2rh-243/17 — repararea prejudiciului material

prima instanță: S. Tizu dosarul nr. 2rh-243/17 instanța de apel: M. Ciugureanu, M. Anton, Gr. Dașchevici instanța de recurs: Iu. Sîrcu, M. Ghervas, I. Druță, O. Sternioală, M. Pitic Î N C H E I E R E 20 decembrie 2017 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele ședinței, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Maria Ghervas, Ion Druță Oleg Sternioală, Mariana Pitic examinând cererea de revizuire depusă de către reprezentantul Mariei Bumbu (Caragia), avocatul Elisaveta Caragia, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Societății cu răspundere limitată „Teba Prim” împotriva Mariei Caragia, intervenient accesoriu Compania de asigurări „Moldasig” societate pe acțiuni cu privire la repararea prejudiciului material și încasarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 14 iunie 2017, prin care a fost admis recursul declarat de către reprezentantul Societății cu răspundere limitată „Teba Prim”, casată decizia Curții de Apel Chișinău din 14 decembrie 2016 și menținută hotărârea Judecătoriei Centru, municipiul Chișinău din 04 februarie 2016, c o n s t a t ă: La data de 07 octombrie 2015, SRL „Teba Prim” a depus cerere de chemare în judecată împotriva Mariei Caragia, intervenient accesoriu CA „Moldasig” SA cu privire la repararea prejudiciului material și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, la data de 23 iulie 2014, între SRL „Teba Prim” și SAR „Donaris Group” SA a fost încheiat contractul de asigurare a vehiculelor terestre (autocasco) nr. CSK 2014-01-0427, prin care a fost asigurat automobilul de model Land Rover Range, anul producerii 2008, cu nr. de înmatriculare C NV 812 contra mai multor riscuri, asigurarea vizând și prejudiciile ce rezultă din accidente de circulație. Menționează că, la data de 22 mai 2015, în jurul orei 09.00, în mun.Chișinău a avut loc un accident rutier, în care au fost implicate automobilele de model Fiat Marengo, cu nr. de înmatriculare NS AK 722, condus de către Maria Caragia și automobilul de model Land Rover Range, cu nr. de înmatriculare C NV 812, condus de Lucia Pripa.

Susține că, conform procesului-verbal cu privire la contravenție din 22 mai 2015, vinovat de producerea accidentului a fost recunoscut conducătorul automobilului de model Fiat Marengo, cu nr. de înmatriculare NS AK 722, Maria Caragia, care la momentul producerii accidentului, deținea polița de asigurare obligatorie de răspundere civilă nr. 001423018, eliberată de către CA „Moldasig” SA.

2 Afirmă că, la data de 25 mai 2015, CA „Donaris Vienna Insurance Group” SA a deschis dosarul de daune nr. 0665-2015 și a întocmit procesul-verbal de constatare a pagubei semnat de părțile implicate, precum și de reprezentantul CA „Moldasig” SA, iar prin dispoziția nr. CSK 0665-2015 din 30 mai 2015 a dispus recunoașterea evenimentului produs drept caz asigurat și achitarea despăgubirii de asigurare în sumă de 114100,65 lei, sumă care a fost virată la contul asiguratului SRL „Teba Prim”, fapt confirmat prin ordinul de plată din 05 iunie 2015. Relevă că, la data de 28 mai 2015, SC „Ivalcar” SRL a întocmit actul de examinare a mijlocului de transport auto, prin care s-a constatat că, prejudiciul real cauzat automobilului de model Range Rover, cu nr. de înmatriculare C NV 812, în urma accidentului rutier, constituie suma de 188970 lei, fapt confirmat prin factura nr. 428 din 28 mai 2015. Declară că, automobilul de model Land Rover Range, cu nr. de înmatriculare C NV 812 a fost produs în anul 2008, iar accidentul rutier a avut loc în anul 2015, astfel, uzura aplicabilă pieselor înlocuite este de 59% (pentru 7 ani de exploatare a automobilului stare medie), fapt prevăzut de Hotărârea Comisiei Naționale a Pieței Financiare nr. 13/1 din 03 aprilie 2008 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de determinare a uzurii pagubelor produse la autovehicule.

Invocă că, dauna totală constituie 188970 lei, dintre care piesele – 157979 lei (157 979 lei - 59% = 64 771,39 lei), prin urmare, asigurătorul de răspundere civilă auto, CA „Moldasig” SA urmează să plătească păgubitului, iar în cazul dat celui ce a subrogat în drepturi pe păgubit suma de 95 762,39 lei, iar diferența de 93207,61 lei (uzura) urmează a fi încasată de la persoana vinovată de producerea accidentului, adică de la Maria Caragia, însă reieșind din faptul că, persoana păgubită a primit suma de 114100,65 lei, diferența de uzură, care urmează a fi achitată de către vinovat, constituie suma de 74869,35 lei. Menționează că, la data de 24 iunie 2015, a expediat în adresa pârâtei o cerere prealabilă, prin care a solicitat achitarea benevolă a prejudiciului material, însă aceasta nu a fost executată.

Solicită încasarea de la Maria Caragia a sumei de 74 869,35 lei, cu titlu de prejudiciul material, a cheltuielilor de asistență juridică în sumă de 5 750 lei și a taxei de stat în sumă de 2 246,09 lei. Prin hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 04 februarie 2016 a fost admisă acțiunea și au fost încasate de la Maria Caragia în beneficiul SRL „Teba Prim” suma de 74 869,35 lei, cu titlu de prejudiciu material și cheltuielile de judecată, compuse din 2 246,09 lei - taxa de stat, 5750 lei – cheltuieli de asistență juridică și 85 lei – cheltuieli pentru citarea publică a pârâtei. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 14 decembrie 2016 a fost admis apelul declarat de către Maria Caragia, casată hotărârea primei instanțe și emisă o nouă hotărâre, prin care a fost respinsă acțiunea.

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 14 iunie 2017 a fost admis recursul declarat de către reprezentantul SRL „Teba Prim”, casată decizia instanței de apel și menținută hotărârea primei instanțe. 3 La data de 14 decembrie 2017, reprezentantul Mariei Bumbu (Caragia), avocatul Elisaveta Caragia a depus cerere de revizuire împotriva deciziei instanței de recurs, solicitând admiterea acesteia, casarea deciziei instanței de recurs și dispunerea rejudecării cauzei. În motivarea cererii de revizuire a invocat drept temeiuri de revizuire a deciziei instanței de recurs art. 449 lit. a) și b) CPC.

Menționează că efectuând investigații de rigoare, inclusiv din sursele de informații deschise, a constatat că, la data de 05 octombrie 2016, de către organul de urmărire penală al Direcției generale urmărire penală a Inspectoratului General al Poliției a fost pornită urmărirea penală în privința SRL „Marketing Monsters” și a altor întreprinderi, precum și în privința persoanelor care au gestionat de fapt activitatea acestora în baza art. 46, 242, 243 alin. (3) lit. a) și b) și 244 alin. (2) lit.b) din Codul penal.

Susține că, prin sentința Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) din 03 mai 2017, Arcadie Topalo, Andrei Munteanu și Nicolae Ghenaliuc, care gestionau de fapt mai multe întreprinderi, dintre care și SRL „Marketing Monsters”, de jure fiind înregistrate pe niște persoane social vulnerabile selectate de către o persona terță, cu scopul de a comite un șir de abuzuri și ilegalități, cum ar fi: evaziuni fiscale și în același timp pseudo activitatea de întreprinzător, exprimată prin crearea de întreprinderi fără intenția de a desfășura activitatea de întreprinzător pentru acoperirea genurilor activității de întreprinzător ilicite, cauzând daune în proporții deosebit de mari, acțiuni săvârșite de un grup criminal organizat, au fost recunoscuți vinovați și condamnați pentru comiterea infracțiunilor prevăzute la art. 42 alin. (5), 45, 46, 243 alin. (3) lit. a) și b) și 248 alin. (5) lit. b) și d) din Codul penal.

Afirmă că, din sentința enunțată rezultă că, schema ilegală se realiza în următorul mod: potențialii beneficiari, care au avut nevoie de legalizarea mărfurilor sau de obținerea documentelor de proveniență, efectuau transferul pe contul întreprinderilor SRL „GL Production” sau SRL „Marketing Monsters”, care, la rândul lor, eliberau factura fiscală în adresa beneficiarului, cu indicarea cantității și denumirii mărfurilor, pe care beneficiarul le prezenta preventiv.

Relevă că, ulterior, mijloacele bănești de pe conturile companiilor indicate se transferau cu destinația „împrumut” pe conturile întreprinderilor SRL „Galaton Cris”, SRL „Katrom Grup”, SRL „Cegal Trans”, SRL „Gutmihimpex”, de unde se retrăgeau în numerar prin prezentarea documentelor falsificate (acte de achiziție a produselor agricole) și le restituiau către clienți - beneficiari, adică cărora inițial le- au fost eliberate facturi fiscale din partea companiilor SRL „GL Production” sau SRL „Marketing Monsters”. Pentru operațiunea efectuată clientul beneficiar achita un comision în mărime de 5,4% - 8% din suma transferată. Invocă că, astfel, toate mărfurile eliberate conform facturilor fiscale de la întreprinderile SRL „GL Production” și SRL „Marketing Monsters” în realitate nu existau.

Declară că, din cele relatate rezultă indubitabil că, în acțiunile factorilor de decizie ai SRL „Teba Prim” sunt prezente acțiuni infracționale, motiv pentru care în acest sens a depus o plângere în vederea investigării acestor circumstanțe, iar prin 4 ordonanța ofițerului de urmărire penală al Direcției nr. 1 a DGUP a CNA din 08 noiembrie 2017 a fost pornită urmărirea penală conform indicilor infracțiunii prevăzute la art. 361 alin. (1) din Codul penal, pe faptul deținerii și folosirii documentelor oficiale false.

Menționează că, reparația efectuată de către SRL „Ivalcar” a fost efectuată fără a arăta dovada procurării pieselor necesare, ca ulterior administratorul SRL „Teba Prim”, în complicitate cu alte persoane necunoscute, dorind să obțină legalizarea provenienței pieselor de schimb pentru reparația automobilului menționat, la un anumit preț dorit de către SRL „Teba Prim”, prin obținerea documentelor de proveniență, a transmis persoanelor care gestionau de fapt SRL „Marketing Monsters” lista cu cantitatea și denumirea pieselor auto, care urmau să fie introduse în factura fiscală. Susține că, ulterior, SRL „Marketing Monsters” a eliberat SRL „Teba Prim” factura fiscală seria SV nr. 4778068 din 11 septembrie 2015 și actul de predare- primire din 11 septembrie 2015, care este anexă la contractul nr. 15-09-01MmnTbp din 01 septembrie 2015, conform solicitării prealabile.

Afirmă că, pentru factura primită, SRL „Teba Prim” a transferat pe contul SRL „Marketing Monsters” mijloace bănești cu destinația - achitări pentru marfă, însă aceste facturi eliberate de o companie „fantomă” nu pot dovedi prețul real al pieselor. Relevă că, persoanele, care gestionau de fapt SRL „Marketing Monsters”, transferau mijloacele bănești prin intermediul client - bank pe conturile altor firme neplătitoare de TVA, implicate în activitatea infracțională, de unde au fost extrase în numerar, iar ulterior mijloacele bănești au fost transmise factorilor de decizie ai SRL „Teba Prim”, probabil cum întotdeauna procedau aceste companii - cu oprirea unui procent în mărime de la 5,4% până la 8%.

Invocă că, în consecință, factura fiscală seria SV nr. 4778068 din 11 septembrie 2015 și actul de predare-primire din 11 septembrie 2015, care este anexă la contractul nr. 15-09-OlMmnTbp din 01 septembrie 2015, au fost puse la baza emiterii deciziei instanței de recurs și hotărârii primei instanțe. Declară că, aceste circumstanțe și fapte importante pentru soluționarea cauzei nu au fost cunoscute la faza judecării cauzei, însă, ulterior, efectuând o investigație asupra acțiunilor celor implicați în săvârșirea ilegalităților au fost descoperite o serie de informații publice plasate de către presă pe sursele de informare. În conformitate cu art. 452 alin. (11) CPC, dacă examinarea cererii de revizuire este de competența Curții Supreme de Justiție sau a instanței de apel, ședințele se desfășoară fără înștiințarea participanților la proces.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră cererea de revizuire neîntemeiată și care urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă din următoarele motive. În conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. a) Codul de procedură civilă, după ce examinează cererea de revizuire, instanța emite încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă. 5 În conformitate cu art. 451 alin. (1) CPC, cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art. 447, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 și anexându-se probele ce le confirmă.

Din dispozițiile legale sus-arătate urmează că revizuirea este o cale de atac de retractare și nu de reformare, prin intermediul căreia se poate obține anularea unei hotărâri judecătorești irevocabile și reînnoirea judecății în cazurile expres determinate de lege, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate poate duce la încălcarea principiului stabilității raporturilor juridice, care înseamnă că soluția definitivă a oricărui litigiu nu trebuie rediscutată fără motive legale. De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate.

În conformitate cu art. 449 lit. a) CPC, revizuirea se declară în cazul în care s- a constatat, prin sentință penală irevocabilă, comiterea unei infracțiuni în legătură cu pricina care se judecă, iar în conformitate cu art. 449 lit. b) CPC, revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii.

Având ca temei prevederile enunțate, reprezentantul Mariei Bumbu (Caragia), avocatul Elisaveta Caragia a anexat la cererea de revizuire sentința Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) din 03 mai 2017 și ordonanța ofițerului de urmărire penală al Direcției nr. 1 din cadrul DGUP a CNA din 08 noiembrie 2017, prin care s-a dispus pornirea urmăririi penale conform indicilor infracțiunii prevăzute la art. 361 alin. (1) din Codul penal, pe faptul deținerii și folosirii documentelor oficiale false. Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție reține că, înscrisurile menționate nu pot servi drept temei pentru admiterea cererii de revizuire, deoarece acestea nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 449 lit. lit. a) și b) CPC.

Or, în sensul art. 449 lit. a) CPC este de înțeles că, prin sentința penală irevocabilă au fost condamnați un judecător, grefier, martor, traducător sau unul dintre alți participanți la proces enumerați în art. 55, 59 CPC, care au luat parte la judecarea unei pricini civile, pentru infracțiune în legătură cu judecarea pricinii civile, anterior examinate, iar în sensul art. 449 lit. b) CPC este de înțeles că circumstanțele sau faptele prezentate ca temei de revizuire să fi existat obiectiv până la pronunțarea hotărârii, iar revizuentul să probeze că nu a știut anterior pronunțării hotărârii a cărei revizuire se cere despre aceste circumstanțe sau fapte și că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii, precum și că circumstanțele sau faptele prezentate ca temei de revizuire să influențeze esențial soluția dată inițial de instanță, în sensul că nu orice circumstanțe sau fapte pot servi temei de revizuire, ci doar atunci când sunt determinante pentru judecarea justă a cauzei.

Totodată, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că, admiterea cererii de revizuire, în asemenea împrejurări, ar contravine și principiului securității raporturilor juridice, care 6 presupune respectul față de principiul lucrului judecat și ar constitui o violare a art.6 §1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

În susținerea opiniei enunțate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție invocă și hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 03 martie 2009 în cazul Eugenia și Doina Duca contra Moldovei, în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reiterat că securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului autorității lucrului judecat, care instituie că nici o parte nu este în drept să solicite revizuirea unei hotărâri definitive și obligatorii întru obținerea unei reexaminări și unei noi soluții în cauză. Competența de revizuire a instanțelor superioare ar trebui să fie exercitată pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare.

Revizuirea nu ar trebui apreciată ca un recurs deghizat. O distanțare de la principiul respectiv este justificată doar atunci când este determinată de circumstanțe cu caracterele substanțiale și obligatorii. Astfel, din considerentele menționate și având în vedere faptul că, temeiurile invocate în cererea de revizuire nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 449 lit. lit. a) și b) CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e: Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către reprezentantul Mariei Bumbu (Caragia), avocatul Elisaveta Caragia, împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 14 iunie 2017, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Societății cu răspundere limitată „Teba Prim” împotriva Mariei Caragia, intervenient accesoriu Compania de asigurări „Moldasig” societate pe acțiuni cu privire la repararea prejudiciului material și încasarea cheltuielilor de judecată. Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței, Iulia Sîrcu judecătorul Judecătorii Maria Ghervas Ion Druță Oleg Sternioală Mariana Pitic