2ra-1909/17 — revendicarea terenului agricol, inlaturarea obstacolelor, repararea prejudiciului material cu titlu de venit ratat

2ra-1909/17 — revendicarea terenului agricol, inlaturarea obstacolelor, repararea prejudiciului material cu titlu de venit ratat (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

dosarul nr.2ra-1909/17

prima instanță: Judecătoria Călărași

Judecător: V.Criucicova

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău

Judecători: L.Bulgac, G.Dașchevici, L.Popova

D E C I Z I E

20 decembrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Ala Cobăneanu

Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

Tamara Chișca-Doneva

examinând recursul declarat de către Corjan Grigore,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Corjan Grigore

împotriva lui Hachi Tudor și Botnari Marina cu privire la revendicarea terenului

agricol, înlăturarea obstacolelor în folosirea terenului și repararea prejudiciului

material cu titlu de venit ratat, precum și la cererea reconvențională depusă de Hachi

Tudor și Botnari Marina împotriva lui Corjan Grigore, Primăria satului Pitușca,

raionul Călărași, intervenient accesoriu, Oficiul Cadastral Teritorial Călărași, filiala

Întreprinderii de Stat ,,Cadastru” cu privire la declararea nulității titlului de

autentificare a dreptului deținătorului de teren, radierea din Registrul bunurilor

imobile a dreptului de proprietate asupra terenului agricol,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 27 aprilie 2017, prin care a fost

respins apelul declarat de Corjan Grigore și menținută hotărârea Judecătoriei

Călărași din 22 septembrie 2016, de respingere a cererii de chemare în judecată

inițială și admitere a cererii reconvenționale,

c o n s t a t ă :

La 29 aprilie 2014, Corjan Grigore a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Hachi Tudor și Botnari Marina cu privire la revendicarea terenului

agricol, înlăturarea obstacolelor în folosirea terenului și repararea prejudiciului

material cu titlu de venit ratat.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, potrivit titlului de autentificare

a dreptului deținătorului de teren eliberat de Primăria satului Pitușca, raionul

Călărași, la 17 februarie 2010, deține în proprietate lotul de teren cu nr. cadastral

XXXX, cu suprafața de 0,97 ha, amplasat în XXXX, pentru care achită anual

impozitul funciar, însă dreptul său de proprietate este stingherit de către pârâți, care

1

pe parcursul a doi ani, au ocupat samavolnic o parte din el, prelucrându-l și strângând

roada.

Susține Corjan Grigore că, a solicitat pârâților de nenumărate ori să elibereze

terenul litigios, însă ultimii au refuzat, motiv pentru care s-a adresat cu plângere la

Primăria satul Pitușca, raionul Călărași pentru a interveni și a soluționa pe cale

amiabilă conflictul cu pârâții, însă Hachi Tudor și Botnari Marina de asemenea au

refuzat.

Corjan Grigore menționează că, Hachi Tudor a ocupat și prelucrează suprafața

de 0,20 ha, iar Botnari Marina suprafața de 0,15 ha, astfel că din toată suprafața

dânsul prelucrează doar 0,05 ha, pe care anual seamănă orez, iar pe parcursul anilor

2012 – 2013 a recoltat 1800 kg.

Cu trimitere la prevederile art. 315 și art. 316 Cod civil, reclamantul afirmă

că prin acțiunile abuzive ale pârâților, aceștia îi creează obstacole în folosirea

dreptului de proprietate și în obținerea fructului de pe bunul imobil sau generarea

valorificării acestuia, astfel cauzându-i un prejudiciu sub forma venitului ratat.

În acest sens, având la bază prevederile art. 14 Cod civil, comunică

reclamantul că de pe suprafața de 0,20 ha pe parcursul anilor 2012 – 2013, putea

obține 1305 kg, iar de pe suprafața de 0,15 ha – 1015 kg, în total 2320 kg.

Consideră că prejudiciul cauzat de Hachi Tudor constituie 4 257 lei, iar

prejudiciul cauzat de Botnari Marina constituie 3 303 lei.

Solicită Corjan Grigore prin cererea de chemare în judecată și prin cererea de

majorare a cuantumului pretențiilor din 17 octombrie 2014, revendicarea de la Hachi

Tudor și Botnari Marina a lotului de teren, cu suprafața de 0,35 ha, ocupat din terenul

agricol cu nr. cadastral XXXX, amplasat în XXXX, înlăturarea obstacolelor în

folosirea terenului, repararea prejudiciului material, cu titlu de venit ratat, cu

încasarea de la Hachi Tudor a sumei de 4 257 lei, iar pentru anul 2014 a sumei de

2 660 lei și de la Botnari Mariana a sumei de 3 303 lei, iar pentru anul 2014 a sumei

de 1 995 lei, precum și compensarea cheltuielilor de judecată. (f.d. 3, 51)

La 21 octombrie 2014, Hachi Tudor și Botnari Mariana au înaintat o cerere

reconvențională împotriva lui Corjan Grigore și Primăria satului Pitușca raionul

Călărași, intervenient accesoriu OCT Călărași, filiala ÎS „Cadastru”, prin care au

solicitat declararea nulă a titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren

eliberat de Primăria satului Pitușca, raionul Călărași, la 17 februarie 2010, pe numele

lui Corjan Grigore, privind atribuirea în proprietate a sectorului de teren agricol cu

suprafața de 0,97 ha, cu nr. cadastral XXXX, trecut în Registrul cadastral al

deținătorului de terenuri a Primăriei satului Pitușca, raionul Călărași sub nr. 228 și

înregistrat la OCT Călărași, filiala ÎS „Cadastru” la 25 decembrie 2010 și radierea

din Registrul bunurilor imobile a OCT Călărași, filiala ÎS „Cadastru” a înregistrării

la 25 decembrie 2010, a dreptului de proprietate asupra sectorului de teren agricol

cu suprafața de 0,97 ha, cu nr. cadastral XXXX pe numele lui Corjan Grigore și a

înregistrării din Registrul cadastral al deținătorului de terenuri al Primăriei satului

Pitușca, raionul Călărași sub nr. 228, precum și compensarea cheltuielilor de

judecată.

În motivarea cererii reconvenționale Hachi Tudor și Botnari Mariana au

invocat că, dețin legal terenurile la care nejustificat pretinde Corjan Grigore,

deoarece dânșii și defunctul, Botnari Isidor, au fost împroprietăriți cu terenuri

2

agricole cote echivalente de teren la 14 decembrie 2001, iar Corjan Grigore în anul

2010.

Hachi Tudor și Botnari Mariana explică că, Corjan Grigore nu figurează în

lista persoanelor care au avut dreptul la cotă echivalentă de teren pe teritoriul

Primăriei satului Pitușca, raionul Călărași și consideră că, în urma unei erori admise

de persoanele responsabile ale Primăriei și Consiliului satului Pitușca, raionul

Călărași, a fost perfectat și eliberat la 17 februarie 2010 titlul de autentificare a

dreptului deținătorului de teren pe numele lui Corjan Grigore, care conține date

denaturate, necorespunzătoare realității.

În opinia reclamanților, un astfel de titlul d autentificare a dreptului

deținătorului de teren, este vădit ilegal și absolut neîntemeiat.

Prin hotărârea Judecătoriei Călărași din 22 septembrie 2016 cererea de

chemare în judecată depusă de Corjan Grigore a fost respinsă, iar cererea

reconvențională depusă de Hachi Tudor și Botnari Mariana a fost admisă. S-a anulat

titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren eliberat la 17 februarie 2010,

pe numele lui Corjan Grigore, privind atribuirea în proprietate a sectorului de teren

agricol cu suprafața de 0,97 ha cu nr. cadastral XXXX, trecut în Registrul cadastral

al deținătorului de terenuri a Primăriei satului Pitușca, raionul Călărași sub nr. 228

și înregistrat la OCT Călărași, filiala ÎS „Cadastru” la 25 decembrie 2010 și s-a radiat

din Registrul bunurilor imobile a OCT Călărași, filiala ÎS „Cadastru” înregistrarea

la 25 decembrie 2010 a dreptului de proprietate asupra sectorului de teren agricol cu

suprafața de 0,97 ha, cu nr. cadastral XXXX pe numele lui Corjan Grigore și

înregistrarea din Registrul cadastral al deținătorului de terenuri al Primăriei satului

Pitușca, raionul Călărași sub nr. 228.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 27 aprilie 2017, a fost respins apelul

declarat de Corjan Grigore și menținută hotărârea Judecătoriei Călărași din 22

septembrie 2016.

La 10 august 2017, Corjan Grigore, a declarat recurs împotriva deciziei

instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel

și hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie

admisă în sensul formulat, iar cererea reconvențională să fie respinsă.

În motivarea recursului a indicat că hotărârile instanțelor inferioare sunt

neîntemeiate, urmând a fi casate, deoarece contravin normelor dreptului material și

procesual, iar la examinarea și adoptarea acestora nu au fost pe deplin constatate și

elucidate circumstanțele care au importanță pentru soluționarea pricinii.

Recurentul afirmă că în baza deciziei din anul 1993 a obținut terenul litigios,

însă titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren a fost eliberat în anul

2010.

Menționează că pentru terenul aflat în extravilanul satului Pitușca, raionul

Călărași, începând cu anul 1995 a achitat impozitul pentru acesta, cu toate că nu a

dispus de titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren, care să confirme

dreptul de proprietate.

Susține că, la procesul-verbal nr. 7 al ședinței Comisiei Funciare din 25 iunie

2001, membru căreia a fost Lozovan Ionela, care a și aplicat semnătura (f.d. 105),

este anexată lista persoanelor care au primit terenul în natură, anterior în care figurez

sub nr. 228, însă pe care Lozovan Ionela nu la contestat, potrivit Regulamentului cu

3

privire la comisiile funciare sătești, de orășel, orășenești și raionale pct. 13, aprobat

prin hotărârea nr. 130 din 02 martie 1992.

Pe când, potrivit procesului-verbal nr. 10 din 11 decembrie 2001 al ședinței

Comisiei Funciare lipsește numărul de înregistrare 228, iar prin răspunsul nr. 140

din 08 august 2014 se confirmă că, din cauza unor erori, dânsul nu a fost indicat.

Explică că, la 01 decembrie 2009, adresându-se cu cerere autorității publice

locale, în vederea perfectării titlului de autentificare, s-a stabilit că acest lot de teren

aparține unei alte persoane, din care motiv s-a decis prin decizia primarului

repartizarea unui alt lot și perfectarea titlului de autentificare a dreptului

deținătorului de teren.

Ulterior, colaboratorii OCT au ieșit la fața locului și au întocmit planul

cadastral și au stabilit hotarele, fapt confirmat de inginerul cadastral din cadrul

Primăriei satului Pitușca, raionul Călărași, Cumpănă Larisa, declarații care nu au

fost luate în considerare de instanța de apel.

La acest capitol remarcă recurentul că, instanța de apel nu a luat în considerare

că, intimații din anul 2010, când i-a fost eliberat titlul de autentificare a dreptului

deținătorului de teren, la care dânșii pretind că le aparține, nu au înaintat careva

pretenții referitor la prelucrarea terenului lor, ci doar după înaintarea acțiunii inițiale,

au depus cerere reconvențională.

La fel, argumentează Corjan Grigore că, atât instanța de apel, cât și prima

instanță nu au examinat dosarele cadastrale ale intimaților, în sensul art. 121 și art.

130 CPC, din care să rezulte datele referitoare la hotarele și suprafețele terenurilor,

cu toate că prin referința prezentată de OCT Călărași, se indică terenurile și

proprietarii acestuia, precum și terenurile adiacente, care-i aparțin lui.

Referindu-se la art. 12 Cod funciar, a relatat recurentul că, la momentul când

în baza deciziei Primăriei satului Pitușca nr. 14/9 din 29 octombrie 1993 i-a fost

repartizat terenul cu suprafața de 0,97 ha, trecut în Registrul cadastral al deținătorilor

de teren sub nr. 228 din 29 octombrie 1993, nu i-a fost eliberat titlu de autentificare

a dreptului deținătorului de teren și nu au fost stabilite hotarele acestui teren, însă

achita impozitul funciar, dar nu prelucra aceste terenuri.

Astfel, solicitând la 01 decembrie 2009, eliberarea titlului de autentificare a

dreptului deținătorului de teren, a fost informat că, terenul care a fost eliberat în anul

1993, în acte aparține unei alte persoane, și că lotul de teren a fost înstrăinat.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2

luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

După cum rezultă din actele cauzei decizia redactată a instanței de apel din 27

aprilie 2017 a fost expediată pentru cunoștință în adresa părților inclusiv și în adresa

recurentului la 14 iulie 2017, fapt confirmat prin scrisoarea de însoțire nr. 11939

(f. d. 215).

Astfel, instanța de recurs consideră că recurentul s-a conformat prevederilor

legale și a declarat recursul la 10 august 2017, în termen.

La 20 septembrie 2017, în adresa intimaților Hachi Tudor și Botnari Marina

a fost expediată copia recursului declarat de către Corjan Grigore cu înștiințarea

despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței.

Însă, intimații nu și-au valorificat dreptul procedural respectiv și în termenul

stabilit nu au depus referință asupra recursului declarat de Corjan Grigore.

4

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 22 noeimbrie 2017, recursul

declarat de către Corjan Grigore a fost considerat admisibil.

În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înștiințarea

participanților la proces.

Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în recurs,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție consideră necesar de a admite recursul, de a casa decizia instanței de apel cu

remiterea pricinii spre rejudecare în fond în instanța de apel, din considerentele ce

urmează.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, instanța, după ce judecă

recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanței de apel

și să trimită pricina spre rejudecare în instanța de apel în toate cazurile în care eroarea

judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

După cum denotă actele cauzei, la 29 aprilie 2014, Corjan Grigore a depus

cerere de chemare în judecată împotriva lui Hachi Tudor și Botnari Marina cu privire

la revendicarea terenului agricol, înlăturarea obstacolelor în folosirea terenului și

repararea prejudiciului material cu titlu de venit ratat, iar la 21 octombrie 2014,

Hachi Tudor și Botnari Marina a depus cerere reconvențională împotriva lui Corjan

Grigore, Primăria satului Pitușca, raionul Călărași, intervenient accesoriu, OCT

Călărași, filiala ÎS ,,Cadastru” cu privire la declararea nulității titlului de

autentificare a dreptului deținătorului de teren, radierea din Registrul bunurilor

imobile a dreptului de proprietate asupra terenului agricol.

Fiind investită cu judecarea pricinii în cauză prima instanță a ajuns la

concluzia netemeiniciei acțiunii înaintate de Corjan Grigore, pe când acțiunea

înaintată de Hachi Tudor și Botnari Marina a fost admisă, dispunându-se anularea

titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren eliberat la 17 februarie

2010, pe numele lui Corjan Grigore, privind atribuirea în proprietate a sectorului de

teren agricol cu suprafața de 0,97 ha, cu nr. cadastral XXXX, trecut în Registrul

cadastral al deținătorului de terenuri a Primăriei satului Pitușca, raionul Călărași sub

nr. 228 și înregistrat la OCT Călărași, filiala ÎS „Cadastru” la 25 decembrie 2010 și

s-a radiat din Registrul bunurilor imobile a OCT Călărași, filiala ÎS „Cadastru”

înregistrarea la 25 decembrie 2010 a dreptului de proprietate asupra sectorului de

teren agricol cu suprafața de 0,97 ha, cu nr. cadastral XXXX pe numele lui Corjan

Grigore și înregistrarea din Registrul cadastral al deținătorului de terenuri al

Primăriei satului Pitușca, raionul Călărași sub nr. 228.

Judecând apelul declarat de către Corjan Grigore, instanța de apel a respins

apelul și a menținut hotărârea Judecătoriei Călărași din 22 septembrie 2016.

În susținerea soluției date instanța de apel, a reținut dispozițiile art.art. 316,

320 și 374 ale Codului civil, art. art. 10, 12 și 13 ale Codului funciar, și anume că,

atribuirea terenurilor și autentificarea dreptului de proprietate asupra cotei de teren

echivalent se face în baza hotărârii autorităților administrației publice locale,

respectiv prin intermediul unui act administrativ, în baza căruia se eliberează titlul

de autentificare a dreptului deținătorului de teren în conformitate cu hotărârea

corespunzătoare a autorității publice locale.

În acest context, instanța de apel a subliniat că la materialele cauzei nu a fost

anexată decizia Primăriei satului Pitușca nr. 14/9 din 29 octombrie 1993, în vederea

5

verificării corespunderii conținutul titlului de autentificare a dreptului deținătorului

de teren contestat, eliberat pe numele lui Corjan Grigore cu conținutul deciziei

autorității abilitate, precum și alte probe ce ar dovedi că titlul de autentificare a

dreptului deținătorului de teren eliberat pe numele lui Corjan Grigore la 17 februarie

2010 ar fi fost eliberat în baza unui act al autorității publice locale, iar mențiunea în

acest titlu cu referire la decizia nr. 14/9 din 29 octombrie 1993, este insuficientă

pentru a determina veridicitatea datelor incluse în titlul de autentificare a dreptului

deținătorului de teren contestat.

Totodată, instanța de apel a constatat că, titlul de autentificare a dreptului

deținătorului de teren eliberat pe numele lui Corjan Grigore a fost corect anulat de

prima instanță, pe motiv că în speță nu s-a probat că acesta a fost eliberat în baza

unui act valabil emis de autoritatea publică locală, și este cert că titlul de autentificare

a dreptului deținătorului de teren, a fost eliberat contrar Legii.

În consecință, instanța de apel a menționat că, în temeiul art. 173 alin. (1) lit.

b) CPC, pretențiile formulate de Corjan Grigore, exclud acțiunea inițială, iar

anularea titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren eliberat pe numele

lui Corjan Grigore, denotă lipsa dreptului asupra terenului gestionat de ultimul și

respectiv, exclude dreptul acestuia la revendicarea terenului, precum și lipsa

proprietății asupra căruia înlătură posibilitatea aplicării în speță a dispozițiilor art.

374 alin. (1) Cod civil.

Astfel, instanța de apel a conchis că, la 01 decembrie 2009, data depunerii de

către Corjan Grigorii a cererii privind perfectarea titlului de autentificare a dreptului

deținătorului de teren, Hachi Tudor și Botnari Isidor deja dețineau drepturile de

proprietate, apărut în momentul emiterii titlurilor de proprietate, iar titlul de

autentificare a dreptului deținătorului de teren eliberat ulterior, la 17 februarie 2010,

pe numele lui Corjan Grigore, ar fi fost eliberat în privința unui teren deja deținut cu

drept de proprietate, contrar Legii, acesta urmând a fi anulat. Or, la materialele

cauzei nu a fost anexat, contrar prevederilor art. 122 alin. (1) CPC, un act întocmit

în conformitate cu art. 14 alin. (1) lit. a) și b), art. 16 și art. 18 ale Legii cadastrului

bunurilor imobile, ce ar dovedi că hotarele terenurilor deținute de intimați sunt

depășite de către aceștia și nu corespund titlurilor eliberate pe numele acestora.

Instanța de recurs menționează, însă, că o astfel de soluție rezultă din

nedeterminarea exactă a naturii juridice a litigiului, criteriu, care presupune prin sine

lămurirea completă și certă a situației de fapt sub toate aspectele, mai mult că

concluziile instanței de apel sunt bazate pe o apreciere unilaterală și arbitrară a

materialului probator, fapt ce vine în contradicție cu normele de drept procedural.

În conformitate cu art. 118 alin. (3) CPC, circumstanțele care au importanță

pentru soluționarea justă a pricinii sunt determinate definitiv de instanța

judecătorească pornind de la pretențiile și obiecțiile părților și ale altor participanți

la proces, precum și de la normele de drept material și procedural ce urmează a fi

aplicate.

Iar, în conformitate cu art. 373 alin. (1) și (2) CPC, instanța de apel verifică,

în limitele cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor înaintate, legalitatea și

temeinicia hotărârii atacate în ceea ce privește constatarea circumstanțelor de fapt și

aplicarea legii în primă instanță; instanța de apel verifică circumstanțele și

raporturile juridice stabilite în hotărârea primei instanțe, precum și cele care nu au

6

fost stabilite, dar care au importanță pentru soluționarea pricinii, apreciază probele

din dosar și cele prezentate suplimentar în instanță de apel de către participanții la

proces.

Reieșind din limitele judecării apelului consfințite în norma enunțată, instanța

de recurs reține că contrar acestor prevederi, instanța de apel judecând apelul a trecut

în mod superficial asupra circumstanțelor pricinii, referindu-se doar la susținerile

intimatului și probelor prezentate de ultimul, fără a examina legalitatea și temeinicia

hotărârii supusă apelului sub toate aspectele, în raport cu regulile și legislația ce

guvernează litigiul în cauză.

Astfel, adoptând soluția dată, instanța de apel nu a ținut cont de faptul că drept

temei de respingere a acțiunii a fost că, Corjan Grigore nu a prezentat decizia nr.

14/9 din 29 octombrie 1993 emisă de Primăria satului Pitușca care ar confirma

atribuirea lui Corjan Grigore terenul cu suprafața de 0,97 ha și că la eliberarea titlului

de autentificare la 17 februarie 2010 pe numele lui Corjan Grigore pe terenul cu

suprafața de 0,97 ha de către reprezentanții Primăriei satului Pitușca nu s-au efectuat

măsurările terenului și nu s-au întocmit acte de constatare a hotarelor acestui teren.

În acest sens, se va remarca că unul din argumentele, asupra cărui a insistat

Corjan Grigore pe parcursul judecării cauzei în instanțele ierarhic inferioare este

faptul că în baza deciziei Primăriei satului Pitușca, raionul Călărași nr. 14/9 din

29 octombrie 1993, i-a fost repartizat în proprietate terenul cu suprafața de 0,97 ha,

amplasat în extravilanul satului Pitușca, raionul Călărași, trecut în Registrul

cadastral al deținătorilor de teren sub nr. 228 din 29 octombrie 1993, dintre care 0,20

ha fiind ocupat de Hachi Tudor și 0,15 ha de Botnari Marina, iar titlul de

autentificare a dreptului deținătorului de teren fiindu-i eliberat la 17 februarie 2010,

înregistrat cu nr. cadastral XXXX, la 25 februarie 2010, și care a fost anulat,

încălcându-i-se dreptul de proprietate.

Instanța de apel, însă, fără a intra în esența acestui argument și fără a supune

verificării argumentul dat în raport cu prevederile legale sub imperiul căror urmează

a fi judecat prezentul litigiu a constatat că cererea reclamantului, Corjan Grigore

urmează a fi respinsă, din motivul că, la materialele cauzei lipsește decizia Primăriei

satului Pitușca, raionul Călărași nr. 14/9, prin care lui Corjan Grigore i-a fost

repartizat în proprietate terenul cu suprafața de 0,97 ha, amplasat în extravilanul

satului Pitușca, raionul Călărași și că dânsul nu se regăsește în dispoziția Primarului

satului Pitușca nr. 42 din 11 decembrie 2001 și în procesul-verbal al ședinței

Comisiei Financiare nr. 10 din 11 decembrie 2001.

Pe când prin răspunsul Primăriei satului Pitușca nr. 270 din 30 decembrie

2009 se confirmă cu certitudine că, din cauza unor erori, lipsește nr. de înregistrare

228 după Corjan Grigore, deși s-a decis perfectarea titlului de autentificare a

dreptului deținătorului de teren cu nr. cadastral XXXX, atribuindu-i-se cotele

echivalente de teren cu suprafața de 0,97 ha (f.d. 40-45), fapt constatat și de către

instanțele inferioare, în conținutul hotărârilor adoptate.

Instanța de apel, cât și prima instanță au stabilit cu certitudine că, prin

răspunsul Primăriei satului Pitușca nr. 270 din 30 decembrie 2009, la cererea lui

Corjan Grigore, privind eliberarea titlului de autentificare a dreptului deținătorului

de teren, s-a decis pregătirea documentelor pentru perfectarea acestuia, cu suprafața

de 0,97 ha, pe care-l ocupă și îl prelucrează în temeiul deciziei nr. 14/9 din

7

29 octombrie 1993 (f.d. 53), dar în mod pripit au respins acțiunea inițială, cu toate

că, decizia nr. 14/9 din 29 octombrie 1993 nu a fost contestată și/sau anulată la

momentul examinării cauzei, aceasta din urmă producând efecte juridice.

Deși, instanțele de judecată au reținut și faptul că, potrivit planului din titlurile

de autentificare a dreptului deținătorului de teren, terenul cu nr. cadastral XXXX ce

aparține cu drept de proprietate lui Hachi Tudor și terenul cu nr. cadastral XXXX ce

aparține cu drept de proprietate Marinei Botnari, nu sunt adiacente cu terenul cu

numărul cadastral XXXX ce aparține lui Corjan Grigore (f.d.5, 37-38), fapt

confirmat de către ÎS ,,Cadastru”, filiala OCT Călărași, prin referința depusă (f.d.

49), nejustificat au dispus anularea titlului de autentificare a dreptului deținătorului

de teren eliberat lui Corjan Grigore.

Or, titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren, eliberat lui Corjan

Grigore la 17 februarie 2010, în baza deciziei Primăriei satului Pitușca nr. 14/9 din

29 octombrie 1993, care reprezintă un act valabil emis de autoritatea publică locală,

la caz, Primăria satului Pitușca, raionul Călărași, unica care deține dreptul de

dispoziție asupra terenurilor ce-i aparțin, denotă că a fost adoptat în temeiul Legii și

conferă lui Corjan Grigore, dreptul de proprietate asupra terenului agricol din

extravilan.

La acest segment se evidențiază că, instanța de apel, judecând apelul, nu a dat

apreciere argumentelor din cererea de apel a recurentului-apelant Corjan Grigore, la

care face trimitere, și anume, că nu au fost prezentate dosarele cadastrale ale lui

Hachi Tudor și Marinei Botnari, care ar infirma/confirma contrapunerea terenurilor,

precum și elucida situația referitoare la suprafețele, hotarele terenurilor aflate în

proprietatea lor și actele de stabilire a hotarelor sectoarelor de teren, s-au instanța de

apel urma să verifice probele din dosar și cele invocate de participanții la proces,

motiv din care instanța de recurs este în imposibilitate de a verifica legalitatea

deciziei supuse recursului, inclusiv și a actelor, nulitatea cărora se solicită.

Aici, se învederează că și din procesul- verbal al ședinței de judecată în prima

instanță și cel al instanței de apel nu rezultă că, dosarele cadastrale au fost solicitate

de la organul cadastral și/sau examinate.

La fel, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție consideră că, nu-i poate fi imputată în prezenta speță, lui Corjan

Grigore, omisiunile comise de autoritatea publică locală, la înregistrarea primară-

masivă din 11 ianuarie 2002, or, Primăria satului Pitușca prin răspunsurile adresate

lui Corjan Grigore, precum și prin declarațiile inginerului cadastral din cadrul

Primăriei satului Pitușca, Cumpănă Larisa (f.d. 8-9, 44,-45, 52, 140), nu neagă că

lui Corjan Grigore i-a fost atribuită cota de teren din extravilan cu suprafața de 0,97

ha, circumstanță care este suficientă pentru a considera că, nu s-au constatat încălcări

la eliberarea/adoptarea titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren.

Astfel, argumentul instanței precum că, Corjan Grigore nu se regăsește în lista

persoanelor căruia i-a fost repartizat terenul, la ședința Comisiei Financiare din 11

decembrie 2001, nu poate fi reținut, or, decizia nr. 14/9 din 29 octombrie 1993 emisă

de Primăria satului Pitușca denotă contrariul.

Totodată, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că instanțele judecătorești nu au dat apreciere

explicațiilor lui Corjan Grigore oferite la examinarea cauzei în prima instanță vis-a-

8

vis de faptul că, până la 17 februarie 2010, dânsul în perioada anilor 1995 – 2010 a

prelucrat și a achitat impozitul funciar pentru terenul cu suprafața de 0,97 ha, în

regiunea ,,Păscăloaia”, pentru care nu deținea titlul de autentificare a dreptului

deținătorului de teren, iar în anul 2010 terenul menționat, a fost preluat la pretențiile

unei persoane, motiv pentru care s-a adresat Primăriei satului Pitușca, care la rândul

său, a atribuit lotul de teren litigios, cu toate că indisolubil la caz, urma a fi reținut

acest aspect. (f.d. 61-62)

Prin urmare, aceste circumstanțe au rămas fără o apreciere adecvată de către

instanțele de judecată, deși urmau a fi verificate și analizate minuțios întru

soluționarea corectă a litigiului.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție conchide că instanța de apel anulând titlul de autentificare a

dreptului deținătorului de teren, la lipsit pe Corjan Grigore de dreptul de proprietate

asupra bunului imobil (terenul agricol extravilan), intabulat în extrasul din Registrul

bunurilor imobile, în baza titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren

nr. 2534113401 din 17 februarie 2010.

Însă, instanța de apel, reieșind din natura juridică a litigiului, urma să verifice

dacă chestiunea care trebuie examinată în circumstanțele speței, per ansamblu,

ofereau recurentului un drept asupra unui interes material protejat de art.1 al

Protocolului nr. 1 la CEDO (a se vedea: Iatridis v. Grecia, [GC], nr. 31107/96;

Beyeler v. Italia [GC], nr. 33202/96, §100, ECHR 2000-I; Broniowski v. Polonia

[GC], nr. 31443/96, §129, ECHR 2004-V; și Anheuser-Busch Inc. v. Portugalia

[GC], nr. 73049/01, §63, ECHR 2007...).

Astfel, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, care

este unicul organ împuternicit de a trata dispozițiile Convenției pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, noțiunea de “speranță legitimă”

este asimilată noțiunii de “bun”, acesteia fiindu-i acordată protecția oferită de art. 1

din Primul Protocolul adițional la Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și

a Libertăților Fundamentale și este tratată drept una din componentele dreptului de

proprietate garantat atât de art. 1 al Convenției, cât și de Constituția Republicii

Moldova.

Art. 1 din Primul Protocolul adițional la Convenția pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale prevede că orice persoană fizică

sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de

proprietatea sa decât pentru cauză de utilitate publică și în condițiile prevăzute de

lege și de principiile generale ale dreptului internațional.

Conform art. 46 alin. (1) și (2) din Constituția RM, statul ocrotește

proprietatea și aceasta nu poate fi folosită în detrimentul drepturilor, libertăților și

demnității omului. Dreptul de proprietate privată este garantat și nimeni nu poate

pune careva obstacole proprietarului pentru folosirea proprietății sale.

Conform art. 315 alin. (1) din Codul civil, proprietarul are drept de posesiune,

de folosință și de dispoziție asupra bunului, iar conform art.316 alin. (1) și (2) din

Codul civil, proprietatea este, în condițiile legii, inviolabilă. Dreptul de proprietate

este garantat. Nimeni nu poate fi silit a ceda proprietatea sa, afară numai pentru cauză

de utilitate publică pentru o dreaptă și prealabilă despăgubire. Exproprierea se

efectuează în condițiile legii.

9

În contextul celor expuse, argumentele invocate de către recurent în cererea

de recurs sunt întemeiate, deoarece reieșind din specificul acțiunii deduse judecății,

precum și în scopul stabilirii temeiniciei sau netemeiniciei pretențiilor, alături de

cele constatate, era indispensabil de a examina cauza în fond și de a verifica cerințele

formulate prin prisma particularităților instituite de Legea cadastrului bunurilor

imobile, Codul funciar și Codul civil.

Ca urmare, în sensul art. 6 alin. (1) al Convenției, instanța de recurs ține să

menționeze că instanțele de judecată, trebuie, să indice cu suficientă claritate

motivele pe care-și întemeiază hotărârile, iar având în vedere caracterul determinant

al concluziilor sale să precizeze noțiunile, ce implică o apreciere a faptelor supuse

cercetării. De asemenea, noțiunea de proces echitabil impune ca instanța de judecată

să nu-și motiveze doar sumar hotărârea sa, ci să examineze efectiv problemele

esențiale care-i sunt supuse aprecierii și să nu se mulțumească de a proba pur și

simplu concluziile uneia dintre părți.

În contextul dat, instanța de recurs reține că cele descrise cert indică la

examinarea superficială a apelului, fără a fi supusă controlului temeinicia și

corectitudinea soluției date de prima instanță prin prisma prevederilor legale.

În speță, prezintă relevanță și faptul că folosirea criteriilor pentru determinarea

corectă a naturii juridice a litigiului dat, reieșind din specificul acestuia, presupune

prin sine lămurirea completă și pe bază de dovezi certe a situației de fapt, care, este

diferită de la caz la caz.

Sub aspectul celor relatate se constată că soluția instanței de apel nu conține o

argumentare clară din care să rezulte procesul deliberării și adoptării soluției la care

s-a ajuns, astfel instanța de recurs fiind în imposibilitate să exercite controlul judiciar

asupra unei asemenea soluții și să verifice temeinicia și legalitatea hotărârii atacate

cu privire la oricare dintre motivele prevăzute de lege.

Distinct de cele mai sus arătate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că decizia instanței de

apel urmează a fi casată cu remiterea cauzei spre rejudecare în fond în instanța de

apel.

La rejudecarea pricinii instanța de apel urmează să țină cont de cele

menționate și rejudecând pricina, să emită o hotărâre întemeiată și legală.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c), art. 445 alin. (3) CPC, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se admite recursul declarat de către Corjan Grigore.

Se casează integral decizia Curții de Apel Chișinău din 27 aprilie 2017, în

cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Corjan Grigore împotriva

lui Hachi Tudor și Botnari Marina cu privire la revendicarea terenului agricol,

înlăturarea obstacolelor în folosirea terenului și repararea prejudiciului material cu

titlu de venit ratat, precum și la cererea reconvențională depusă de Hachi Tudor și

Botnari Marina împotriva lui Corjan Grigore, Primăria satului Pitușca, raionul

Călărași, intervenient accesoriu, Oficiul Cadastral Teritorial Călărași, filiala

Întreprinderii de Stat ,,Cadastru” cu privire la declararea nulității titlului de

10

autentificare a dreptului deținătorului de teren, radierea din Registrul bunurilor

imobile a dreptului de proprietate asupra terenului agricol, cu remiterea cauzei spre

rejudecare în fond la Curtea de Apel Chișinău, de un alt complet de judecată.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Ala Cobăneanu

Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

Tamara Chișca-Doneva

11