3r-157/26 — Anularea actulului administrativ

La 7 aprilie 2023, Elena Juc a depus cerere de chemare în judecată împotriva Agenției Servicii Publice, terț Igor Țurlea, Ana Musteață și Valeriu Juc solicitând: - anularea refuzului Departamentului cadastral al Agenției Servicii Publice a Republicii Moldova nr. l l/J/93/2023/07/4228 din 10 martie 2023 prin care s-a respins cererea din 16 februarie 2023; - obligarea Agenției Servicii Publice a Republicii Moldova să rectifice datele în Registrul bunurilor imobile la imobilele cu nr. cadastrale 7134202.084, 7134202.085,7134107.390, 7134107.391, 3601103.365, 3601103.086, conform cererii depuse de Elena Juc la 10 martie 2023; - excluderea din datele bunului imobil nr. cadastral 3601103.086 în Registrul bunurilor imobile a Capitolelor nr. 2.2. și 2.3.

Prin hotărârea din 29 decembrie 2025 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, s-a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Elena Juc împotriva Agenției Servicii Publice, terț Igor Țurlea, Ana Musteață și Valeriu Juc cu privire la anularea actelor administrative individuale și obligarea autorității publice de a rectifica datele din registru.

La 29 ianuarie 2026, reclamanta Elena Juc și terțul Valeriu Juc au depus cerere de apel împotriva hotărârii din 29 decembrie 2025 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

La 28 ianuarie 2026, avocata Victoria Eșanu în interesele lui Elena Juc a depus cerere de apel împotriva hotărârii din 29 decembrie 2025 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii cu modificarea hotărârii primei instanțe sau trimiterea cauzei la rejudecare, precum și scutirea de la plata taxei de stat și taxei de timbru.

Prin încheierea din din 23 aprilie 2026 a Curții de Apel Centru, s-a respins cererea privind scutirea de la plata taxei de timbru și s-a stabilit apelantului un termen, pentru a prezenta dovada achitării taxei de timbru. 1

La 30 aprilie 2026, avocata Victoria Eșanu în interesele lui Elena Juc a prezentat dovada de achitare a taxei de timbru.

Prin încheierea din 19 mai 2026 a Curții de Apel Centru, s-a declarat inadmisibile apelurile depuse de Valeriu Juc și Elena Juc prin intermediul reprezentantului său, avocatul Eșanu Victoria împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) din 29 decembrie 2025, din motiv că apelanții nu au depus în termen legal motivarea cererii de apel.

La 4 iunie 2026, avocata Anastasia Murașeva în interesele lui Elena Juc a depus cerere de recurs împotriva încheierii din 19 mai 2026 a Curții de Apel Centru, solicitând admiterea recursului, anularea încheierii contestare, cu trimiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel în vederea examinării apelului.

Notează că, recurenta Elena Juc, prin intermediul reprezentantului său, avocatul Anastasia Muraşeva, a recepționat hotărârea motivată abia la data de 7 mai 2026, cu ocazia studierii materialelor cauzei, moment de la care a luat cunoștința de conținutul integral al acesteia.

Menționează că termenul de 30 de zile prevăzut la art. 232 alin. (2) din Codul Administrativ, pentru prezentarea motivării apelului, a început să curgă de la 8 mai 2026, ziua imediat următoare de la data notificării hotărârii integrale a primei instanțe şi expiră la 8 iunie 2026, inclusiv, proxima zi lucrătoare, în condițiile în care a 30-a zi expiră la zi nelucrătoare.

Subliniază că, prin emiterea încheierii contestate, recurenta a fost pusă în situația de imposibilitatea obiectivă de a redacta și depune o motivare a apelului în termenul prevăzut de lege. Mai mult, instanța de apel nu a verificat existenta unei dovezi clare şi certe de comunicare efectivă a hotărârii, limitându-se la o mențiune formală privind expedierea prin e-mail. Or, simpla transmitere a hotărârii la o adresă electronică, fără confirmare de primire din partea destinatarului, nu echivalează cu o notificare legal efectuată, astfel cum impun normele procesuale și principiile unui proces echitabil.

Invocă că, potrivit materialelor dosarului, în adresa expeditorului (valeria.cainareanu@justice.md) nu a fost recepționată nici o confirmare de primire. Acest fapt demonstrează obiectiv că mesajul nu a fost recepționat, 2 iar hotărârea integrală nu a ajuns la destinatar. Totodată instanța ar trebui să expedieze copia deciziei și prin poștă, cu confirmare. Însă nu a făcut acesta, chiar văzând că scrisoarea din 20 februarie 2026 nu a fost confirmată nici de recurent, nici de avocatul său.

De asemenea, constată că instanța de apel nu a folosit dreptul prevăzut de art. 235 Codul Administrativ, stabilirea apelantului a unui termen pentru înlăturarea neajunsurilor.

Astfel comunică că Curtea de Apel Centru a încălcat dreptul recurentului la satisfacție efectivă în justiție, şi la apărarea drepturilor sale încălcate. Totodată, nu s-a întreprins toate măsurile pentru a clarifica situația cu problema de drept litigios, preferându-se de a declară inadmisibilă cererea de apel fără examinare în fond.

La fel, reține că aplicarea art. 236 alin (2) lit. e) din Codul Administrativ nu trebuie să fie una rigidă sau pur formală, ci trebuie realizată în spiritul scopului normelor procedurale, acela de a garanta exercitarea efectivă a drepturilor procesuale. Iar, declararea apelului ca inadmisibil constituie un formalism excesiv, contrar principiului proporționalității şi dreptului de acces efectiv la justiție, ori scopul normelor procedurale nu este de a împiedica examinarea fondului căii de atac pentru vicii formale remediabile, ci de a asigura desfășurarea echitabila a procesului.

Luând în considerație cele relatate supra, consideră că Curtea de Apel Centru a ajuns la o concluzia greșită.

Art. 242 din Codul administrativ relevă că: „Recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic”

Art. 191 alin. (5) lit. b) din Codul administrativ: „Curtea Supremă de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, a deciziilor şi a încheierilor curților de apel.”

Art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ prevede că: „Examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii: respinge recursul.”

Art. 236 alin. (1) şi (2) lit. e) din Codul administrative prevede că: 3 „Instanța de apel examinează din oficiu admisibilitatea apelului. Dacă este inadmisibil, apelul se declară ca atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs. Apelul se declară inadmisibil în special când motivarea apelului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (2).”

Art. 232 alin. (2) din Codul administrative prevede că: „Motivarea apelului se prezintă la instanța de apel în termen de 30 de zile de la data notificării hotărârii motivate. Dacă se depune împreună cu apelul, motivarea apelului se depune la instanța de judecată care a emis hotărârea contestată.”

Art. 24 din Codul administrativ prevede că: „Participanții la procedura administrativă şi procedura de contencios administrativ trebuie să îşi exercite drepturile şi să îşi îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca drepturile procesuale ale altor participanți. Participantul care îşi exercită drepturile procesuale în mod abuziv şi nu îşi îndeplinește obligațiile procesuale cu bună-credință răspunde potrivit legii pentru prejudiciile materiale şi morale cauzate.”

Art. 96 alin.(1) din Codul administrativ: „Notificările şi comunicările către participanții la procedura administrativă se realizează în orice formă de comunicare adecvată, rapidă şi eficientă din punctul de vedere al costurilor. Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului comunicării şi acceptată de participantul la procedură.”

Art. 97 alin. (1) şi (3) lit. d) din Codul administrativ: „Notificarea este comunicarea, dispusă de autoritatea publică, a unui înscris în forma stabilită de prezentul cod. Autoritatea publică poate alege între următoarele forme de notificare: d) notificare prin poștă electronică sau prin mijloace electronice de comunicație dedicate.”

Art. 1101 alin. (1) din Codul administrativ: „Notificarea prin poșta electronică la adresa electronică a persoanei care urmează a fi notificată se efectuează prin transmiterea înscrisului de notificat în formă de document electronic, cu aplicarea semnăturii electronice de persoana responsabilă din cadrul autorității publice. Notificarea prin poşta electronică se efectuează dacă adresa poştală a fost indicată prealabil de persoana notificată. Notificarea prin poştă electronica este echivalentă cu notificarea de substituire prin introducerea în cutia poştală.”

Art. 22 alin. (1), (3), (4) lit.c) şi alin. (5) al Codului civil: „ Se consideră notificare comunicarea unui act juridic sau a unei informații într-un scop juridic. Notificarea produce efecte din momentul când ajunge la destinatar, cu excepția cazului în care aceasta prevede un efect întârziat. Notificarea se consideră ajunsă la destinatar: c) în cazul unei notificări transmise prin poştă electronică sau prin alt mijloc de comunicare individuală, când poate fi accesată de către destinatar; sau 4 Notificarea se consideră că a ajuns la destinatar după îndeplinirea uneia dintre cerințele prevăzute la alin. (4), oricare dintre acestea este îndeplinită mai întâi”

Art. 48 alin. (1) şi (2) al Legii nr. 124 din 19 mai 2022 privind identificarea electronica şi serviciile de încredere: „Dacă semnatarul sau creatorul sigiliului electronic şi destinatarul documentului electronic nu au convenit altfel, moment al expedierii documentului electronic se consideră momentul intrării acestuia în sistemul informațional care nu este controlat de către semnatar sau creatorul sigiliului electronic ori de către intermediarul în circulația electronică a documentelor care expediază documentul electronic în numele semnatarului sau al creatorului sigiliului electronic. Dacă semnatarul sau creatorul sigiliului electronic şi destinatarul documentului electronic nu au convenit altfel, momentul recepţionării documentului electronic se consideră momentul intrării acestuia în sistemul informaţional indicat de destinatar. În cazul în care destinatarul documentului electronic nu a indicat sistemul informaţional respectiv, documentul electronic se consideră recepţionat din momentul intrării acestuia în sistemul informaţional al destinatarului, iar în cazul în care destinatarul nu dispune de un asemenea sistem - din momentul extragerii de către destinatar a documentului electronic din sistemul informaţional prin care a fost transmis.”

Art. 63, alin. (1) din Codul administrativ reglementează că: „Calcularea termenelor în procedura administrativă se efectuează în conformitate cu prevederile art.383–390 din Codul civil.”

Art. 385 alin. (1) din Codul civil prescrie că: „Dacă începutul curgerii termenului este determinat de un eveniment sau moment în timp care va surveni pe parcursul zilei, atunci ziua survenirii evenimentului sau momentului nu se ia în considerare la calcularea termenului.”

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că, avocata Anastasia Murașeva s-a conformat prevederilor legale şi a respectat termenul instituit de legiuitor la articolul 242 din Codul administrativ, pentru demararea căii de atac în ordine de recurs.

Studiind materialele dosarului, precum și argumentele recurentului invocate în cererea de recurs, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi respins din următoarele motive.

Din materialele cauzei rezultă că, prin hotărârea din 29 decembrie 2025 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, s-a respins cererea de chemare în judecată depusă de Elena Juc împotriva Agenției Servicii Publice, terț Igor 5 Țurlea, Ana Musteață și Valeriu Juc cu privire la anularea actelor administrative individuale și obligarea autorității publice de a rectifica datele din registru.

La 29 ianuarie 2026, reclamanta Elena Juc și terțul Valeriu Juc au depus cerere de apel împotriva hotărârii din 29 decembrie 2025 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

La 28 ianuarie 2026, avocata Victoria Eșanu în interesele lui Elena Juc a depus cerere de apel împotriva hotărârii din 29 decembrie 2025 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii cu modificarea hotărârii primei instanțe sau trimiterea cauzei la rejudecare, precum și scutirea de la plata taxei de stat și taxa de timbru.

Prin încheierea din 19 mai 2026 a Curții de Apel Centru, s-a declarat inadmisibile apelurile depuse de Valeriu Juc și Elena Juc prin intermediul reprezentantului său, avocatul Eșanu Victoria împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) din 29 decembrie 2025, din motiv că apelanții nu au depus în termen legal motivarea cererii de apel.

Efectuând controlul judiciar al încheierii din 19 mai 2026 a Curții de Apel Centru, instanța de recurs constatată că aceasta a fost emisă în concordanță cu normele de drept procedural, ori în corespundere cu art. 236, alin. (2), lit. e) din Codul administrativ apelul se declară inadmisibil în special când motivarea apelului nu a fost depusă în termenul stabilit la art. 232, alin.(2) din Codul administrativ.

Articolul 232, alin. (2) din Codul administrativ prevede expres că motivarea apelului se prezintă la instanța de apel în termen de 30 de zile de la data notificării hotărârii motivate.

În acest context completul de judecată al Curții Supreme de Justiție subliniază că importanța termenelor procedurali este dictată de faptul că ele determină regimul temporar optimal pentru realizarea justiției, pe de o parte, mobilizează cercetarea cauzei, pe de altă parte contracarează urgentarea nejustificată a realizării drepturilor şi obligațiilor procesuale, reprezentând instrumentul prevenirii uzării de către participanții la proces cu rea-credință de drepturile lor procedurale. Prin urmare, neexecutarea dispozițiilor normelor de drept material determină aplicarea sancțiunilor procedurale, cu survenirea efectelor negative.

Instanța de recurs menționează că termenul de procedură instituit de legiuitor este prevăzut de o normă imperativă şi trebuie executat întocmai. Astfel, art. 232, alin. (2) din Codul administrativ stipulează că începutul 6 curgerii termenului de depunere a apelului motivat este determinat doar de un singur eveniment – de la data notificării hotărârii motivate.

Din materialele dosarului rezultă că instanța de fond la 20 februarie 2025 a expediat hotărârea motivată reprezentatului apelantului Elena Juc avocata Victoria Eșanu, la adresa electronică (viktoria.esanu@gmail.com și viktoria_esanu@yahoo.com) (f. d. 32, V-II).

Adresele respective a fost indicate de către avocata Victoria Eșanu, în mandatul avocațial, cererile depuse pe parcursul examinării cauzei în fond, cererea de apel, prin urmare, instanța a considerat că recurentul şi-a dat consimțământul la expedierea actelor de procedură de către instanțele de judecată, prin intermediul poștei electronice reținute în materialele dosarului.

În acest context, este de menționat că în corespundere cu prevederile art. 223 din Codul administrativ, hotărârile și alte acte de dispoziție, prin care se stabilesc termene, precum și numirea ședințelor și citațiile se notifică participanților la proces conform art. 96-114.

Sub acest, aspect, instanța de recurs precizează că art. 96 alin. (1) din Codul administrativ, reglementează modalitatea de comunicare a actelor judecătorești prin mijloace electronice. Pentru aplicarea acestor norme de drept procedural, este necesar ca acest mijloc să asigure transmiterea textului cuprins în act și confirmarea primirii lui. Așadar, confirmarea expedierii și recepționării documentului către partea interesată se atestă prin extrasul eliberat de către operatorul poștei electronice. În mod special, înscrisul dat conține: datele de identificare a poștei electronice a expeditorului și a destinatarului; data calendaristică, anul, ora expedierii, precum și atașamentul cu actul judecătoresc. Cu titlu de excepție, în caz de eroare tehnică sau neexpediere a actului pe poșta electronică, extrasul pre-citat va cuprinde informații cu privire aceste inexactități. Cu alte cuvinte, expeditorul va primi un mesaj separat de la „Mail delivery system” sau extrasul dedus analizei va cuprinde mesajul de la „Mail delivery system” conform căruia operatorul poștal va explica cauzele care au stat la baza returnării mesajului către expeditor. De regulă, acesta este informat că transmiterea mesajului nu a fost posibilă, deoarece adresa nu a fost găsită sau ea nu poate primi e- mailuri.

Prin urmare, luând în considerare lipsa acestor mențiuni, extrasul atașat la materialele cauzei de către instanței de fond demonstrează incontestabil că hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din 29 decembrie 2025 a fost notificată reprezentatului recurentei, la data de 20 7 februarie 2026, prin intermediul poștei electronice a acestuia și se încadrează în rigorile art. 96 alin. (1) din Codul administrativ.

Astfel, coroborând prevederile art. 63, alin. (1) din Codul administrativ cu art. 385 alin. (1) din Codul civil se constată că, în condițiile speței începutul curgerii termenului de depunere a apelului motivat este ziua imediat următoare datei calendaristice notificării hotărârii motivate, adică ziua de 21 februarie 2026, iar ultima zi fiind data de 23 martie 2026.

Prin urmare ținând cont de circumstanțele faptice reținute și prevederile legale citate supra, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că Elena Juc și avocata acesteia. nu au depus apelul în termenul prevăzut de art. 232 alin. (2) Cod administrativ.

Este în afara oricărui dubiu că recurenta nu a prezentat apelul motivat în termenul legal prevăzut la art. 232, alin. (2) din Codul administrativ, deși, a dispus de timp suficient și rezonabil pentru a face uz de acest drept procedural și a prezenta apelul motivat în interiorul termenului legal.

În urma celor constatate completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că neexercitarea oricărei căi de atac și neîndeplinirea oricărui alt act de procedură în modul expres prevăzut şi în termenul legal atrage decăderea din drept, afară de cazul când legea dispune altfel sau când partea dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința ei să efectueze acțiunea în termen.

În corespundere cu prevederile art. 24, alin. (1) din Codul administrativ, Elena Juc cât și avocata acesteia urma să îndeplinească obligațiile cu bună-credință. Buna-credință prezumă că partea este obligată să respecte termenul prevăzut de lege, ori termenul de depunere a apelului motivat este imperativ, absolut şi peremptoriu, astfel că nerespectarea acestei condiții atrage după sine decăderea părții din dreptul de a mai exercita această cale de atac. Prin urmare, nerespectarea termenului de depunere a apelului motivat se datorează în exclusivitate comportamentului pasiv al apelantului, care trebuia să dea dovadă de responsabilitate și atitudine activă, folosindu-se cu bună-credință de drepturile și obligațiile procedurale.

Astfel, prin prisma art. 24, alin. (1) din Codul administrativ, Elena Juc cât și avocata acesteia, aveau obligația prezumată de a manifesta diligență și să prezinte apelul motivat în termen. Această acțiune procesuală era necesară pentru întreprinderea măsurilor de protejare a drepturilor de acces la instanță și declararea căii de atac (apelul), în caz contrar intervenind cu titlu de sancțiune procedurală, declararea apelului inadmisibil în temeiul art. 232, alin. (2) coroborat cu art. 236, alin. (2), lit. e) din Codul administrativ. 8

Cu privire la acest aspect Curtea Europeană a Drepturilor Omului a notat în cauza Van Harn v. Germania (nr.7557/03 din 11 septembrie 2007) că ține de obligația părților de a lua măsurile necesare privind protecția drepturilor sale de acces la justiție.

Astfel, soluția instanței de apel, de a declara apelul inadmisibil, este în concordanță cu prevederile art. 236, alin. (2), lit. e) din Codul administrativ, or termenul de depunere a apelului motivat este imperativ, iar prelungirea acestuia prin explicarea lacunelor apelului, ar încălca principiul securității raporturilor juridice.

Sub acest aspect completul de judecată notează că legiuitorul a instituit termenul imperativ pentru exercitarea căii de atac, asigurând astfel stabilitatea raporturilor juridice dintre părți și evitarea incertitudinii pentru o perioadă îndelungată de timp, în care apar, derulează şi se modifică o complexitate de relații dintre părți sub egida unor norme de drept distincte. Deci, admiterea exercitării unei căi de atac efectuată necorespunzător şi în afara termenului legal ar constitui o încălcare a principiului legalității şi securității raporturilor juridice şi respectiv, o soluție inadmisibilă în conjunctura ordinii de drept naționale.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a apreciat în jurisprudența sa că reglementarea referitoare la formalitățile și termenele ce trebuie respectate pentru exercitarea unei căi de atac, urmărește să asigure o bună administrare a justiției și, în particular, să respecte principiul securității raporturilor juridice și că cei interesați trebuie să aibă posibilitatea de a se aștepta ca aceste reguli să fie aplicate. Or, aceste termene urmăresc mai multe scopuri importante, și anume să garanteze securitatea juridică fixând un termen pentru acțiuni, să pună pe eventualii pârâți la adăpost de plângeri introduse foarte târziu care ar fi, probabil, mai dificil de combătut, și să împiedice nedreptățile ce s-ar putea produce dacă tribunalele ar fi chemate să se pronunțe în legătură cu evenimente consumate cu mult timp în urmă, plecând de la elemente de probă cărora nu li s-ar mai putea acorda credit și care ar fi incomplete din cauza timpului scurs (cauza Brumărescu v. România, cauza Marckx v. Belgia).

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție apreciază neîntemeiat argumentul reprezentantului recurentului, că instanța de apel, urma să aplice prevederile art. 235 Cod administrativ și să stabilească apelantului un termen în vederea înlăturării neajunsurilor.

În acest sens, instanța de recurs menționează că neprezentarea motivării apelului nu este considerată un neajuns în sensul art. 233 Cod 9 administrativ pentru care instanța ar urma să acorde termen în vederea înlăturării lui. Art. 232 alin. (2) Cod administrativ prevede expres condiția prezentării motivării apelului din momentul notificării hotărârii motivate. Mai mult, în cererea de apel depusă de avocata Victoria Eșanu se indică că, elementele apelului vor fi incluse într-o cerere suplimentară, care va fi depusă în instanței de apel după data întocmirii hotărârii integrale de către instanța de fond.

În lumina acestor circumstanțe, instanța de recurs ajunge la concluzia că instanța de apel întemeiat a declarat inadmisibile apelurile depuse de Valeriu Juc și Elena Juc prin intermediul reprezentantului său, avocatul Eșanu Victoria împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) din 29 decembrie 2025.

Din aceste considerente, în conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) și alin. (2) din Codul administrativ, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge recursul declarat de avocata Anastasia Murașeva în interesele lui Elena Juc și menține încheierea din 19 mai 2026 a Curții de Apel Centru. Decizia este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Ana Cucerescu Diana Stănilă 10