2rh-21/18 — declararea nulității cerii de anulare a testamentului și a certificatului de moștenitor legal

dosarul nr. 2rh-21/18

Î N C H E I E R E

17 ianuarie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul – Valeriu Doagă

Judecătorii – Iuliana Oprea, Nina Vascan

examinând cererea de revizuire depusă de Nadejda Negoiță, împotriva

încheierii Curții Supreme de Justiție din 19 mai 2016,

adoptată în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Nadejda

Negoiță împotriva lui Sava Negoiță și Mariei Dușa, intervenient accesoriu notarul

public Rodica Butuc cu privire la declararea nulității cererii de anulare a

testamentului și a certificatului de moștenitor legal, și

la cererea de chemare în judecată depusă de Sava Negoiță și Maria Dușa

împotriva Nadejdei Negoiță cu privire la declararea succesorului nedemn și

declararea nulității testamentului, –

c o n s t a t ă:

La 19 iulie 2013, Nadejda Negoiță a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Sava Negoiță și Mariei Dușa, intervenient accesoriu notarul public

Rodica Butuc cu privire la declararea nulității cererii de anulare a testamentului și a

certificatului de moștenitor legal.

În motivarea acțiunii reclamanta a menționat că, la 03 martie 2006, a decedat

tatăl său, Vasili Negoiță, însă, la 22 ianuarie 2002, fiind în viață, a întocmit un

testament, prin care i-a testat toată averea sa.

Afirmă că, anterior, la 03 iulie 2000, tatăl său a întocmit un alt testament, prin

care, la fel, i-a testat toată averea sa.

Relevă reclamanta că, în anul 2012, în urma adresării la notarul public Rodica

Butuc, a aflat că, la 22 februarie 2005, din numele tatălui său a fost depusă o cerere,

prin care a fost solicitată anularea testamentului din 22 ianuarie 2002, cererea

respectivă fiind semnată de Elena Stîngă, în lipsa martorilor.

Susține că, la momentul depunerii cererii menționate la notarul public Rodica

Butuc, tatăl său nu putea să conștientizeze acțiunile sale sau să le dirijeze, în legătură

cu vârsta înaintată și boala pe care o avea.

Invocă faptul că, la 02 iulie 2012, notarul public Rodica Butuc i-a eliberat

certificatul de moștenitor legal asupra 1/ cotă-parte din averea succesorală rămasă

3

după decesul lui Vasili Negoiță.

1

Solicită declararea nulității cererii cu privire la anularea testamentului din 22

ianuarie 2002, depusă din numele tatălui său, Vasili Negoiță și a certificatului de

moștenitor legal eliberat pe numele său la data de 02 iulie 2012 și încasarea de la

pârâți a cheltuielilor de judecată.

La 10 iulie 2013, Sava Negoiță și Maria Dușa au depus cerere de chemare în

judecată împotriva Nadejdei Negoiță cu privire la declararea succesorului nedemn și

declararea nulității testamentului (vol. I, f.d. 81-82 recto-verso).

În motivarea acțiunii au menționat că, după decesul părinților săi – mama

Liubovi Negoiță (06 aprilie 1990) și tatăl Vasili Negoiță (03 martie 2006) a rămas

averea succesorală, compusă din casa de locuit cu suprafața totală de 43,8 m.p. și

terenul aferent cu suprafața totală de 0,3734 m.p. din XXXXX.

Susțin reclamanții că, nu au acceptat succesiunea în termenul de 6 luni stabilit de

lege, deoarece la momentul decesului părinților săi, Sava Negoiță avea încheiat cu

Vasili Negoiță un contract de înstrăinare a bunului cu condiția întreținerii pe viață.

Astfel, după decesul tatălui său, Sava Negoiță a devenit proprietarul casei de locuit

din XXXXX, însă, nu avea acces la proprietatea sa, deoarece în acest imobil locuia

Nadejda Negoiță împreună cu familia sa.

Relevă că, la 23 februarie 2006, Sava Negoiță a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Nadejdei Negoiță cu privire la înlăturarea obstacolelor în folosirea

proprietății și evacuarea, fără acordarea altui spațiu locativ, examinarea căreia a durat

mai mult de 2 ani, în urma căreia a fost anulat contractul de înstrăinare a bunului cu

condiția întreținerii pe viață din 24 ianuarie 2006.

Indică reclamanții că, prin hotărârea Judecătoriei Cahul din 19 octombrie 2009,

menținută prin decizia Curții de Apel Cahul din 16 februarie 2010, s-a prelungit

termenul de acceptare a succesiunii încă cu 6 luni. Așa, în interiorul acestui termen,

au depus la notarul public Rodica Butuc cerere cu privire la acceptarea succesiunii.

Evocă reclamanții că, despre existența testamentului din 03 iulie 2000 au aflat la

25 februarie 2013, când au primit copia cererii de chemare în judecată depusă de

Nadejda Negoiță.

Afirmă că, notarul public Rodica Butuc a declarat în cadrul examinării cauzei

că, Vasili Negoiță i-a comunicat că Nadejda Negoiță a comis fapte amorale.

Astfel, consideră reclamanții că, Nadejda Negoiță la dus în eroare pe Vasili

Negoiță și l-a dus la biroul notarului Olga Niculiță, unde a fost întocmit testamentul

din 03 iulie 2000, care a fost semnat din numele lui Vasili Negoiță de Nadejda

Gaidașenco, Elena Zaporojan și Tatiana Piteli.

Solicită repunerea în termen, declararea Nadejdei Negoiță ca succesor nedemn și

declararea nulității testamentului din 03 iulie 2000, prin care Vasili Negoiță a testat

toată averea sa Nadejdei Negoiță.

Prin încheierea Judecătoriei Cahul din 01 aprilie 2014 (vol. I, f.d. 78-79) s-au

conexat într-un singur proces cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă

de Nadejda Negoiță împotriva lui Sava Negoiță și Mariei Dușa, intervenient

accesoriu notarul public Rodica Butuc cu privire la declararea nulității cererii de

anulare a testamentului și a certificatului de moștenitor legal și cauza civilă la cererea

de chemare în judecată depusă de Sava Negoiță și Maria Dușa împotriva Nadejdei

Negoiță cu privire la declararea succesorului nedemn și declararea nulității

testamentului.

2

Prin hotărârea Judecătoriei Cahul din 27 februarie 2015 (vol. I, f.d. 184, 191-

196) s-a respins ca fiind depusă tardiv acțiunea Nadejdei Negoiță împotriva lui Sava

Negoiță și Mariei Dușa, intervenient accesoriu notarul public Rodica Butuc cu privire

la anularea certificatului de moștenitor legal și a testamentului; și s-a respins ca fiind

neîntemeiată acțiunea lui Sava Negoiță și Maria Dușa împotriva Nadejdei Negoiță cu

privire la declararea succesorului nedemn și anularea testamentului.

În consolidarea poziției sale, prima instanță a notat că, în cazul în care Nadejda

Negoiță consideră că, prin cererea din 22 februarie 2005 i s-a îngrădit un drept, urma

să-și revendice acest drept printr-o acțiune în justiție în termenul prevăzut la art. 272

din Codul civil.

De asemenea, instanța inferioară a reținut că, notarul public Rodica Butuc corect

a eliberat certificat de moștenitor legal succesorilor asupra câte 1/3 cotă-parte din

averea succesorală fiecăruia, iar simpla nemulțumire a Nadejdei Negoiță cu cota-

parte de 1/3 din averea succesorală nu constituie temei de anulare a acestuia.

Totodată, întru fortificarea soluției sale privind respingerea acțiunii lui Sava

Negoiță și Maria Dușa ca fiind neîntemeiată, prima instanță și-a opinat că, ultimii nu

au prezentat probe în vederea admiterii de către Nadejda Negoiță a vreunei fapte

amorale prevăzute la art. 1434 din Codul civil sau săvârșirii de către ultima a faptei

premeditate împotriva celui ce a lăsat moștenirea – Vasili Negoiță, iar testamentul din

03 iulie 2000 a fost întocmit în prezenta martorilor, cu respectarea prevederilor legale

și nu este temei de anulare a acestuia.

Prin decizia Curții de Apel Cahul din 06 octombrie 2015 (vol. I, f.d. 250, 251-

258) s-au respins apelurile declarate de Nadejda Negoiță și Sava Negoiță și s-a

menținut hotărârea primei instanțe.

La 04 martie 2016, Nadejda Negoiță a declarat recurs împotriva deciziei Curții

de Apel Cahul din 06 octombrie 2015, solicitînd admiterea recursului, casarea

integrală a deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe cu pronunțarea unei

noi hotărâri în sensul admiterea acțiunii sale, invocând că, la examinarea cauzei,

instanțele inferioare au interpretat în mod eronat legea (vol. II, f.d. 2 recto-verso).

Prin încheierea Curții Supreme de Justiției din 19 mai 2016 (vol. II, f.d. 13-17)

s-a declarat inadmisibil recursul declarat de Nadejda Negoiță.

La 22 septembrie 2017, Nadejda Negoiță a depus cerere de revizuire împotriva

încheierii Curții Supreme de Justiție din 19 mai 2016, solicitând admiterea revizuirii

și casarea încheierii Curții Supreme de Justiție din 19 mai 2016 (vol. II, f.d. 20-22,

47).

În motivarea cererii de revizuire invocă prevederile art. 449 lit. b) din Codul de

procedură civilă și relevând în acest sens că, la 07 august 2017 i-au devenit cunoscute

unele circumstanțe esențiale ale cauzei care nu au fost cunoscute anterior.

Astfel, susține că, la 07 august 2017 i-a devenit cunoscută fișa matricolă,

anexată la livretul militar al defunctului Vasili Negoiță, la rubrica nr. 5 „studiile” al

căreia este indicată mențiunea „analfabet”.

La fel, în aceiași zi i-a fost comunicată cererea depusă de defunctul Vasili

Negoiță la Casa Teritorială de Asigurari Sociale or. Cahul la 03 iulie 1986, care însă

nu a fost întocmită de către acesta.

3

În această ordine de idei, menționează că, ulterior examinării cauzei i-au devenit

cunoscute unele circumstanțe esențiale ale cauzei care nu le-a cunoscut. anterior și

care confirmă faptul că, tatăl său, defunctul Vasili Negoiță era analfabet.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, cererea de revizuire este

inadmisibil din următoarele motive.

Colegiul menționează că, legiuitorul a prevăzut expres și exhaustiv la art. 449

din Codul de procedură civilă temeiurile pentru declararea cererii de revizuire.

Așa, în conformitate cu art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, revizuirea

se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale

ale pricinii care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta

dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele

esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii.

Colegiul relevă că, circumstanțele nou-descoperite, sunt totalitatea de fapte

juridice (obiect al probației) care duc la apariția, modificarea sau stingerea drepturilor

și obligațiilor civile, care au o importanță esențială pentru soluționarea justă a cauzei

civile, totodată, având putere decisivă asupra concluziei instanței de judecată, care nu

au fost și nici nu au putut fi cunoscute revizuentului anterior, dar existau până la

momentul pronunțării hotărârii și au fost descoperite după ce hotărârea

judecătorească a devenit irevocabilă.

Astfel, instanța de revizuire deduce că, pentru a invoca temeiul indicat de

revizuent este necesar ca circumstanța nouă să îndeplinească o condiție esențială să

existe anterior pronunțării hotărârii, dar revizuentului să-i devină cunoscută ulterior.

Analizînd cererea de revizuire, Colegiul constată că, revizuentul a prezentat în

suportul acesteia copia din fișei matricole, anexată la livretul militar al defunctului

Vasili Negoiță (vol. II, f.d. 45) și copia cererii depusă de defunctul Vasili Negoiță la

Casa Teritorială de Asigurari Sociale or. Cahul la 03 iulie 1986 (vol. II, f.d. 46), care

în viziunea revizuentului confirmă fapte și circumstanțe noi ce nu-i puteau fi

cunoscute la momentul examinării cauzei.

La acest capitol instanța de recurs evocă faptul că, revizuentul nu a adus în fața

instanței argumente elocvente în sensul imposibilității sale de a cunoaște despre

aceste circumstanțe la momentul examinării cauzei. Or, pretinsele acte necunoscute

de către revizuent sunt păstrate în fondul arhivistic de stat, iar în conformitate cu

dispozițiile articolului 30 din Legea Nr. 880 din 22 ianuarie 1992 privind Fondul

Arhivistic al Republicii Moldova, cetățenii, instituțiile, organizațiile și întreprinderile

din Republica Moldova au dreptul să utilizeze documentele ce fac parte din Fondul

arhivistic de stat din momentul transmiterii lor în arhivele de stat sau în arhivele

departamentale și în depozitele speciale de stat, indicate în articolul 22 din prezenta

Lege; documentele ce fac parte din Fondul arhivistic obștesc din momentul când au

fost transmise în arhivele organizațiilor deținătoare de fonduri sau, în conformitate

cu articolul 24, 25 și 26 din prezenta Lege, în arhivele de stat.

Astfel, se deduce că orice persoană interesată are accesul liber la fondul

arhivistic al Republicii Moldova și poate lua cunoștință de documentele conținute în

acesta. Pornind de la aceste raționamente instanța de revizuire reține că, revizuentul

nu era în imposibilitate să i-a cunoștință de faptele și circumstanțele menționate în

cererea de revizuire la momentul examinării cauzei.

4

Colegiul consideră relevantă jurisprudența CtEDO la examinarea cauzelor, în

care Înalta Curte a reiterat că, dreptul la o instanță, garantat de art. 6 par. 1 din

Convenție presupune respectarea principiului preeminenței dreptului. Unul din

aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul securității

raporturilor juridice, care cere ca, atunci când instanțele judecătorești dau o apreciere

finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție. Acest

principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărîri

irevocabile și obligatorii doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă

determinare a cauzei. Competența instanțelor ierarhic superioare de revizuire trebuie

exercitată pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a

efectua o nouă examinare. Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar

simpla existență a două opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei

de reexaminare a cauzei. O abatere de la acest principiu este justificată doar atunci

când este necesară prin circumstanțele unui caracter esențial și imperios (Josan v.

Moldova, nr. 37431/02, § 25; Brumărescu v. România, nr.28342/95, §61; Ryabykh v.

Rusia, nr.52854/99, §52).

Din considerentele menționate, Colegiul civil comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea

de revizuire depusă de Nadejda Negoiță ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă,

Colegiul civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Nadejda

Negoiță, împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție din 19 mai 2016 adoptată în

cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Nadejda Negoiță împotriva

lui Sava Negoiță și Mariei Dușa, intervenient accesoriu notarul public Rodica Butuc

cu privire la declararea nulității cererii de anulare a testamentului și a certificatului de

moștenitor legal, și la cererea de chemare în judecată depusă de Sava Negoiță și

Maria Dușa împotriva Nadejdei Negoiță cu privire la declararea succesorului nedemn

și declararea nulității testamentului.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Iuliana Oprea

Nina Vascan

5