2ra-2248/17 — cu privire la recunoașterea dreptului de proprietate asupra 1-2 cotă parte din bunurile imobile, anularea contractului de vânzare - cumpărare

Dosarul nr. 2ra-2248/17

Instanța de fond: Judecătoria Anenii Noi – M. Chiperi

Instanța de apel: CA Chișinău – A. Minciuna, V. Sîrbu, V. Mihaila

Î N C H E I E R E

20 decembrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova,

judecători Iurie Bejenaru, Maria Ghervas,

examinând recursul declarat de către Vitalie Angheni,

în cauza civilă la acțiunea lui Vitalie Angheni împotriva Svetlanei Mamaliga,

lui Eduard Bondac și Anastasiei Bondac cu privire la recunoașterea dreptului de

proprietate asupra ½ cotă – parte din bunurile imobile și anularea în parte a

contactului de vânzare – cumpărare,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din data de 20 septembrie 2017,

prin care s-a admis apelul declarat de către Eduard Bondac și Anastasia Bondac, s-a

casat hotărârea Judecătoriei Anenii Noi din data de 27 aprilie 2017, cu emiterea unei

noi hotărâri privind respingerea acțiunii,

C O N S T A T Ă:

Vitalie Angheni la data de 25 mai 2015 s-a adresat cu cerere de chemare în

judecată, cu concretizările ulterioare, împotriva Svetlanei Mamaliga (anterior

Pușcașu), lui Eduard Bondac și Anastasiei Bondac cu privire la recunoașterea

dreptului de proprietate asupra ½ cotă – parte din bunul imobil format din: teren

pentru construcții cu numărul cadastral xxxxx, cu suprafață totală de 0,0719 ha,

construcție cu numărul cadastral xxxxx, cu suprafața de 136,8 m.p., construcție

accesorie cu numărul cadastral xxxxx, cu suprafața de 13,3 m.p., construcție

accesorie cu numărul cadastral xxxxx, cu suprafața de 12,9 m.p., construcție – garaj

cu numărul cadastral xxxxx, cu suprafața de 20,5 m.p., situate în s. xxxxx, r-nul

xxxxx, anularea contactului de vânzare – cumpărare nr. 11768 din data de 16 iunie

2016 încheiat între Svetlana Mamaliga și Eduard Bondac, Anastasia Bondac în partea

înstrăinării ½ cotă parte cei aparține cu drept de proprietate. ( f.d. 3-4, 82-84, vol.I)

În motivarea cererii reclamantul a indicat, că începând cu anul 2008 acesta s-a

aflat în relații de concubinaj cu Svetlana Mamaliga, locuind în Israel. Din relația lor

la 27 mai 2009 s-a născut fiul Corneliu, după nașterea căruia, Svetlana Mamaliga,

aflându-se în concediu pentru îngrijirea copilului, a revenit în țară. Menționează, că

1

revenind în țară pârâta locuia împreună cu fiul în apartamentul lui din or. Hîncești, iar

el îi întreținea material.

În anul 2013, venind în concediu și având intenții de a oficializa relația cu

Svetlana Mamaliga, a cumpărat o casă în s. xxxxx, r-nul xxxxx. Toate negocierile

referitor la prețul casei au avut loc între el și proprietarul casei prin intermediul

internetului, înțelegându-se la încheierea unui contract de vânzare-cumpărare a casei

de locuit la prețul de 26 000 euro.

Inițial în luna iunie 2013 în scopul procurării casei de locuit a transmis, prin

intermediul concubinei Svetlanei Mamaliga, suma de 6 000 euro în calitate de avans

lui Iurie Nanu, fiul proprietarului casei Eugenia Nanu. Ulterior, la data de 03

septembrie 2013 a depus suma de 19 500 euro pe contul lui Iurie Nanu, deschis la

filiala BC „Moldindconbank” SA, iar restul 500 euro i-a transmis a 2 zi.

Prin contractul de vânzare-cumpărare a imobilului din 03 septembrie 2013,

încheiat între Eugenia Nanu, reprezentată de fiul acesteia Iurie Nanu și Svetlana

Mamaliga, proprietarul casei de locuit, terenului aferent și altor construcții accesorii

situate pe acest teren din s. xxxxx, r-nul xxxxx a devenit Svetlana Mamaliga.

După încheierea contractului, dânsul a plecat iarăși la muncă peste hotare, în

Israel. Având intenția de a se transfera definitiv cu traiul în casa din s. xxxxx, i-a

expediat concubinei o procură generală cu nr.16/07 din 25 mai 2014, prin care a

împuternicit – o pe Svetlana Mamaliga să vândă apartamentul nr.18 din str. xxxxx,

or. xxxxx.

La data de 12 octombrie 2014 a lăsat concubinei suma de 4 000 lei, pentru a

perfecta actele pe casa de locuit din s. xxxxx, r-nul xxxxx pe numele său.

La 17 aprilie 2015 revenind în Republica Moldova, nu a găsit pe nimeni în

apartamentul din or. xxxxx, iar de la vecini a aflat că apartamentul este vândut și

concubina lui de mult timp nu mai locuiește în apartamentul respectiv. Deplasându-se

la casa din s. xxxxx, r-nul xxxxx, iarăși nu a găsit pe nimeni, găsind doar o notificare

de BC „Moldova- Agroindbank” SA, prin care se solicita achitarea creditului în mod

de urgență. Astfel, pentru a nu-și pierde dreptul de proprietate asupra casei, a achitat

personal la 15 mai 2015 datoria față de BC „Moldova - Agroindbank” SA, care se

confirmă prin ordinele de plată.

Menționează, că toate încercările de a o găsi pe Svetlana Mamaliga s-au soldat

cu eșec. De la părinții ei a aflat că ea s-a căsătorit, că a plecat peste hotare, iar copilul

1-a lăsat în grija lor.

Mai indică, că la data de 16 iunie 2015 între Svetlana Mamaliga și Eduard

Bondac și Anastasia Bondac a fost încheiat contactul de vânzare – cumpărare nr.

11768, obiectul contractului fiind bunul imobil format din: teren pentru construcții cu

numărul cadastral xxxxx, cu suprafață totală de 0,0719 ha, construcție cu numărul

cadastral xxxxx, cu suprafața de 136,8 m.p., construcție accesorie cu numărul

cadastral xxxxx, cu suprafața de 13,3 m.p., construcție accesorie cu numărul cadastral

xxxxx, cu suprafața de 12,9 m.p., construcție – garaj cu numărul cadastral xxxxx, cu

suprafața de 20,5 m.p., situate în s. xxxxx, r-nul xxxxx.

Reclamantul solicită să-i fi recunoscut dreptul de proprietate asupra ½ cotă -

parte din bunul imobil, ori acesta a fost procurat în perioada aflării în relații de

2

concubinaj cu Svetlana Mamaliga din sursele financiare proprii. Totodată, urmează a

fi anulat și contractul de vânzare-cumpărare nr. 11768 din 16 iunie 2015, în partea

înstrăinării a ½ cotă parte, care constituie proprietatea sa în temeiul prevederilor

art.220 din Cod Civil.

Prin hotărârea Judecătoriei Anenii Noi din 27 aprilie 2017 acțiunea a fost

admisă. S-a anulat contractul de vânzare - cumpărare nr.11768 din 16 iunie 2015,

încheiat între Svetlana Pușcașu și Eduard Bondac, Anastasia Bondac, în partea

înstrăinării a ½ cotă parte din imobilul cu numărul cadastral xxxxx – terenul cu

suprafața de 0,0719 ha, casa de locuit cu numărul cadastral xxxxx, cu suprafața totală

de 136,8 m.p., construcție accesorie cu numărul cadastral xxxxx, cu suprafața de 13,3

m.p., construcție accesorie cu numărul cadastral xxxxx, cu suprafața de 12,9 m.p.,

construcție-garaj cu numărul cadastral xxxxx, cu suprafața de 20,5 m.p., toate situate

în s. xxxxx, r-nul xxxxx. S-a recunoscut dreptul de proprietate reclamantului Vitalie

Angheni asupra la ½ cotă parte din imobilul cu numărul cadastral xxxxx, cu suprafața

totală de 136,8 m.p., construcție accesorie cu numărul cadastral xxxxx, cu suprafața

de 13,3 m.p., construcție accesorie cu numărul cadastral xxxxx, cu suprafața de 12,9

m.p., construcție-garaj cu numărul cadastral xxxxx, cu suprafața de 20,5 m.p., toate

situate în s. xxxxx, r-nul xxxxx. ( f.d. 174, 177-184, vol.I)

Curtea de Apel Chișinău prin decizia din data de 20 septembrie 2017 a admis

apelul declarat de către Eduard Bondac și Anastasia Bondac, a casat hotărârea

Judecătoriei Anenii Noi din data de 27 aprilie 2017, a emis o hotărârea nouă, prin

care a respins ca fiind neîntemeiată cererea de chemare în judecată. ( f.d. 220, 221-

235, vol.I)

Invocând ilegalitatea deciziei instanței de apel, la data de 30 octombrie 2017

Vitalie Angheni a contestat - o cu recurs, solicitând admiterea recursului casarea

deciziei instanței de apel cu menținerea hotărârii primei instanțe. ( f.d. 2-6, vol.II)

În motivarea recursului recurentul a indicat, că instanța de apel nu a aplicat

legea care urma să fie aplicată, interpretând eronat normele de drept material, ori

dreptul de proprietate asupra bunului imobil aflat în litigiu a fost dobândit de către

Svetlana Mamaliga în perioada de concubinaj cu acesta și din sursele exclusive ale

acestuia. Argumentul instanței de apel precum că acesta dispune doar de dreptul de a

solicita plata unei compensații bănești egală cu contribuția adusă la îmbunătățirea

imobilului vine în contradicție cu circumstanțele cauzei, ori bunul imobil a fost

procurat din sursele sale financiare, respectiv contribuția acestuia constituie însuși

valoarea bunului imobil. De asemenea, nu-și găsește confirmare nici ipoteza instanței

de apel, precum că după revenirea Svetlanei Mamaliga în țară, aceștia s-au aflat în

concubinaj, ori părțile nu au infirmat acest fapt, mai mult ca atât, la materialele

dosarului sunt probe, prin care se confirmă că acesta chiar și după încheierea

contractului de vânzare – cumpărare transfera pe numele Svetlanei Mamaliga bani

pentru întreținerea acesteia.

La data de 06 decembrie 2017 Eduard Bondac și Anastasia Bondac au depus

referință la cererea de recurs înaintată de către Vitalie Angheni, prin care au solicitat

respingerea recursului ca fiind inadmisibil. ( f.d. 11-13, vol.II)

3

În conformitate cu art. 434 alin. 1) CPC recursul se declară în termen de 2 luni

de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Materialele cauzei atestă că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la

20 septembrie 2017, recursul declarat de către Vitalie Angheni la data de 30

octombrie 2017 este depus în termen.

Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele

pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia, că recursul declarat de către Vitalie

Angheni este inadmisibil din următoarele considerente.

Verificând motivele de casare, invocate în recurs completul Colegiului atestă,

că recurentul indică argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanța de apel a

apreciat înscrisurile probatorii și a constatat circumstanțele cauzei. Nu pot fi reținute

ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de reaprecierea probelor,

fapt inadmisibil în recurs.

Potrivit regulilor din Secțiunea a 2-a din Capitolul XXXVIII CPC, instanța de

recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel.

Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și

concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Recursul exercitat conform secțiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea deciziei,

dar nu și temeinicia în fapt.

Astfel, completul Colegiului constată, că argumentele invocate în recurs nu pot

constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în cele expres

stabilite la art. 432, al. 2, 3 și 4 CPC.

Potrivit prevederilor art. 432 al.1 CPC părțile și alți participanți la proces sunt în

drept să declarare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea

eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procesual.

Aliniatele 2 și 3 ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau

aplicate eronat, iar alin. 4 stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la

alin. 3 constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.

432 al. 2, 3 și 4.

Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să

fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să

posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursul

declarat de către Vitalie Angheni asemenea aspecte nu se regăsesc.

4

În speță, completul Colegiului menționează, că recursul în cauză conține obiecții

de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de apel,

primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în

care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, se reține că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei

de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea

eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa cum formal

invocă recurentul și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Din considerentele menționate instanța de recurs ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de către Vitalie Angheni inadmisibil.

Conform celor expuse, în temeiul art. 270, 431 alin. 1, 433, lit. a), 440 CPC,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

D I S P U N E :

Recursul, declarat de către Vitalie Angheni, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

judecători Iurie Bejenaru

Maria Ghervas

5