2ri-21/18 — validarea popririi
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- validarea popririi
- Temei legal
- Poprirea si vinzarea dreptului litigios sau cesiunea creantei
2ri-21/18 — validarea popririi (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
prima instanță: E. Grumeza dosarul nr.2ri-21/18 (Curtea de Apel Bălți) D E C I Z I E 10 ianuarie 2018 mun.
Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele ședinței, judecătorul: Valeriu Doagă Judecătorii: Tamara Chișca-Doneva, Nicolae Craiu, Mariana Pitic, Iurie Bejenaru examinând recursul declarat de către Societatea pe Acțiuni „Cariera de Granit și Pietriș din Soroca”, în cauza civilă la cererea lichidatorului Întreprinderii Mixte „Sef-Gaz” Societate cu Răspundere Limitată în proces de insolvabilitate, Natalia Gîrleanu, împotriva Societății pe Acțiuni „Cariera de Granit și Pietriș din Soroca” cu privire la validarea popririi, împotriva hotărârii Curții de Apel Bălți din 09 noiembrie 2017, prin care cererea de validare a popririi a fost admisă, c o n s t a t ă: La 14 iulie 2017, lichidatorul ÎM „Sef-Gaz” SRL, în proces de insolvabilitate, Natalia Gîrleanu a înaintat în instanța de judecată o cerere împotriva SA „Cariera de Granit și Pietriș din Soroca” cu privire la validarea popririi.
În motivarea cererii lichidatorul ÎM „Sef-Gaz” SRL, în proces de insolvabilitate, Natalia Gîrleanu a indicat că, potrivit evidenței contabile a ÎM „Sef- Gaz” SRL după debitor sunt înregistrate țevi din polietilen d-160 cu număr de inventar 00000014 și d-90 cu număr de inventar 00000015. Indică lichidatorul că anterior intentării procesului de insolvabilitate, între SA „Cariera de Granit și Pietriș din Soroca” și SRL „Sef Gaz” a fost încheiat un contract de depozit din 14 martie 2014, în baza căruia SA „Cariera de Granit și Pietriș din Soroca” în calitate de depozitar a primit spre păstrare țevi din polietilen - d 160 în lungimea totală 504 m, ce aparțin debitorului.
În acest sens, între părțile contractante au fost eliberate actele subsecvente și anume actului de primire predare din 14.03.2014 și factura de expediție seria WA 0420559 din 14 martie 2014. Menționează că, atît adresa juridică a ÎM „Sef-Gaz” SRL, cît și a SA „Cariera de Granit și Pietriș din Soroca” este or. Soroca, str. Cosauților 4, respectiv după sistarea activității de antreprenoriat a ÎM „Sef-Gaz” SRL, toate bunurile debitorului au rămas în interiorul teritoriului în cauză.
1 Invocă că, după intentarea procesului de insolvabilitate față de ÎM „Sef- Gaz” SRL, din cauza unor obstacole ale terțului poprit, lichidatorul nu a avut posibilitatea de a transporta bunurile debitorului ÎM „Sef-Gaz” SRL în un alt loc de păstrare, deoarece nu a avut acces liber pe teritoriul or.Soroca, str. Cosauților 4. La 07 octombrie 2016 de pe teritoriul amplasat în or.Soroca, str. Cosauților 4, ÎM „Sef-Gaz” SRL a ridicat bunurile sale, predate la păstrare în baza contractului din 14 martie 2014. Suplimentar a indicat că în procesul evacuării bunurilor s-a depistat 18 unități de țevi din polietilen cu lungimea 12 m, care nu au fost incluse în masa debitoare ale ÎM „Sef-Gaz” SRL. A confirmat că, țevi din polietilen d-90 sunt incluse în evidența contabila a SRL „Sef-Gaz” ce rezultă din actul de inventariere și extrase contabile din conturile contabile 211.8; 211.5.
Mai indică lichidatorul că la 07 octombrie 2016 a remis o adresarea către SA „Cariera de Granit și Pietriș din Soroca” privind solicitarea restituirii bunurilor care aparțin ÎM „Sef-Gaz” SRL și anume 18 unități de țevi din polietilen d-90 (culoare: galbenă) cu lungimea 12m. La 06 iunie 2017 a fost expediată o somație nr.31 din 05 iunie 2017 către SA „Cariera de Granit și Pietriș din Soroca” privind poprirea datoriei, cu solicitare: restituirii bunurilor sau restituirea contravalorii acestora în termen de 5 zile de la comunicarea popririi. Somația a fost recepționată de către SA „Cariera de Granit și Pietriș din Soroca” la data de 08 iunie 2017, ce se confirmă prin aviz de recepție nr. DS2005051805AS, însă a rămas fără răspuns.
Consideră lichidatorul că SA „Cariera de Granit și Pietriș din Soroca neîntemeiat refuză executarea somației privind poprirea datoriei și restituirea bunurilor care au fost incluse suplimentar în masa debitoare al ÎM „Sef-Gaz” SRL. Relevă că conducătorul SRL „Ghips Biruința” este înregistrat dl Grițunk Alexandru, care în același timp este înregistrat în calitate de administrator al Baroului „Partener-A” ÎI, care la rândul său este asociatul ÎM „Sef-Gaz” SRL. In același timp: Întreprinderea Individuală Baroul „Partener-A” este asociatul ÎM „Sef-Gaz” SRL, cu cota de 8% în capitalul statutar. Consideră că, administratorul SA „Cariera de Granit și Pietriș din Soroca” Grițunic Alexandru și administratorul ÎM „Sef-Gaz” SRL Cebotari Igor cunoscând că bunurile aparțin ÎM „Sef-Gaz” SRL rețin ilegal aceste bunuri.
În acest context, lichidatorul ÎM „Sef-Gaz” SRL consideră că terțul poprit este obligat să restituie bunurile mobile care aparțin societății insolvabile și anume țevi din polietilen d 90 cu lungimea 12 m în total 18 unități sau să restituie contravaloarea acestora, la prețul ce rezultă din raportul de evaluare a valorilor de piață a activelor ce aparțin SRL „Sef-Gaz” în mărime de 26 859,60 lei. Ulterior, la 01 noiembrie 2017 de către lichidatorul ÎM „Sef-Gaz” SRL a fost prezentată cerere privind modificarea cuantumului pretențiilor, prin care s-a solicitat încasarea sumei în mărime de 95 040 lei, invocând că modificarea valorii bunurilor se bazează pe date din evidența contabilă a debitorului ÎM „Sef-Gaz” SRL, inventarul și contul contabil, unde sunt înregistrate bunurile întreprinderii insolvabile.
Reieșind din faptul că somația de poprire a rămas fără răspuns, lichidatorul s-a adresat cu acțiune în instanța de judecată, pentru soluționarea litigiului apărut între părți. 2 Prin urmare, solicită lichidatorul ÎM „Sef-Gaz” SRL, Natalia Gîrleanu validarea popririi înaintate de debitorul insolvabil ÎM „Sef-Gaz” SRL către terțul poprit SA „Cariera de Granit și Pietriș din Soroca”, încasarea de la SA „Cariera de Granit și Pietriș din Soroca, în masa debitoare a ÎM „Sef-Gaz” SRL a datoriei în sumă de 95040 lei, fie predarea benevolă a bunurilor ce aparțin debitorului ÎM „Sef-Gaz” SRL amplasate pe teritoriul Republicii Moldova, or.Soroca, str. Cosauților, 4, și anume țevi din polietilen în total 18 unități cu lungimea 12 m, d 90. Prin hotărîrea Curții de Apel Bălți din 09 noiembrie 2017 a fost admisă cererea de validare a popririi înaintată de debitorul insolvabil ÎM „Sef-Gaz” SRL împotriva Terțului poprit SA „Cariera de Granit și Pietriș din Soroca”.
A fost obligat terțul poprit SA „Cariera de Granit și Pitriș din Soroca” să predea benevol bunurile în contul masei debitoare al STL „Sef-Gaz” SRL și anume 18 țevi de polietilen cu lungimea de 12m, d-90 cm. În valoare totală de 95 040 lei. A fost aplicat sechestru pe bunurile ce urmează a fi transmise și anume a 18 țevi de polietilen cu lungimea de 12m, D-90 cm. La 17 noiembrie 2017, SA „Cariera de Granit și Pietriș din Soroca” a declarat recurs împotriva hotărîrii instanței de insolvabilitate, cerînd admiterea recursului, casarea hotărîrii contestate și emiterea unei noi hotărîri privind respingerea cererii lichidatorului ÎM „Sef-Gaz” SRL împotriva terțului poprit SA „Cariera de Granit și Pietriș din Soroca” cu desființarea popririi instituite asupra țevii de polietilen D-90 cm în total 18 unității cu lungimea de 12m.
În motivarea recursului SA „Cariera de Granit și Pietriș din Soroca” a indicat că, nu este de acord cu hotărîrea primei instanțe, deoarece instanța nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată și a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată, a interpretat în mod eronat legea în special Legea insolvabilității și a referinței debitorului. Indică că instanța de insolvabilitate a depășit competența sa și s-a expus asupra cerințelor ce nu sunt obiect de examinare, mai mult ca atît instanța de insolvabilitate a admis majorarea cuantumului urmăririi silite prin poprire a mijloacelor bănești, pe cînd art. 126 din Legea insolvabilității nu prevede astfel de reglementări Mai indică că din probele anexate la dosar nu rezultă faptul că SA „Cariera de Granit și Pietriș din Soroca” datorează sume de bani debitorului insolvabil SRL „Șef-Gaz”, precum nu demonstrează existența unor raporturi juridice existente între părțile din litigiu.
La fel nu demonstrează actele cauzei faptul că SA „Cariera de Granit și Pietriș din Soroca” reține bunurile menționate ale SRL „Sef-Gaz” pe adresa or. Soroca, str. Cosăuților, 4. Chiar dacă SA „Cariera de Granit și Pietriș din Soroca” era dator față de SRL „Șef-Gaz” cu careva bunuri și anume țevi din polietilen, instanța de fond trebuia să verifice dacă acest bun se afla la data validării în posesia SA „Cariera de Granit și Pietriș din Soroca” și dacă putea fi predat în natură. Mai mult ca atît, bunurile respective nu au fost amplasate la adresa or. Soroca, str. Cosăuților 4, la data efectuării inventarierii masei debitoare, 14 septembrie 2015. Comisia de inventariere nu a depistat existența acestor bunuri, mai mult ca atît aceste bunuri nici nu erau în evidența contabilă a debitorului insolvabil SRL „Șef-Gaz”.
3 SA „Cariera de Granit și Pietriș din Soroca” nu a primit spre păstrare bunurile menționate și nici nu este obligată să le predea. Susține că la actele cauzei lipsesc probe prin care se atestă identificarea bunurilor pentru a încasa contravaloarea acestora. Astfel instanța de insolvabilitate a interpretat eronat prevederile art. 126 al Legii insolvabilității, iar probele invocate de către terțul poprit au fost apreciate arbitrar, fapt care face ca soluția acesteia să fie una neîntemeiată. Mai susține că, contrar art. 126 alin. (1) și (3) și 108 alin. (1) din Legea insolvabilității, instanța de insolvabilitate nu a stabilit dacă bunul în litigiu – țevile de polietilen D-90 cm în total 18 unități cu lungimea 12 mm reținute de terțul poprit, contravaloarea căruia a fost stabilită prin hotărîrea contestată, a făcut cîndva sau face parte în prezent din patrimoniul SRL „Șef-Gaz”.
La fel, SRL „Sef-Gaz” nu a făcut dovada dreptului de proprietate asupra bunurilor menționate, acest fapt nu presupune automat recunoașterea dreptului de proprietate asupra acestui bun, după debitorul insolvabil, acesta urmînd să facă dovada dreptului sau de proprietate în baze generale. În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înștiințarea participanților la proces. La 14 decembrie 2017, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimatului lichidatorul SRL „Sef-Gaz”, Natalia Gîrleanu, cererea de recurs cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței.
La 05 ianuarie 2018, lichidatorul SRL „Sef-Gaz”, Natalia Gîrleanu a depus referință prin care a solicitat respingerea recursului depus de SA „Cariera de Granit și Pietriș din Soroca” și menținerea hotărîrii Curții de Apel Bălți din 09 noiembrie 2017. Conform art. 8 alin. (1) din Legea insolvabilității, hotărârile și încheierile instanței de insolvabilitate pot fi atacate cu recurs în termen de 15 zile calendaristice din data pronunțării și numai în cazurile prevăzute expres de prezenta lege. Din materialele dosarului rezultă că hotărîrea Curții de Apel Bălți a fost emisă la 09 noiembrie 2017, iar la 17 noiembrie 2017, adică în termenul prevăzut de lege SA „Cariera de Granit și Pietriș din Soroca” a declarat recurs.
Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursul întemeiat și care urmează a fi admis cu casarea hotărârii primei instanțe și remiterea pricinii spre rejudecare în instanța de insolvabilitate din următoarele considerente. Conform art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, instanța, după ce judecă recursul este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanței de apel și să trimită pricina spre rejudecare în instanța de apel în toate cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit reține că la adoptarea hotărârii contestate, nu au fost constatate și elucidate pe deplin circumstanțele importante pentru soluționarea pricinii în fond, situație ce impune rejudecarea cauzei, or, din acest motiv, instanța de recurs este în imposibilitate de a se expune privitor la corectitudinea aplicării normelor de drept material, atunci când fondul a fost cercetat superficial. 4 Potrivit art. 356 CPC, cererea de declarare a insolvabilității se judecă în instanță conform normelor generale din prezentul cod, cu excepțiile și completările stabilite de legislația insolvabilității. În conformitate cu prevederile art. 1 alin. (4) din Legea insolvabilității nr. 149 din 29.06.2012, procesul de insolvabilitate se desfășoară în conformitate cu prevederile Codului de procedură civilă și cu cele ale prezentei legi.
După cum rezultă din materialele cauzei, a fost admisă cererea lichidatorului SRL „Sef-Gaz”, Natalia Gîrleanu, fiind obligat terțul poprit SA „Cariera de Granit și Pietriș din Soroca” să predea benevol bunurile în contul masei debitoare al SRL „Sef-Gaz” și anume 18 țevi de polietilen cu lungimea de 12m, diametru 90 cm, în valoare totală de 95 040 lei, iar terțul poprit își exprimă dezacordul cu această soluție. Conform art. 126 alin. (1) al Legii insolvabilității nr. 149 din 29.06.2012, sunt supuse urmăririi silite prin poprire mijloacele bănești în numerar și fără numerar, în monedă națională și în valută străină, titlurile de valoare, alte bunuri mobile incorporale care sînt datorate debitorului ori sînt deținute în numele său de un terț sau pe care acesta din urma i le va datora în viitor în temeiul unor raporturi juridice existente.
(2) Poprirea se înființează prin somație a administratorului insolvabilității/lichidatorului și se comunică terțului menționat la alin.(1) împreună cu o copie certificată de pe hotărîrea de intentare a procedurii de insolvabilitate/faliment asupra debitorului. (3) Prin somație se va pune în vedere terțului, care devine, potrivit alin. (1), terț poprit, interdicția de a plăti fără acordul administratorului insolvabilității/lichidatorului sumele de bani sau de a transmite bunurile mobile pe care le datorează debitorului ori pe care i le va datora, declarându-le indisponibilizate. De la data comunicării somației de înființare a popririi și până la achitarea integrală a obligațiilor, inclusiv pe perioada suspendării urmăririi silite prin poprire, terțul poprit nu va face nicio altă plată sau operațiune care ar putea diminua bunurile indisponibilizate.
Orice operațiune efectuată cu aceste sume sau bunuri după data comunicării somației de înființare a popririi este nulă. Când se popresc sume cu scadențe succesive, indisponibilizarea se întinde nu numai asupra sumelor ajunse la scadență, ci și asupra celor exigibile în viitor. Indisponibilizarea se întinde și asupra fructelor civile ale creanței poprite, și asupra oricăror alte accesorii născute chiar după înființarea popririi. (5) În termen de 5 zile de la comunicarea popririi, iar în cazul sumelor de bani datorate în viitor - de la scadența acestora, terțul poprit este obligat să plătească direct pe conturile de acumulare indicate de administratorul insolvabilității/lichidator ori să consemneze suma de bani, dacă creanța poprită este exigibilă, sau, după caz, să indisponibilizeze bunurile mobile incorporale poprite și să trimită dovada către administratorul insolvabilității/lichidator pentru a fi preluate.
(8) Terțul poprit nu va putea face contestație împotriva popririi. El își va formula apărările în instanța de insolvabilitate, care validează poprirea. (9) Dacă terțul poprit nu își îndeplinește obligațiile ce îi revin pentru efectuarea popririi, administratorul insolvabilității/lichidatorul, în cel mult o lună 5 de la data la care terțul poprit trebuia să consemneze ori să plătească suma datorată, poate sesiza instanța de insolvabilitate în vederea validării popririi. (10) Instanța de insolvabilitate îi va cita pe administratorul insolvabilității/lichidator, precum și pe terțul poprit, și, la termenul stabilit pentru judecarea cererii de validare, va dispune administrarea oricărei probe necesare soluționării acesteia, care este admisibilă potrivit normelor de drept comun.
În instanța de validare, terțul poprit poate opune creditorului urmăritor toate excepțiile și mijloacele de apărare pe care le-ar putea opune debitorului în măsura în care ele se întemeiază pe o cauză anterioară popririi. Hotărîrea de validare a popririi este supusă numai recursului de către terțul poprit. (11) Dacă din probele administrate rezultă că terțul poprit îi datorează sume de bani debitorului, instanța de insolvabilitate va adopta o hotărîre de validare a popririi, prin care va încasa de la terțul poprit suma datorată debitorului, iar în caz contrar, va decide desființarea popririi. (12) Dacă poprirea a fost înființată asupra unor bunuri mobile incorporale care se aflau la data înființării în posesia terțului poprit, instanța va decide predarea lor în proprietate debitorului.
Dacă bunurile mobile incorporale datorate debitorului nu se mai află la data validării în posesia terțului sau nu pot fi predate în natură, acesta este obligat, prin hotărîre de validare, la plata contravalorii acestor bunuri, caz în care va fi urmărit direct prin executorul judecătoresc. Pornind de la prevederile legale menționate supra, Colegiul civil, comercial de contencios administrativ lărgit reiterează că daca din probele administrate, rezultă ca terțul poprit datorează sume de bani debitorului, instanța va da o hotărâre de validare a popririi, prin care îl va obliga pe terțul poprit sa plateasca creditorului, în limita creanței, suma datorată debitorului. În caz contrar, instanta va hotărî desființarea popririi.
Astfel, din analiza normelor legale care reglementează poprirea, rezultă că instanța de judecată poate adopta o hotărâre de validare a popririi prin care să încaseze de la terțul poprit suma datorată debitorului numai în situația în care din probele administrate rezultă că terțul poprit îi datorează sume de bani debitorului în temeiul unor raporturi juridice existente sau dacă bunurile mobile incorporale datorate debitorului nu se mai află la data validării în posesia terțului sau nu pot fi predate în natură, caz în care terțul este obligat prin hotărâre de validare, la plata contravalorii acestor bunuri. La caz, analiza probelor anexate la dosar nu demonstrează faptul că SA „Cariera de Granit și Pietriș din Soroca” datorează sume de bani debitorului insolvabil SRL „Sef-Gaz”, precum nici nu demonstrează existența unor raporturi juridice existente între părțile în litigiu.
Or, faptul că potrivit susținerilor intimatului bunurile litigioase aparțin acestuia și că se află pe teritoriul SA „Cariera de Granit și Pietriș din Soroca” pe str. Cosăuților 4, or. Soroca, fiind anterior amplasate în acest loc cu scop de depozitare/păstrare, nu confirmă că între SRL „Sef-Gaz” și terț existau careva raporturi juridice, sau că terțul era dator cu careva bunuri și anume, 18 țevi de polietilen cu lungimea de 12 m, D-90 cm în valoare de 95 040 lei, instanța de fond trebuia să verifice dacă acest bun se află la data validării în posesia lui SA „Cariera de Granit și Pietriș din Soroca” și dacă putea fi predat în natură. 6 Mai mult, instanța de recurs menționează că instanța de insolvabilitate nu a stabilit dacă aceste bunuri erau amplasate la adresa or.
Soroca, str. Cosăuților 4, la data efectuării inventarierii masei debitoare – 14 septembrie 2015, sau dacă aceste bunuri erau în evidența contabilă a debitorului insolvabil. Prin urmare, sunt pripite și neprobate concluziile instanței de insolvabilitate cu privire la aceea că debitorul este proprietarul bunului care deține dreptul exclusiv de revendicare a acestuia, iar terțul poprit neîntemeiat refuză restituirea bunului și prin urmare s-ar impune predarea benevolă a bunului în contul masei debitoare al SRL „Sef-Gaz” în valoare totală de 95040 lei. Totodată, în mod arbitrar și nemotivat instanța de insolvabilitate a stabilit contravaloare a bunului în sumă de 95040 lei, or, careva probe în acest sens instanței de judecată nu au fost prezentate, Colegiul o apreciază critic, deoarece contravine materialului probatoriu administrat în acest sens.
Astfel, instanța de insolvabilitate a interpretat eronat prevederile art. 126 al Legii insolvabilității, iar probele invocate de către terțul poprit au fost apreciate arbitrar, fapt care face ca soluția acesteia să fie una neîntemeiată. În același timp, instanța de recurs menționează și un alt aspect al particularității popririi, ce reiese din prevederile art. 126 alin. (1) și (3) din Legea insolvabilității, în speță dacă terțul deține în numele debitorului bunul mobil incorporabil. Potrivit prevederilor art. 108 alin. (1) din Legea insolvabilității, administratorul insolvabilității/lichidatorul trebuie să întocmească un inventar al tuturor bunurilor corporale și incorporale care aparțin masei debitoare.
Inventarul este întocmit de o comisie de inventariere constituită de administratorul insolvabilității/lichidator din reprezentanți ai creditorilor sau din specialiști/experți în domeniu, în prezența debitorului, dacă nu se cauzează o întârziere dezavantajoasă. (2) Actul de inventar este semnat de administratorul insolvabilității/lichidator, de membrii comisiei de inventariere și, după caz, de către debitor prin reprezentantul său desemnat în procedura de insolvabilitate. (4) În cazul în care debitorul nu prezintă documentele activității economice și de evidență contabilă în modul prevăzut de prezenta lege, inventarul bunurilor lui se face conform documentelor și altor probe reconstituite de către administratorul insolvabilității/lichidator.
Dacă, în urma notificărilor, administratorul insolvabilității/lichidatorul nu identifică niciun bun, inventarul se încheie în baza comunicărilor transmise în scris de autoritățile relevante. (5) În inventar trebuie să fie descrise toate bunurile identificate ale debitorului și să se indice valoarea contabilă sau, dacă aceasta lipsește, valoarea lor aproximativă de la data inventarierii. In cazul în care valoarea bunului depinde de lichidarea sau de restructurarea întreprinderii, administratorul insolvabilității/ lichidatorul va angaja, cu aprobarea comitetului creditorilor, un expert evaluator, pe cheltuiala debitorului, pentru a evalud bunurile atît separat, cît și în ansambluri în stare de funcționare, după caz.
Contrar normelor legale evocate, instanța de insolvabilitate nu a stabilit dacă bunul în litigiu – țevi de plietilen cu d-90 cm în total 18 unități cu lungimea de 12 reținute de terțul poprit contravaloarea căruia a fost stabilită prin hotărîrea 7 contestată, a făcut cîndva sau face parte în prezent din patrimonial masei debitoare SRL „Sef-Gaz”. Or, prima instanță la examinarea cazului din speță urma să verifice dacă la dosarul de insolvabilitate este anexat actul de inventariere a bunurilor debitorului, care ar demonstra că bunul a cărei revendicare se solicită face parte din masa debitoare a debitorului insolvabil. Cu atît mai mult că potrivit actului de inventar nr. 3 din 14 septembrie 2015, la care face referire lichidatorul, cantitatea țevilor de politilen D-90, lipsite de evidență contabilă, constituie 47 metri cu prețul de 440 lei pentru un metru, dar nu 216 metri cu prețul de 440 lei (f.d.
11). Mai mult, prin somația nr. 31 din 05 iunie 2017 debitorul SRL „Sef-Gaz” a solicitat restituirea bunurilor. Iar prin cererea de validare a popririi nr. 11 din 03 iulie 2017 debitorul a solicitat nu numai restituirea bunului menționat dar și încasarea datoriei în sumă de 26 859,60 lei. Ulterior prin cererea de modificare a cuantumului pretențiilor din 24 octombrie 2017 a solicitat încasarea datoriei în sumă totală de 94040 lei sau predarea bunurilor ce aparțin debitorului SRL „Sef- Gaz” amplasate în or. Soroca, str. Cosăuților 4. Or, aceasta majorare a pretențiilor nu rezultă din actele cauzei. Prin urmare, instanța de recurs conchide că datele privind valoarea bunului litigios sunt diferite, iar instanța de insolvabilitate, fără a se expune asupra chestiunii privind constatarea valorii reale a acestuia, a preluat poziția lichidatorului, care a indicat cel mai mare preț.
Astfel, Colegiul constată că instanța de insolvabilitate a omis aplicarea prevederilor mai sus enumerate, la examinarea cererii de validare a popririi. Prin urmare, se constată că prima instanță nu a întreprins măsuri în vederea soluționării litigiului apărut prin constatarea unor fapte necesare examinării la care instanța urma să contribuie, or, prin prisma art. 118 alin. (5) CPC, în caz de necesitate instanța judecătorească (judecătorul) este în drept să propună părților și altor participanți la proces, după caz, să prezinte probe suplimentare și să dovedească faptele ce constituie obiectul probațiunii pentru a se convinge de veridicitatea lor.
Sub aspectul celor relatate se constată că soluția instanței de insolvabilitate nu conține o argumentare clară din care să rezulte procesul deliberării și adoptării soluției la care s-a ajuns, astfel instanța de recurs fiind în imposibilitatea să exercite controlul judiciar asupra unei asemenea soluții și să verifice temeinicia și legalitatea hotărârii atacate cu privire la oricare dintre motivele prevăzute de lege. Pentru considerentele descrise, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite recursul, de a casa hotărârea instanței de insolvabilitate și a remite pricina spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău ca instanță de insolvabilitate.
Prin prisma prevederilor art. 5 alin. (9) Legea insolvabilității, se va reține că în cazul casării unei hotărâri a instanței de insolvabilitate, cu remiterea cauzei la rejudecare, rejudecarea se va face de alt complet al instanței de insolvabilitate. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c), CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, d e c i d e: 8 Se admite recursul declarat de către Societatea pe Acțiuni „Cariera de Granit și Pietriș din Soroca”, Se casează hotărârea Curții de Apel Bălți din 09 noiembrie 2017, în cauza civilă la cererea lichidatorului Întreprinderii Mixte „Sef-Gaz” Societate cu Răspundere Limitată în proces de insolvabilitate, Natalia Gîrleanu, împotriva Societății pe Acțiuni „Cariera de Granit și Pietriș din Soroca” cu privire la validarea popririi, cu remiterea pricinii spre rejudecare la Curtea de Apel Bălți, de un alt complet de judecată.
Decizia nu se supune nici unei căi de atac. Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Tamara Chișca-Doneva Nicolae Craiu Mariana Pitic Iurie Bejenaru 9
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.