplină, la ședința din 07 mai 2018, a examinat cererea prealabilă privind anularea, în parte, a deciziei a Comisiei din 16 ianuarie 2017 privind suspendarea activității avocatului Chiriac Andrei și a decis, a anulat în parte, decizia Comisiei din 16 ianuarie 2017 privind suspendarea activității de avocat domnului Andrei Chiriac.

Mai indică că prin confirmarea eliberată de Uniunea Avocaților din Republica Moldova din 04 mai 2018, se confirmă că domnul Andrei Chiriac, deținătorul licenței pentru exercitarea profesiei de avocat nr. 884 din 10.12.2002, a avut dreptul de a exercita profesia de avocat, în perioada de 01 ianuarie 2017 – 31 decembrie 2017, în conformitate cu prevederile Legii nr. 1260 din 19 iulie 2002 cu privire la avocatură, totodată, se confirmă că domnul Andrei Chiriac este inclus în Lista avocaților cu drept de exercitare a profesiei de avocat pentru anul 2018. Studiind cererea de revizuire, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a o respinge ca fiind inadmisibilă din considerentele ce urmează.

Conform art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, după ce examinează cererea de revizuire, instanța poate emite încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă. În conformitate cu art. 451 CPC, cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art. 447, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 și anexându-se probele ce le confirmă.

După cum rezultă din actele cauzei, revizuentul PAT „Karlsberg Ukraina” cu referire la prevederile art. 449 lit. b) CPC, a invocat că la 12 martie 2018 i- au devenit cunoscute circumstanțe și fapte esențiale ale cauzei care nu au fost și nu au putut fi cunoscute la data examinării cauzei atât în prima instanță, cât și în instanța de recurs, și anume, decizia Comisiei de Etica și Disciplina al Uniunii Avocaților din RM nr. UA/189/18 din 16 ianuarie 2017 prin care licența nr. 885 din 10 februarie 2002 eliberată pe numele lui Chiriac Andrei a fost suspendată de drept și se află în această stare până la moment (f.d. 164 vol. II).

Potrivit art. 449 lit. b) CPC, revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în 6 timpul judecării anterioare a pricinii. În sensul normei enunțate este important de înțeles că circumstanțele sau faptele trebuiau să existe obiectiv până la data pronunțării încheierii, să aibă importanță esențială pentru justa soluționare a cauzei civile, adică să aibă putere decisivă asupra concluziei instanței de judecată, să fie descoperite după ce încheierea judecătorească devine irevocabilă.

De altfel, art. 449 lit. b) CPC, indică asupra unor circumstanțe (fapte) necunoscute anterior revizuentului, dar întrucât examinarea fondului cauzei prezumă că instanța a constatat și elucidat pe deplin toate circumstanțele care au importanță pentru soluționarea pricinii, este evident că o condiție esențială pentru admiterea revizuirii este că și instanței nu i-au fost și nu au putut fi cunoscute aceste circumstanțe (fapte). Pentru acest motiv de revizuire esențial este ca revizuentul să probeze că nu a știut anterior pronunțării încheierii a cărei revizuire se cere despre aceste circumstanțe sau fapte și că nu a avut posibilitatea de a le cunoaște, în caz contrar ele nu pot servi ca temei de revizuire.

Astfel, ca o condiție esențială de redeschidere a procesului pe acest temei este ca circumstanțele (faptele) să fi existat obiectiv până la data pronunțării încheierii, ele urmând a fi diferențiate de faptele noi apărute după pronunțarea încheierii. Faptele noi apărute după darea încheierii pot servi temei de adresare cu o nouă cerere în judecată, dar nu ca temei de revizuire. În același timp, revizuentul trebuie să probeze că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii, or, lipsa acestui suport probatoriu, ca element indispensabil al temeiului prevăzut la art. 449 lit. b) CPC, decade sau lipsește revizuentul de posibilitatea invocării unui atare temei.

Astfel, cu referire la prevederile enunțate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție remarcă că cele invocate de PAT „Karlsberg Ukraina”, în susținerea cererii de revizuire nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 449 lit. b) CPC, or, revizuentul invocând faptul că la 12 martie 2018 i-au devenit cunoscute circumstanțe și fapte esențiale ale cauzei care nu au fost și nu au putut fi cunoscute la data examinării cauzei atât în prima instanță, cât și în instanța de recurs, și anume, decizia Comisiei de Etica și Disciplina al Uniunii Avocaților din RM nr. UA/189/18 din 16 ianuarie 2017, care în opinia sa confirmă circumstanțe esențiale ale pricinii, nu a făcut dovada faptului că în procesul examinării anterioare a cauzei nu i-au fost cunoscute aceste date sau nu a avut posibilitate de a cunoaște, condiție însă care este direct impusă prin lege.

Or, după cum rezultă din argumentele invocate de către reprezentantul PAT „Karlsberg Ukraina”, acestea nu pot servi drept temei pentru admiterea cererii de revizuire, deoarece ultimul nu a fost lipsit în timp de un an de la examinare a cauzei, să verifice circumstanțele pe care le invocă și să prezinte instanței de judecată dovezile de care dispune. 7 Totodată, revizuentul nu a făcut dovada faptului că în procesul examinării cauzei a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele enunțate pentru soluționarea pricinii, inclusiv pentru obținerea deciziei Comisiei de Etica și Disciplina al Uniunii Avocaților din RM nr. UA/189/18 din 16 ianuarie 2017, ca temei de depunere a cererii de revizuire, condiție care este direct impusă prin lege.

Din care considerente, Colegiul conchide că circumstanțele și faptele enunțate nu pot constitui împrejurări noi, care nu au fost și nu au putut fi cunoscute.

Totodată, instanța de revizuire reține că argumentele revizuentului se combat și se exclud prin conținutul răspunsului nr. CED/129/18 din 05 iunie 2018, eliberată de către Uniunea Avocaților din Republica Moldova, prin care se atestă că Comisia pentru etică și disciplină, la ședința din 07 mai 2018, a anulat, în parte decizia Comisiei din 16 ianuarie 2017 privind suspendarea activității de avocat domnului Andrei Chiriac, decizie pe care și o invocă revizuentul în susținerea cererii de revizuire, la fel, prin confirmarea nr. UA/342/18 din 04 mai 2018, se confirmă că Andrei Chiriac, deținătorul licenței pentru exercitarea profesiei de avocat nr. 884 din 10.12.2002, a avut dreptul de a exercita profesia de avocat în perioada de 01 ianuarie 2017 – 31 decembrie 2017. În acest sens, Colegiul reține drept pertinentă cauza Popov c. Moldovei din 6 decembrie 2005, unde Înalta Curtea a constatat că revizuirea procedurilor pe motivul existenței de noi probe a fost considerată drept o încălcare a art. 6 & 1 din Convenție, atunci când hotărârile instanțelor interne prin care erau admise cereri de revizuire nu indicau motivul pentru care noile informații sau noile probe nu putuseră fi obținute în prima instanță.

Astfel, instanța de revizuire reține că pe lîngă faptul că revizuentul nu a indicat motivul din care reiese că noile informații nu putuseră fi obținute pe parcursul examinării cauzei în fond, totodată, Colegiul consideră că reprezentantul PAT „Karlsberg Ukraina” în cererea de revizuire nu a motivat faptul că greșelile procedurale sau erorile judecătorești prezumate a fi comise de către instanțe în cadrul examinării cauzei, au fost de o asemenea natură încât sa justifice casarea hotărârilor definitive și obligatorii. În această ordine de idei, Colegiul reține că revizuentul PAT „Karlsberg Ukraina” cu referire la prevederile art. 449 lit. c) CPC, a invocat că instanța de recurs a emis o hotărâre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces, menționând că odată ce instanța de recurs a constatat că recursul declarat de PAT „Karlsberg Ukraina”, a fost depus de o persoană împuternicită, urma să restituie recursul, dar nu să-l respingă.

În conformitate cu art.449 lit. c) CPC, revizuirea se declară în cazul în care instanța a emis o hotărâre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces. Astfel, este de remarcat că redeschiderea procesului în temeiul art. 449 lit. 8 c) CPC, poate fi posibilă doar cu condiția că prin hotărârea emisă, instanța s-a expus în privința drepturilor unor persoane care nu au fost atrase în proces ca participanți. Totodată, atunci când se invocă temeiul prevăzut de art. 449 lit. c) CPC, instanța de judecată urmează să constate dacă persoana care nu a fost implicată în proces este subiect al raportului material litigios. La caz, Colegiul reține că PAT „Karlsberg Ukraina” este subiect al raportului juridic litigios, având calitate procesuală de reclamant.

Prin urmare, temeiul respectiv de redeschidere a procesului este inaplicabil speței. Față de cele ce preced, instanța de revizuire consideră că cererea de revizuire înaintată de PAT „Karlsberg Ukraina” este una neîntemeiată și urmează a fi respinsă ca inadmisibilă. Cu titlu de concluzie, Colegiul reține că admiterea cererii de revizuire ar însemna încălcarea principiului securității raporturilor juridice și a drepturilor celorlalte părți la un proces echitabil, garantate de art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale.

În conformitate cu art. art. 269-270, 453 alin. (1) lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e: Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de avocatul Dragoș Chetraru, în interesele Publichne aktsionerne tovarystvo „Karlsberg Ukraina”, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Publichne aktsionerne tovarystvo „Karlsberg Ukraina” împotriva Societății cu răspundere limitată „Barza Neagră Grup”, Societății cu răspundere limitată „Rumi Bere” și Societății cu răspundere limitată „Rumitox”, intervenient accesoriu Agenția de Stat pentru Protecția Intelectuală privind declararea nulității mărcii combinate naționale nr. 20431 „KBAC TAPAC” în Republica Moldova.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Președintele completului, judecător Ion Druță judecătorii Iulia Sîrcu Luiza Gafton Mariana Pitic Maria Ghervas 9