2ra-2249/17 — incasarea din contul statului a prejudiciului moral cauzat prin neexecutarea in termen rezonabil a hotaririi judecatoriesti

Dosarul nr. 2ra-2249/17 Prima instanță: Judecătoria Chișinău (sediul Buiucani) (jud. Al. Negru) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. N. Vascan, E. Fistican, Vl. Clima) ÎNCHEIERE 20 decembrie 2017 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru Judecători Nicolae Craiu Oleg Sternioală examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Iurii Josan împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova, intervenienți accesorii executorul judecătoresc Roman Talmaci, Primăria mun.

Chișinău cu privire la încasarea prejudiciului cauzat prin neexecutarea în termen rezonabil a hotărârii, împotriva deciziei din 28 iunie 2017 a Curții de Apel Chișinău, c o n s t a t ă: La 13 octombrie 2016, Iurii Josan a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova solicitând încasarea din contul statului, prin intermediul Ministerului Justiției al Republicii Moldova, a prejudiciului în valoare de 200000 lei cauzat prin neexecutarea în termen rezonabil a hotărârii. În motivarea acțiunii, reclamantul a invocat că, la 11 octombrie 2005 Consiliul mun. Chișinău a emis decizia privind demolarea casei de locuit, amplasate pe str. Moara Roșie, nr. 25, mun.

Chișinău, în care a locuit până la arest. La adresarea sa către Pretura sect. Rîșcani, a fost înștiințat despre lipsirea sa de dreptul la locuință. Decizia a fost contestată în instanța de fond-Curtea de Apel Chișinău. La 04 decembrie 2006, Curtea de Apel Chișinău a emis o hotărâre, prin care a fost obligată Primăria mun. Chișinău să-l asigure cu spațiu locativ, conform art. 42-43 al Codului cu privire la locuințe al RSSM. Până la moment, hotărârea judecătorească nu a fost executată. În drept, a invocat prevederile Legii nr. 87 privind repararea prejudiciului, cauzat prin încălcarea dreptului la executarea hotărârii în termen rezonabil. Prin încheierea din 01 decembrie 2016 a Judecătoriei Buiucani, mun.Chișinău, executorul judecătoresc Roman Talmaci și Primăria mun.Chișinău au fost atrași în calitate de intervenienți accesorii.

1 Prin hotărârea din 16 ianuarie 2017 a Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani) s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Iurii Josan și s-a încasat din contul bugetului de stat, prin intermediul Ministerului Justiției al Republicii Moldova, în beneficiul lui Iurii Josan suma de 12000 lei cu titlu de prejudiciu moral cauzat până la 16 ianuarie 2017 prin neexecutarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești nr. 3-2435/06 din 04 decembrie 2006; în rest cererea de chemare în judecată s-a respins. Prin decizia din 28 iunie 2017 a Curții de Apel Chișinău s-a respins cererea de apel depusă de Ministerul Justiției al Republicii Moldova și s-a menținut hotărârea din 16 ianuarie 2017 a Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani).

La 08 septembrie 2017, Ministerul Justiției al Republicii Moldova a declarat recurs împotriva deciziei din 28 iunie 2017 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia și a hotărârii din 16 ianuarie 2017 a Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani), cu pronunțarea unei noi hotărâri de respingere a cererii de chemare în judecată sau, subsidiar, modificarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe în sensul diminuării mărimii prejudiciului acordat. În motivarea recursului s-a invocat că raportând prevederile art. 239, 373 alin.(1) Cod de procedură civilă, la circumstanțele cauzei din speță, instanța de apel verificând legalitatea și temeinicia hotărârii primei instanțe, eronat a interpretat dreptul material prevăzut de art. Legea nr. 87 din 21 aprilie 2011. Nu se poate cataloga drept neexecutare o simplă amânare sau o întârziere în executare.

Opinează că, instanța de fond și instanța de apel nu au constatat toate circumstanțele importante ale cauzei, motiv din care decizia/hotărârea urmează a fi casată, ținând cont de faptul că reclamantul, conform Codului de Executare al RM, avea dreptul de a solicita prin intermediul executorului judecătoresc de a schimba modul de executare, însă a ignorat acest aspect. Menționează că, prin Legea nr. 87 din 21 aprilie 2011 statul nu își asumă responsabilitatea de a executa hotărârea judecătorească, ci doar acordă o satisfacție echitabilă de la bugetul de stat, în contul reparării prejudiciului material și moral, precum și a costurilor și cheltuielilor de judecată.

Consideră că, suma prejudiciului moral încasată de prima instanță pentru repararea prejudiciului cauzat prin neexecutarea hotărârii Curții de Apel Chișinău din 04 decembrie 2006, este vădit disproporționată în raport cu sumele acordate de Curtea Europeană în spețele similare versus Moldova fiind o sumă exagerată. În conformitate cu art. 434 alin.(1) Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Decizia Curții de Apel Chișinău a fost adoptată la 28 iunie 2017, iar Ministerul Justiției al Republicii Moldova a declarat recurs la 08 septembrie 2017. Materialele cauzei atestă că decizia contestată a fost expediată părților la 23 august 2017, conform scrisorii de însoțire (f.d.121), însă date despre recepționarea acesteia lipsesc.

Astfel, instanța de recurs consideră că recursul declarat la 08 septembrie 2017, de către Ministerul Justiției al Republicii Moldova împotriva deciziei din 28 iunie 2017 a Curții de Apel Chișinău, este în termen. 2 Examinând temeiurile recursului declarat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant 3 regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera inadmisibil recursul declarat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova.

În conformitate cu art. art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se consideră inadmisibil recursul declarat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova împotriva deciziei din 28 iunie 2017 a Curții de Apel Chișinău. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru Judecători Nicolae Craiu Oleg Sternioală 4