2ri-21/18 — validarea popririi
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- validarea popririi
- Temei legal
- Poprirea si vinzarea dreptului litigios sau cesiunea creantei
2ri-21/18 — validarea popririi (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
prima instanță: E. Grumeza dosarul nr.2ri-21/18
(Curtea de Apel Bălți)
D E C I Z I E
10 ianuarie 2018 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
lărgit al Curții Supreme de Justiție
în componență:
Președintele ședinței, judecătorul: Valeriu Doagă
Judecătorii: Tamara Chișca-Doneva, Nicolae Craiu, Mariana Pitic, Iurie Bejenaru
examinând recursul declarat de către Societatea pe Acțiuni „Cariera de
Granit și Pietriș din Soroca”,
în cauza civilă la cererea lichidatorului Întreprinderii Mixte „Sef-Gaz”
Societate cu Răspundere Limitată în proces de insolvabilitate, Natalia Gîrleanu,
împotriva Societății pe Acțiuni „Cariera de Granit și Pietriș din Soroca” cu privire
la validarea popririi,
împotriva hotărârii Curții de Apel Bălți din 09 noiembrie 2017, prin care
cererea de validare a popririi a fost admisă,
c o n s t a t ă:
La 14 iulie 2017, lichidatorul ÎM „Sef-Gaz” SRL, în proces de
insolvabilitate, Natalia Gîrleanu a înaintat în instanța de judecată o cerere
împotriva SA „Cariera de Granit și Pietriș din Soroca” cu privire la validarea
popririi.
În motivarea cererii lichidatorul ÎM „Sef-Gaz” SRL, în proces de
insolvabilitate, Natalia Gîrleanu a indicat că, potrivit evidenței contabile a ÎM „Sef-
Gaz” SRL după debitor sunt înregistrate țevi din polietilen d-160 cu număr de
inventar 00000014 și d-90 cu număr de inventar 00000015.
Indică lichidatorul că anterior intentării procesului de insolvabilitate, între
SA „Cariera de Granit și Pietriș din Soroca” și SRL „Sef Gaz” a fost încheiat un
contract de depozit din 14 martie 2014, în baza căruia SA „Cariera de Granit și
Pietriș din Soroca” în calitate de depozitar a primit spre păstrare țevi din polietilen
- d 160 în lungimea totală 504 m, ce aparțin debitorului. În acest sens, între părțile
contractante au fost eliberate actele subsecvente și anume actului de primire
predare din 14.03.2014 și factura de expediție seria WA 0420559 din 14 martie
2014.
Menționează că, atît adresa juridică a ÎM „Sef-Gaz” SRL, cît și a SA
„Cariera de Granit și Pietriș din Soroca” este or. Soroca, str. Cosauților 4, respectiv
după sistarea activității de antreprenoriat a ÎM „Sef-Gaz” SRL, toate bunurile
debitorului au rămas în interiorul teritoriului în cauză.
1
Invocă că, după intentarea procesului de insolvabilitate față de ÎM „Sef-
Gaz” SRL, din cauza unor obstacole ale terțului poprit, lichidatorul nu a avut
posibilitatea de a transporta bunurile debitorului ÎM „Sef-Gaz” SRL în un alt loc de
păstrare, deoarece nu a avut acces liber pe teritoriul or.Soroca, str. Cosauților 4.
La 07 octombrie 2016 de pe teritoriul amplasat în or.Soroca, str. Cosauților
4, ÎM „Sef-Gaz” SRL a ridicat bunurile sale, predate la păstrare în baza
contractului din 14 martie 2014. Suplimentar a indicat că în procesul evacuării
bunurilor s-a depistat 18 unități de țevi din polietilen cu lungimea 12 m, care nu au
fost incluse în masa debitoare ale ÎM „Sef-Gaz” SRL.
A confirmat că, țevi din polietilen d-90 sunt incluse în evidența contabila a
SRL „Sef-Gaz” ce rezultă din actul de inventariere și extrase contabile din
conturile contabile 211.8; 211.5.
Mai indică lichidatorul că la 07 octombrie 2016 a remis o adresarea către
SA „Cariera de Granit și Pietriș din Soroca” privind solicitarea restituirii bunurilor
care aparțin ÎM „Sef-Gaz” SRL și anume 18 unități de țevi din polietilen d-90
(culoare: galbenă) cu lungimea 12m.
La 06 iunie 2017 a fost expediată o somație nr.31 din 05 iunie 2017 către
SA „Cariera de Granit și Pietriș din Soroca” privind poprirea datoriei, cu solicitare:
restituirii bunurilor sau restituirea contravalorii acestora în termen de 5 zile de la
comunicarea popririi. Somația a fost recepționată de către SA „Cariera de Granit și
Pietriș din Soroca” la data de 08 iunie 2017, ce se confirmă prin aviz de recepție
nr. DS2005051805AS, însă a rămas fără răspuns.
Consideră lichidatorul că SA „Cariera de Granit și Pietriș din Soroca
neîntemeiat refuză executarea somației privind poprirea datoriei și restituirea
bunurilor care au fost incluse suplimentar în masa debitoare al ÎM „Sef-Gaz” SRL.
Relevă că conducătorul SRL „Ghips Biruința” este înregistrat dl Grițunk
Alexandru, care în același timp este înregistrat în calitate de administrator al
Baroului „Partener-A” ÎI, care la rândul său este asociatul ÎM „Sef-Gaz” SRL. In
același timp: Întreprinderea Individuală Baroul „Partener-A” este asociatul ÎM
„Sef-Gaz” SRL, cu cota de 8% în capitalul statutar. Consideră că, administratorul
SA „Cariera de Granit și Pietriș din Soroca” Grițunic Alexandru și administratorul
ÎM „Sef-Gaz” SRL Cebotari Igor cunoscând că bunurile aparțin ÎM „Sef-Gaz”
SRL rețin ilegal aceste bunuri.
În acest context, lichidatorul ÎM „Sef-Gaz” SRL consideră că terțul poprit
este obligat să restituie bunurile mobile care aparțin societății insolvabile și anume
țevi din polietilen d 90 cu lungimea 12 m în total 18 unități sau să restituie
contravaloarea acestora, la prețul ce rezultă din raportul de evaluare a valorilor de
piață a activelor ce aparțin SRL „Sef-Gaz” în mărime de 26 859,60 lei.
Ulterior, la 01 noiembrie 2017 de către lichidatorul ÎM „Sef-Gaz” SRL a
fost prezentată cerere privind modificarea cuantumului pretențiilor, prin care s-a
solicitat încasarea sumei în mărime de 95 040 lei, invocând că modificarea valorii
bunurilor se bazează pe date din evidența contabilă a debitorului ÎM „Sef-Gaz”
SRL, inventarul și contul contabil, unde sunt înregistrate bunurile întreprinderii
insolvabile.
Reieșind din faptul că somația de poprire a rămas fără răspuns, lichidatorul
s-a adresat cu acțiune în instanța de judecată, pentru soluționarea litigiului apărut
între părți.
2
Prin urmare, solicită lichidatorul ÎM „Sef-Gaz” SRL, Natalia Gîrleanu
validarea popririi înaintate de debitorul insolvabil ÎM „Sef-Gaz” SRL către terțul
poprit SA „Cariera de Granit și Pietriș din Soroca”, încasarea de la SA „Cariera de
Granit și Pietriș din Soroca, în masa debitoare a ÎM „Sef-Gaz” SRL a datoriei în
sumă de 95040 lei, fie predarea benevolă a bunurilor ce aparțin debitorului ÎM
„Sef-Gaz” SRL amplasate pe teritoriul Republicii Moldova, or.Soroca, str.
Cosauților, 4, și anume țevi din polietilen în total 18 unități cu lungimea 12 m, d
90.
Prin hotărîrea Curții de Apel Bălți din 09 noiembrie 2017 a fost admisă
cererea de validare a popririi înaintată de debitorul insolvabil ÎM „Sef-Gaz” SRL
împotriva Terțului poprit SA „Cariera de Granit și Pietriș din Soroca”. A fost
obligat terțul poprit SA „Cariera de Granit și Pitriș din Soroca” să predea benevol
bunurile în contul masei debitoare al STL „Sef-Gaz” SRL și anume 18 țevi de
polietilen cu lungimea de 12m, d-90 cm. În valoare totală de 95 040 lei. A fost
aplicat sechestru pe bunurile ce urmează a fi transmise și anume a 18 țevi de
polietilen cu lungimea de 12m, D-90 cm.
La 17 noiembrie 2017, SA „Cariera de Granit și Pietriș din Soroca” a
declarat recurs împotriva hotărîrii instanței de insolvabilitate, cerînd admiterea
recursului, casarea hotărîrii contestate și emiterea unei noi hotărîri privind
respingerea cererii lichidatorului ÎM „Sef-Gaz” SRL împotriva terțului poprit SA
„Cariera de Granit și Pietriș din Soroca” cu desființarea popririi instituite asupra
țevii de polietilen D-90 cm în total 18 unității cu lungimea de 12m.
În motivarea recursului SA „Cariera de Granit și Pietriș din Soroca” a
indicat că, nu este de acord cu hotărîrea primei instanțe, deoarece instanța nu a
aplicat legea care trebuia să fie aplicată și a aplicat o lege care nu trebuia să fie
aplicată, a interpretat în mod eronat legea în special Legea insolvabilității și a
referinței debitorului.
Indică că instanța de insolvabilitate a depășit competența sa și s-a expus
asupra cerințelor ce nu sunt obiect de examinare, mai mult ca atît instanța de
insolvabilitate a admis majorarea cuantumului urmăririi silite prin poprire a
mijloacelor bănești, pe cînd art. 126 din Legea insolvabilității nu prevede astfel de
reglementări
Mai indică că din probele anexate la dosar nu rezultă faptul că SA „Cariera
de Granit și Pietriș din Soroca” datorează sume de bani debitorului insolvabil SRL
„Șef-Gaz”, precum nu demonstrează existența unor raporturi juridice existente
între părțile din litigiu. La fel nu demonstrează actele cauzei faptul că SA „Cariera
de Granit și Pietriș din Soroca” reține bunurile menționate ale SRL „Sef-Gaz” pe
adresa or. Soroca, str. Cosăuților, 4.
Chiar dacă SA „Cariera de Granit și Pietriș din Soroca” era dator față de
SRL „Șef-Gaz” cu careva bunuri și anume țevi din polietilen, instanța de fond
trebuia să verifice dacă acest bun se afla la data validării în posesia SA „Cariera de
Granit și Pietriș din Soroca” și dacă putea fi predat în natură.
Mai mult ca atît, bunurile respective nu au fost amplasate la adresa or.
Soroca, str. Cosăuților 4, la data efectuării inventarierii masei debitoare, 14
septembrie 2015. Comisia de inventariere nu a depistat existența acestor bunuri,
mai mult ca atît aceste bunuri nici nu erau în evidența contabilă a debitorului
insolvabil SRL „Șef-Gaz”.
3
SA „Cariera de Granit și Pietriș din Soroca” nu a primit spre păstrare
bunurile menționate și nici nu este obligată să le predea.
Susține că la actele cauzei lipsesc probe prin care se atestă identificarea
bunurilor pentru a încasa contravaloarea acestora. Astfel instanța de insolvabilitate
a interpretat eronat prevederile art. 126 al Legii insolvabilității, iar probele invocate
de către terțul poprit au fost apreciate arbitrar, fapt care face ca soluția acesteia să
fie una neîntemeiată.
Mai susține că, contrar art. 126 alin. (1) și (3) și 108 alin. (1) din Legea
insolvabilității, instanța de insolvabilitate nu a stabilit dacă bunul în litigiu – țevile
de polietilen D-90 cm în total 18 unități cu lungimea 12 mm reținute de terțul
poprit, contravaloarea căruia a fost stabilită prin hotărîrea contestată, a făcut cîndva
sau face parte în prezent din patrimoniul SRL „Șef-Gaz”.
La fel, SRL „Sef-Gaz” nu a făcut dovada dreptului de proprietate asupra
bunurilor menționate, acest fapt nu presupune automat recunoașterea dreptului de
proprietate asupra acestui bun, după debitorul insolvabil, acesta urmînd să facă
dovada dreptului sau de proprietate în baze generale.
În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înștiințarea
participanților la proces.
La 14 decembrie 2017, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa
intimatului lichidatorul SRL „Sef-Gaz”, Natalia Gîrleanu, cererea de recurs cu
înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței.
La 05 ianuarie 2018, lichidatorul SRL „Sef-Gaz”, Natalia Gîrleanu a depus
referință prin care a solicitat respingerea recursului depus de SA „Cariera de Granit
și Pietriș din Soroca” și menținerea hotărîrii Curții de Apel Bălți din 09 noiembrie
2017.
Conform art. 8 alin. (1) din Legea insolvabilității, hotărârile și încheierile
instanței de insolvabilitate pot fi atacate cu recurs în termen de 15 zile
calendaristice din data pronunțării și numai în cazurile prevăzute expres de
prezenta lege.
Din materialele dosarului rezultă că hotărîrea Curții de Apel Bălți a fost
emisă la 09 noiembrie 2017, iar la 17 noiembrie 2017, adică în termenul prevăzut
de lege SA „Cariera de Granit și Pietriș din Soroca” a declarat recurs.
Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursul întemeiat și
care urmează a fi admis cu casarea hotărârii primei instanțe și remiterea pricinii
spre rejudecare în instanța de insolvabilitate din următoarele considerente.
Conform art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, instanța, după ce judecă recursul este
în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanței de apel și să trimită
pricina spre rejudecare în instanța de apel în toate cazurile în care eroarea judiciară
nu poate fi corectată de către instanța de recurs.
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit reține că la
adoptarea hotărârii contestate, nu au fost constatate și elucidate pe deplin
circumstanțele importante pentru soluționarea pricinii în fond, situație ce impune
rejudecarea cauzei, or, din acest motiv, instanța de recurs este în imposibilitate de a
se expune privitor la corectitudinea aplicării normelor de drept material, atunci
când fondul a fost cercetat superficial.
4
Potrivit art. 356 CPC, cererea de declarare a insolvabilității se judecă în
instanță conform normelor generale din prezentul cod, cu excepțiile și completările
stabilite de legislația insolvabilității.
În conformitate cu prevederile art. 1 alin. (4) din Legea insolvabilității nr.
149 din 29.06.2012, procesul de insolvabilitate se desfășoară în conformitate cu
prevederile Codului de procedură civilă și cu cele ale prezentei legi.
După cum rezultă din materialele cauzei, a fost admisă cererea lichidatorului
SRL „Sef-Gaz”, Natalia Gîrleanu, fiind obligat terțul poprit SA „Cariera de Granit
și Pietriș din Soroca” să predea benevol bunurile în contul masei debitoare al SRL
„Sef-Gaz” și anume 18 țevi de polietilen cu lungimea de 12m, diametru 90 cm, în
valoare totală de 95 040 lei, iar terțul poprit își exprimă dezacordul cu această
soluție.
Conform art. 126 alin. (1) al Legii insolvabilității nr. 149 din 29.06.2012,
sunt supuse urmăririi silite prin poprire mijloacele bănești în numerar și fără
numerar, în monedă națională și în valută străină, titlurile de valoare, alte bunuri
mobile incorporale care sînt datorate debitorului ori sînt deținute în numele său de
un terț sau pe care acesta din urma i le va datora în viitor în temeiul unor raporturi
juridice existente.
(2) Poprirea se înființează prin somație a administratorului
insolvabilității/lichidatorului și se comunică terțului menționat la alin.(1) împreună
cu o copie certificată de pe hotărîrea de intentare a procedurii de
insolvabilitate/faliment asupra debitorului.
(3) Prin somație se va pune în vedere terțului, care devine, potrivit alin. (1),
terț poprit, interdicția de a plăti fără acordul administratorului
insolvabilității/lichidatorului sumele de bani sau de a transmite bunurile mobile pe
care le datorează debitorului ori pe care i le va datora, declarându-le
indisponibilizate. De la data comunicării somației de înființare a popririi și până la
achitarea integrală a obligațiilor, inclusiv pe perioada suspendării urmăririi silite
prin poprire, terțul poprit nu va face nicio altă plată sau operațiune care ar putea
diminua bunurile indisponibilizate. Orice operațiune efectuată cu aceste sume sau
bunuri după data comunicării somației de înființare a popririi este nulă. Când se
popresc sume cu scadențe succesive, indisponibilizarea se întinde nu numai asupra
sumelor ajunse la scadență, ci și asupra celor exigibile în viitor. Indisponibilizarea
se întinde și asupra fructelor civile ale creanței poprite, și asupra oricăror alte
accesorii născute chiar după înființarea popririi.
(5) În termen de 5 zile de la comunicarea popririi, iar în cazul sumelor de
bani datorate în viitor - de la scadența acestora, terțul poprit este obligat să
plătească direct pe conturile de acumulare indicate de administratorul
insolvabilității/lichidator ori să consemneze suma de bani, dacă creanța poprită este
exigibilă, sau, după caz, să indisponibilizeze bunurile mobile incorporale poprite și
să trimită dovada către administratorul insolvabilității/lichidator pentru a fi
preluate.
(8) Terțul poprit nu va putea face contestație împotriva popririi. El își va
formula apărările în instanța de insolvabilitate, care validează poprirea.
(9) Dacă terțul poprit nu își îndeplinește obligațiile ce îi revin pentru
efectuarea popririi, administratorul insolvabilității/lichidatorul, în cel mult o lună
5
de la data la care terțul poprit trebuia să consemneze ori să plătească suma datorată,
poate sesiza instanța de insolvabilitate în vederea validării popririi.
(10) Instanța de insolvabilitate îi va cita pe administratorul
insolvabilității/lichidator, precum și pe terțul poprit, și, la termenul stabilit pentru
judecarea cererii de validare, va dispune administrarea oricărei probe necesare
soluționării acesteia, care este admisibilă potrivit normelor de drept comun. În
instanța de validare, terțul poprit poate opune creditorului urmăritor toate excepțiile
și mijloacele de apărare pe care le-ar putea opune debitorului în măsura în care ele
se întemeiază pe o cauză anterioară popririi. Hotărîrea de validare a popririi este
supusă numai recursului de către terțul poprit.
(11) Dacă din probele administrate rezultă că terțul poprit îi datorează sume
de bani debitorului, instanța de insolvabilitate va adopta o hotărîre de validare a
popririi, prin care va încasa de la terțul poprit suma datorată debitorului, iar în caz
contrar, va decide desființarea popririi.
(12) Dacă poprirea a fost înființată asupra unor bunuri mobile incorporale
care se aflau la data înființării în posesia terțului poprit, instanța va decide predarea
lor în proprietate debitorului. Dacă bunurile mobile incorporale datorate
debitorului nu se mai află la data validării în posesia terțului sau nu pot fi predate
în natură, acesta este obligat, prin hotărîre de validare, la plata contravalorii acestor
bunuri, caz în care va fi urmărit direct prin executorul judecătoresc.
Pornind de la prevederile legale menționate supra, Colegiul civil, comercial
de contencios administrativ lărgit reiterează că daca din probele administrate,
rezultă ca terțul poprit datorează sume de bani debitorului, instanța va da o hotărâre
de validare a popririi, prin care îl va obliga pe terțul poprit sa plateasca
creditorului, în limita creanței, suma datorată debitorului. În caz contrar, instanta
va hotărî desființarea popririi.
Astfel, din analiza normelor legale care reglementează poprirea, rezultă că
instanța de judecată poate adopta o hotărâre de validare a popririi prin care să
încaseze de la terțul poprit suma datorată debitorului numai în situația în care din
probele administrate rezultă că terțul poprit îi datorează sume de bani debitorului în
temeiul unor raporturi juridice existente sau dacă bunurile mobile incorporale
datorate debitorului nu se mai află la data validării în posesia terțului sau nu pot fi
predate în natură, caz în care terțul este obligat prin hotărâre de validare, la plata
contravalorii acestor bunuri.
La caz, analiza probelor anexate la dosar nu demonstrează faptul că SA
„Cariera de Granit și Pietriș din Soroca” datorează sume de bani debitorului
insolvabil SRL „Sef-Gaz”, precum nici nu demonstrează existența unor raporturi
juridice existente între părțile în litigiu.
Or, faptul că potrivit susținerilor intimatului bunurile litigioase aparțin
acestuia și că se află pe teritoriul SA „Cariera de Granit și Pietriș din Soroca” pe
str. Cosăuților 4, or. Soroca, fiind anterior amplasate în acest loc cu scop de
depozitare/păstrare, nu confirmă că între SRL „Sef-Gaz” și terț existau careva
raporturi juridice, sau că terțul era dator cu careva bunuri și anume, 18 țevi de
polietilen cu lungimea de 12 m, D-90 cm în valoare de 95 040 lei, instanța de fond
trebuia să verifice dacă acest bun se află la data validării în posesia lui SA „Cariera
de Granit și Pietriș din Soroca” și dacă putea fi predat în natură.
6
Mai mult, instanța de recurs menționează că instanța de insolvabilitate nu a
stabilit dacă aceste bunuri erau amplasate la adresa or. Soroca, str. Cosăuților 4, la
data efectuării inventarierii masei debitoare – 14 septembrie 2015, sau dacă aceste
bunuri erau în evidența contabilă a debitorului insolvabil.
Prin urmare, sunt pripite și neprobate concluziile instanței de insolvabilitate
cu privire la aceea că debitorul este proprietarul bunului care deține dreptul
exclusiv de revendicare a acestuia, iar terțul poprit neîntemeiat refuză restituirea
bunului și prin urmare s-ar impune predarea benevolă a bunului în contul masei
debitoare al SRL „Sef-Gaz” în valoare totală de 95040 lei.
Totodată, în mod arbitrar și nemotivat instanța de insolvabilitate a stabilit
contravaloare a bunului în sumă de 95040 lei, or, careva probe în acest sens
instanței de judecată nu au fost prezentate, Colegiul o apreciază critic, deoarece
contravine materialului probatoriu administrat în acest sens.
Astfel, instanța de insolvabilitate a interpretat eronat prevederile art. 126 al
Legii insolvabilității, iar probele invocate de către terțul poprit au fost apreciate
arbitrar, fapt care face ca soluția acesteia să fie una neîntemeiată.
În același timp, instanța de recurs menționează și un alt aspect al
particularității popririi, ce reiese din prevederile art. 126 alin. (1) și (3) din Legea
insolvabilității, în speță dacă terțul deține în numele debitorului bunul mobil
incorporabil.
Potrivit prevederilor art. 108 alin. (1) din Legea insolvabilității,
administratorul insolvabilității/lichidatorul trebuie să întocmească un inventar al
tuturor bunurilor corporale și incorporale care aparțin masei debitoare. Inventarul
este întocmit de o comisie de inventariere constituită de administratorul
insolvabilității/lichidator din reprezentanți ai creditorilor sau din specialiști/experți
în domeniu, în prezența debitorului, dacă nu se cauzează o întârziere
dezavantajoasă.
(2) Actul de inventar este semnat de administratorul
insolvabilității/lichidator, de membrii comisiei de inventariere și, după caz, de către
debitor prin reprezentantul său desemnat în procedura de insolvabilitate.
(4) În cazul în care debitorul nu prezintă documentele activității economice
și de evidență contabilă în modul prevăzut de prezenta lege, inventarul bunurilor
lui se face conform documentelor și altor probe reconstituite de către
administratorul insolvabilității/lichidator. Dacă, în urma notificărilor,
administratorul insolvabilității/lichidatorul nu identifică niciun bun, inventarul se
încheie în baza comunicărilor transmise în scris de autoritățile relevante.
(5) În inventar trebuie să fie descrise toate bunurile identificate ale
debitorului și să se indice valoarea contabilă sau, dacă aceasta lipsește, valoarea lor
aproximativă de la data inventarierii. In cazul în care valoarea bunului depinde de
lichidarea sau de restructurarea întreprinderii, administratorul insolvabilității/
lichidatorul va angaja, cu aprobarea comitetului creditorilor, un expert evaluator,
pe cheltuiala debitorului, pentru a evalud bunurile atît separat, cît și în ansambluri
în stare de funcționare, după caz.
Contrar normelor legale evocate, instanța de insolvabilitate nu a stabilit dacă
bunul în litigiu – țevi de plietilen cu d-90 cm în total 18 unități cu lungimea de 12
reținute de terțul poprit contravaloarea căruia a fost stabilită prin hotărîrea
7
contestată, a făcut cîndva sau face parte în prezent din patrimonial masei debitoare
SRL „Sef-Gaz”.
Or, prima instanță la examinarea cazului din speță urma să verifice dacă la
dosarul de insolvabilitate este anexat actul de inventariere a bunurilor debitorului,
care ar demonstra că bunul a cărei revendicare se solicită face parte din masa
debitoare a debitorului insolvabil. Cu atît mai mult că potrivit actului de inventar
nr. 3 din 14 septembrie 2015, la care face referire lichidatorul, cantitatea țevilor de
politilen D-90, lipsite de evidență contabilă, constituie 47 metri cu prețul de 440 lei
pentru un metru, dar nu 216 metri cu prețul de 440 lei (f.d. 11).
Mai mult, prin somația nr. 31 din 05 iunie 2017 debitorul SRL „Sef-Gaz” a
solicitat restituirea bunurilor. Iar prin cererea de validare a popririi nr. 11 din 03
iulie 2017 debitorul a solicitat nu numai restituirea bunului menționat dar și
încasarea datoriei în sumă de 26 859,60 lei. Ulterior prin cererea de modificare a
cuantumului pretențiilor din 24 octombrie 2017 a solicitat încasarea datoriei în
sumă totală de 94040 lei sau predarea bunurilor ce aparțin debitorului SRL „Sef-
Gaz” amplasate în or. Soroca, str. Cosăuților 4. Or, aceasta majorare a pretențiilor
nu rezultă din actele cauzei.
Prin urmare, instanța de recurs conchide că datele privind valoarea bunului
litigios sunt diferite, iar instanța de insolvabilitate, fără a se expune asupra
chestiunii privind constatarea valorii reale a acestuia, a preluat poziția
lichidatorului, care a indicat cel mai mare preț.
Astfel, Colegiul constată că instanța de insolvabilitate a omis aplicarea
prevederilor mai sus enumerate, la examinarea cererii de validare a popririi.
Prin urmare, se constată că prima instanță nu a întreprins măsuri în vederea
soluționării litigiului apărut prin constatarea unor fapte necesare examinării la care
instanța urma să contribuie, or, prin prisma art. 118 alin. (5) CPC, în caz de
necesitate instanța judecătorească (judecătorul) este în drept să propună părților și
altor participanți la proces, după caz, să prezinte probe suplimentare și să
dovedească faptele ce constituie obiectul probațiunii pentru a se convinge de
veridicitatea lor.
Sub aspectul celor relatate se constată că soluția instanței de insolvabilitate
nu conține o argumentare clară din care să rezulte procesul deliberării și adoptării
soluției la care s-a ajuns, astfel instanța de recurs fiind în imposibilitatea să exercite
controlul judiciar asupra unei asemenea soluții și să verifice temeinicia și
legalitatea hotărârii atacate cu privire la oricare dintre motivele prevăzute de lege.
Pentru considerentele descrise, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite
recursul, de a casa hotărârea instanței de insolvabilitate și a remite pricina spre
rejudecare la Curtea de Apel Chișinău ca instanță de insolvabilitate.
Prin prisma prevederilor art. 5 alin. (9) Legea insolvabilității, se va reține că
în cazul casării unei hotărâri a instanței de insolvabilitate, cu remiterea cauzei la
rejudecare, rejudecarea se va face de alt complet al instanței de insolvabilitate.
În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c), CPC, Colegiul civil, comercial și
de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție,
d e c i d e:
8
Se admite recursul declarat de către Societatea pe Acțiuni „Cariera de
Granit și Pietriș din Soroca”,
Se casează hotărârea Curții de Apel Bălți din 09 noiembrie 2017, în cauza
civilă la cererea lichidatorului Întreprinderii Mixte „Sef-Gaz” Societate cu
Răspundere Limitată în proces de insolvabilitate, Natalia Gîrleanu, împotriva
Societății pe Acțiuni „Cariera de Granit și Pietriș din Soroca” cu privire la
validarea popririi, cu remiterea pricinii spre rejudecare la Curtea de Apel Bălți, de
un alt complet de judecată.
Decizia nu se supune nici unei căi de atac.
Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă
Judecătorii Tamara Chișca-Doneva
Nicolae Craiu
Mariana Pitic
Iurie Bejenaru
9