2ri-394/17 — validarea popririi

2ri-394/17 — validarea popririi (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Dosarul nr. 2ri-394/17

Instanța de insolvabilitate: Curtea de Apel Comrat (jud. Șt. Starciuc)

D E C I Z I E

13 decembrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tatiana Vieru

Judecători Iuliana Oprea

Mariana Pitic

Nicolae Craiu

Oleg Sternioală

examinând recursul declarat de administratorul insolvabilității Societății cu

Răspundere Limitată „Titanconstruct.Com”, în proces de insolvabilitate-Ivan Terzi,

în cauza la cererea administratorului insolvabilității Societății cu Răspundere

Limitată „Titanconstruct.Com”, în proces de insolvabilitate-Ivan Terzi împotriva lui

Gheorghi Chioroglo cu privire la validarea popririi,

împotriva hotărârii din 06 septembrie 2017 a Curții de Apel Comrat,

c o n s t a t ă:

La 10 iulie 2017, administratorul insolvabilității SRL „Titanconstruct.Com”, în

proces de insolvabilitate-Ivan Terzi a depus în instanța de insolvabilitate, cerere

împotriva lui Gheorghi Chioroglo solicitând validarea popririi cu încasarea de la

Gheorghi Chioroglo a sumei de 40000 lei în beneficiul SRL „Titanconstruct.Com”,

în proces de insolvabilitate.

În motivarea cererii, administratorul insolvabilității a invocat că Gheorghi

Chioroglo și SRL „Titanconstruct.Com” s-au aflat în raporturi juridice-civile.

Menționează că, din informația eliberată de BC „FinComBank” SA, filiala

Comrat, din 15 iunie 2017, a aflat că în perioada 10 octombrie 2011-30 decembrie

2011, Gheorghi Chioroglo a primit personal de pe contul curent al SRL

„Titanconstruct.Com” suma de 40000 lei. În actele contabile ale SRL

„Titanconstruct.Com” lipsesc confirmări precum că această sumă ar fi fost introdusă

ulterior în casa societății de către Gheorghi Chioroglo.

Precizează că, adresările sale atât în formă scrisă, cât și în formă verbală către

Gheorghi Chioroglo de a-i transmite confirmări referitor la faptul că suma de 40000

lei primită de la contul curent al SRL „Titanconstruct.Com” a fost introdusă ulterior

în casa acesteia, au fost ignorate.

Susține că, circumstanțele expuse denotă că Gheorghi Chioroglo are o datorie

față de SRL „Titanconstruct.Com” în sumă de 40000 lei.

Declară că, în baza art. 126 alin.(2) al Legii insolvabilității a expediat la 22

iunie 2017 în adresa lui Gheorghi Chioroglo o somație, recepționată la 26 iunie 2017,

însă cerințele expuse au rămas fără executare.

1

Prin hotărârea din 06 septembrie 2017 a Curții de Apel Comrat s-a respins ca

neîntemeiată cererea administratorului insolvabilității SRL „Titanconstruct.Com”,

în proces de insolvabilitate-Ivan Terzi împotriva lui Gheorghi Chioroglo cu privire

la validarea popririi în sumă de 40000 lei; s-a desființat poprirea SRL

„Titanconstruct.Com”, în proces de insolvabilitate, față de Gheorghi Chioroglo.

La 21 septembrie 2017, prin intermediul poștei electronice (f.d.42)

administratorul insolvabilității SRL „Titanconstruct.Com”, în proces de

insolvabilitate-Ivan Terzi a declarat recurs împotriva hotărârii din 06 septembrie

2017 a Curții de Apel Comrat, solicitând casarea acesteia, cu pronunțarea unei noi

hotărâri de validarea a popririi cu încasarea de la Gheorghi Chioroglo a sumei de

40000 lei în beneficiul SRL „Titanconstruct.Com”, în proces de insolvabilitate.

În motivarea recursului s-a invocat că instanța de insolvabilitate nu a aplicat și

a ignorat art. 7 alin.(2) al Legii contabilității nr. 113 din 27 aprilie 2007, conform

căruia entitatea este obligată să țină contabilitatea și să întocmească situațiile

financiare în modul prevăzut de prezenta lege, de standardele de contabilitate, de

planul de conturi contabile și de alte acte normative aprobate în conformitate cu

art.11 alin.(2) lit. a). Or, din materialele cauzei este evident că organele de conducere

ale SRL „Titanconstruct.Com” nu au dus evidența contabilă din primăvara anului

2015.

Opinează că, instanța de insolvabilitate nu a luat în considerare că în baza art.

13 alin. (1) lit. a) al Legii contabilității, răspunderea pentru ținerea contabilității și

raportarea financiară revine conducerii (organului executiv) – în entitatea cu

răspundere limitată. Or, Edgar Chioroglo, contrar prevederilor art. 13 alin.(2) al

Legii contabilității, nu a organizat și nu a asigurat ținerea contabilității în mod

continuu din momentul înregistrării până la lichidarea entității. În consecință, la SRL

„Titanconstruct.Com” lipsesc actele ce confirmă intrarea banilor în casa societății.

Indică recurentul că, instanța de insolvabilitate nu a aplicat prevederile art. 43

alin.(3) al Legii contabilității, conform cărora răspunderea pentru organizarea

păstrării și integritatea documentelor contabile o poartă conducătorul entității și nu

administratorul insolvabilității. Instanța de insolvabilitate nu a luat în considerare că,

art. 43 alin.(6) al Legii contabilității prevede că în cazul pierderii, sustragerii sau

distrugerii documentelor contabile, conducătorul entității este obligat să le

restabilească în termen de până la 2 luni, începând cu data constatării faptului

respectiv. Faptul sustragerii a fost depistat de colaboratorii poliției Ceadîr-Lunga în

august 2015, însă procesul de insolvabilitate în privința SRL „Titanconstruct.Com”

a fost intentat la 26 februarie 2016. A fost suficient timp pentru restabilirea actelor,

însă conducerea societății nu a întreprins nici o măsură de restabilire până la

intentarea procesului de insolvabilitate și nici după intentarea procesului de

insolvabilitate. În opinia sa, toate acestea s-au făcut întru acoperirea faptului primirii

banilor cash de către conducerea societății și alți lucrători de la contul societății, cu

ulterioara atribuire.

Menționează recurentul că, instanța de insolvabilitate, cu încălcarea art. 6

CEDO, a pus pe seama administratorului insolvabilității obligația de a confirma că

Gheorghi Chioroglo și-a atribuit 40000 lei, suma primită cash de la societate, în

privința cărora lipsesc confirmări că ar fi intrat în casa societății.

Susține că, instanța de insolvabilitate a interpretat eronat prevederile art. 126

alin.(1) al Legii insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012, or, înscrisurile prezentate

2

confirmă primirea sumei de 40000 lei în perioada 10 octombrie 2011-30 decembrie

2011 de către Gheorghi Chioroglo de la contul curent al societății.

Remarcă că, Gheorghi Chioroglo nu doar că nu a întreprins unele măsuri întru

restabilirea actelor contabile, dar a și creat obstacole, despre ce a informat instanța

în rapoartele sale și în cererea privind tragerea la răspundere subsidiară a organelor

de conducere ale SRL „Titanconstruct.Com”.

Afirmă că, din materialele primite de la Inspectoratul Fiscal de Stat al UTA

Găgăuzia, este evident că în perioada 28 mai 2010-07 februarie 2014, nu au intrat în

casa societății anumite mijloace bănești de la Gheorghi Chioroglo. Astfel, nu doar

că Gheorghi Chioroglo a ignorat somația expediată prin intermediul oficiului poștal,

dar nici nu s-a folosit de dreptul său conform art. 126 alin.(10) al Legii

insolvabilității.

Consideră că, instanța de insolvabilitate a interpretat eronat prevederile art. 117

alin.(1) Cod de procedură civilă și nu a aplicat prevederile art. 117 alin.(2), (3) Cod

de procedură civilă. Probele prezentate au fost obținute în modul prevăzut de lege,

veridicitatea lor este confirmată de persoane împuternicite ale BC „FinComBank”

SA și nu pot fi puse la îndoială, iar Gheorghi Chioroglo nu a infirmat informația

dată. În conformitate cu art. 123 alin.(6) Cod de procedură civilă, faptele invocate

de una din parți nu trebuie dovedite în măsura în care cealaltă parte nu le-a negat.

La fel, instanța de insolvabilitate a interpretat eronat prevederile art. 118 alin.(1) Cod

de procedură civilă, deoarece a prezentat înscrisuri ce confirmă cerințele sale, iar

Gheorghi Chioroglo nu a prezentat nimic și nici nu s-a prezentat în cadrul ședinței

de judecată, fiind înștiințat legal despre data și ora ședinței de judecată și a primit

copia cererii cu anexele. Instanța de insolvabilitate a ignorat prevederile art. 118

alin.(4) și art.123 alin.(6) Cod de procedură civilă.

Conform art.8 alin.(1) al Legii insolvabilității, nr.149 din 29 iunie 2012,

hotărârile și încheierile instanței de insolvabilitate pot fi atacate cu recurs în termen

de 15 zile calendaristice din data pronunțării și numai în cazurile prevăzute expres

de prezenta lege.

Instanța de insolvabilitate a adoptat hotărârea contestată la data de 06

septembrie 2017, iar administratorului insolvabilității SRL „Titanconstruct.Com”,

în proces de insolvabilitate-Ivan Terzi a declarat recurs la data de 21 septembrie

2017, prin intermediul poștei electronice (f.d.42), ceea ce denotă că recursul este în

termen.

În conformitate cu art. 444 Cod de procedură civilă, recursul se examinează

fără înștiințarea participanților la proces.

Studiind materialele dosarului prin prisma argumentelor invocate în recurs,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție va admite recursul declarat de administratorul insolvabilității SRL

„Titanconstruct.Com”, în proces de insolvabilitate-Ivan Terzi, cu casarea hotărârii

contestate și trimiterea cauzei spre rejudecare în instanța de insolvabilitate, din

următoarele motive.

În conformitate cu art. 445 alin.(1) lit. c) Cod de procedură civilă, instanța, după

ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia

instanței de apel și să trimită pricina spre rejudecare în instanța de apel în toate

cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

Conform art. 1 alin.(4) al Legii insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012,

procesul de insolvabilitate se desfășoară în conformitate cu prevederile Codului de

3

procedură civilă și cu cele ale prezentei legi.

Din materialele cauzei rezultă că prin încheierea din 06 ianuarie 2016 a Curții

de Apel Comrat a fost admisă spre examinare cererea introductivă depusă de SC

„Ataival Service” SRL cu privire la intentarea procesului de insolvabilitate în

privința SRL „Titanconstruct.Com”.

Prin hotărârea din 26 februarie 2016 a Curții de Apel Comrat a fost constată

insolvabilitatea SRL „Titanconstruct.Com” și a fost intentat procesul de

insolvabilitate în privința SRL „Titanconstruct.Com”.

Conform art. 5 alin.(2) al Legii insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012,

instanța de insolvabilitate dispune de competență exclusivă la judecarea, în cadrul

procesului de insolvabilitate, a litigiilor ce țin de masa debitoare. Dacă partea

interesată invocă existența unui litigiu de drept referitor la masa debitoare, instanța

de insolvabilitate va judeca această cauză într-un proces separat, în procedură

contencioasă, conform Codului de procedură civilă.

Conform art. 66 alin.(1) lit. l) al Legii insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012,

una din atribuțiile principale ale administratorului insolvabilității este colectarea

datoriilor față de debitor și recuperarea silită a bunurilor debitorului aflate în

posesiunea unor terți.

Conform art. 126 alin.(1) al Legii insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012, sunt

supuse urmăririi silite prin poprire mijloacele bănești în numerar și fără numerar, în

monedă națională și în valută străină, titlurile de valoare, alte bunuri mobile

incorporale care sunt datorate debitorului ori sunt deținute în numele său de un terț

sau pe care acesta din urma i le va datora în viitor în temeiul unor raporturi juridice

existente. De asemenea, pot fi poprite bunurile mobile corporale ale debitorului

deținute de un terț în numele lui și creanța cu termen ori sub condiție. În acest caz,

poprirea nu va putea fi executată decât după ajungerea la termen ori de la data

îndeplinirii condiției.

Conform aliniatului al aceluiași articol, poprirea se înființează prin somație a

administratorului insolvabilității/lichidatorului și se comunică terțului menționat la

alin.(1) împreună cu o copie certificată de pe hotărârea de intentare a procedurii de

insolvabilitate/faliment asupra debitorului.

Materialele cauzei atestă că la 22 iunie 2017, administratorul insolvabilității

SRL „Titanconstruct.Com”, în proces de insolvabilitate-Ivan Terzi a expediat în

adresa lui Gheorghi Chioroglo o somație de înființare a popririi pe suma de 40000

lei, recepționată de către Gheorghi Chioroglo la 26 iunie 2016, conform avizului de

recepție (anexat în copie f.d.6).

Conform art. 126 alin.(9) al Legii insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012,

dacă terțul poprit nu-și îndeplinește obligațiile ce îi revin pentru efectuarea popririi,

administratorul insolvabilității/lichidatorul, în cel mult o lună de la data la care terțul

poprit trebuia să consemneze ori să plătească suma datorată, poate sesiza instanța de

insolvabilitate în vederea validării popririi.

Astfel, prin cererea depusă la 10 iulie 2017 împotriva lui Gheorghi Chioroglo,

administratorul insolvabilității SRL „Titanconstruct.Com”, în proces de

insolvabilitate-Ivan Terzi a solicitat validarea popririi cu încasarea de la Gheorghi

Chioroglo a sumei de 40000 lei în beneficiul SRL „Titanconstruct.Com”, în proces

de insolvabilitate (f.d.1).

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție relevă că instanța de insolvabilitate pripit a ajuns la concluzia privind

4

netemeinicia cererii administratorului insolvabilității SRL „Titanconstruct.Com”, în

proces de insolvabilitate-Ivan Terzi cu privire la validarea popririi în sumă de 40000

lei prin hotărârea din 06 septembrie 2017 (f.d.19-22). Instanța de insolvabilitate nu

a elucidat pe deplin circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei.

Colegiul notează că, instanța de insolvabilitate a constatat că suportul

probatoriu prezentat nu confirmă că Gheorghi Ghioroglo ar datora anumite sume

bănești debitorului SRL „Titanconstruct.Com”, în proces de insolvabilitate, în

consecință dispunând desființarea popririi.

La acest capitol, Colegiul relevă că, administratorul insolvabilității a invocat ca

conform informației eliberate de BC „FinComBank” SA, filiala nr.12, din 15 iunie

2017, în perioada 10 octombrie 2011-30 decembrie 2011, Gheorghi Chioroglo a

primit personal de pe contul bancar al SRL „Titanconstruct.Com” suma de 40000

lei. Concomitent specifică că în actele contabile ale SRL „Titanconstruct.Com”

lipsesc confirmări precum că această sumă ar fi fost introdusă ulterior în casa

societății de către Gheorghi Chioroglo.

În această ordine de idei, Colegiul menționează că, instanța de insolvabilitate a

reținut precum că lipsesc probele ce ar confirma apariția obligațiilor față de SRL

„Titanconstruct.Com”, iar informația privind rulajul mijloacelor bănești atestă

activitatea SRL „Titanconstruct.Com” și nu confirmă apariția obligațiilor debitoriale

a lui Gheorghi Chioroglo față de aceasta.

Colegiul remarcă că, este prematură concluzia instanței de insolvabilitate în

acest sens ce rezidă dintr-o examinare superficială a suportului probatoriu, deoarece

informația eliberată de BC „FinComBank” SA în susținerea cererii de validare a

popririi, reținută de instanța de insolvabilitate că fiind o confirmare a activității SRL

„Titanconstruct.Com”, de fapt, reflectă ridicarea banilor cash de la contul curent al

SRL „Titanconstruct.Com” de către anumite persoane în perioada 18 ianuarie 2011-

29 octombrie 2014 și doar la 18 decembrie 2014 a fost înregistrat un venit (f.d.3-4)

și nicidecum nu reflectă activitatea întreprinderii, în condițiile când activitatea

întreprinderii nu presupune doar cheltuieli, ci și venituri.

Mai mult ca atât, informația respectivă are ca titlu „ridicarea banilor de la contul

curent al SRL „Titanconstruct.Com”, dar nu reflectă circulația mijloacelor bănești

ce ține de activitatea integrală a întreprinderii, or, genul de activitate a societății nu

ține de acordarea împrumuturilor.

De asemenea, Colegiul notează că, art. 13 alin.(1), (2) lit.a), f) al Legii

contabilității nr. 113 din 27 aprilie 2007 prevede că răspunderea pentru ținerea

contabilității și raportarea financiară revine: a) conducerii (organului executiv) – în

entitatea cu răspundere limitată; b) partenerilor – în entitatea ai cărei proprietari au

răspundere nelimitată; c) proprietarului – pentru întreprinzătorii individuali; d)

conducătorului entității – în entitățile neprevăzute la lit. a)–c). Persoanele specificate

la alin.(1) sunt obligate să organizeze și să asigure ținerea contabilității în mod

continuu din momentul înregistrării până la lichidarea entității; să asigure

documentarea faptelor economice ale entității și reflectarea acestora în contabilitate.

Recurentul pretinde că, din actele deținute referitor la activitatea SRL

„Titanconstruct.Com” se identifică că ultima nu ține evidență contabilă din

primăvara anului 2015, contrar prevederilor art. 7 alin. (2) al Legii contabilității nr.

113 din 27 aprilie 2007, care statuează că entitatea este obligată să țină contabilitatea

și să întocmească situațiile financiare în modul prevăzut de prezenta lege, de

5

standardele de contabilitate, de planul de conturi contabile și de alte acte normative

aprobate în conformitate cu art.11 alin.(2) lit.a).

Colegiul relevă că, instanța de insolvabilitate nu a verificat sub toate aspectele

circumstanțele ce țin de faptul că în august 2015 actele contabile a SRL

„Titanconstruct.Com” au fost sustrase.

Conform art. 43 alin. (6) al Legii contabilității, în cazul pierderii, sustragerii

sau distrugerii documentelor contabile, conducătorul entității este obligat să le

restabilească în termen de până la 2 luni, începând cu data constatării faptului

respectiv.

Colegiul precizează că, starea de insolvabilitate a SRL „Titanconstruct.Com” a

fost constatată prin hotărârea din 26 februarie 2016 a Curții de Apel Comrat, iar de

la data sustragerii actelor contabile conducătorul entității nu a întreprins anumite

măsuri întru restabilirea actelor contabile până la intentarea procesului de

insolvabilitate, argument invocat și de recurent, care nu a fost combătut.

Un aspect ce urmează a fi verificat la rejudecarea cauzei constituie și valoarea

popririi solicitate, deoarece prin cererea de validare a popririi, cât și prin somația de

înființare a popririi, administratorul insolvabilității SRL „Titanconstruct.Com”

pretinde suma de 40000 lei, care ar fi fost primită de la contul curent al societății de

către Gheorghi Chioroglo în perioada 10 octombrie 2011-30 decembrie 2011.

Astfel, instanța de insolvabilitate urmează să verifice temeinicia sumei de

40000 lei solicitată a fi încasată de la Gheorghi Chioroglo, prin validarea popririi

față de acesta, în raport cu înscrisurile prezentate în acest sens.

Concomitent Colegiul relevă că, instanța de insolvabilitate prin hotărârea

contestată nu a reiterat decât normele ce reglementează poprirea și obligația

solicitantului întru confirmarea cerințelor sale prin probe, generalizând, în final, că

nu au fost prezentate probe precum că terțul poprit Gheorghi Chioroglo ar fi primit

mijloace bănești de la SRL „Titanconstruct.Com” pentru executarea unor obligații,

care nu ar fi fost executate. Însă o apreciere a probelor prezentate, argumentelor

administratorului insolvabilității, instanța de insolvabilitate în actul de dispoziție nu

a efectuat.

De altfel, o obligație în acest sens îi revine instanței și în virtutea prevederilor

art.130 alin.(4), 241 alin.(5) Cod de procedură civilă, conform cărora ca rezultat al

aprecierii probelor, instanța judecătorească este obligată să reflecte în hotărîre

motivele concluziilor sale privind admiterea unor probe și respingerea altor probe,

precum și argumentarea preferinței unor probe față de altele. În motivare se indică:

circumstanțele pricinii, constatate de instanță, probele pe care se întemeiază

concluziile ei privitoare la aceste circumstanțe, argumentele invocate de instanță la

respingerea unor probe, legile de care s-a călăuzit instanța.

Or, în conformitate cu art. 239 Cod de procedură civilă, hotărârea

judecătorească trebuie să fie legală și întemeiată. Instanța își întemeiază hotărârea

numai pe circumstanțele constatate nemijlocit de instanță și pe probele cercetate în

ședință de judecată.

În contextul jurisprudenței CtEDO, pronunțarea de către instanțele

judecătorești a unor hotărâri motivate constituie una dintre garanțiile dreptului

fundamental la un proces echitabil și acesta presupune obligațiunea instanței

judecătorești de a se expune în hotărâri asupra tuturor cerințelor acțiunii, precum și,

argumentelor invocate de către părți întru admiterea sau respingerea acestora (cauza

Garcia Ruiz vs. Spania, hotărîrea din 21 ianuarie 1999, cauza Lebedinschi vs.

6

Republica Moldova din 16 iunie 2015).

Se reține că actul judecătoresc trebuie să corespundă tuturor normelor de drept,

să fie clar, înțeles de părțile implicate în litigiu și să răspundă în mod sigur și expres

la toate cererile și obiecțiile formulate de către părți, ceea ce în speță lipsește.

În consecință, Colegiul reiterează că concluzia instanței de insolvabilitate

trebuie să fie certă pentru ca justițiabilul să cunoască pentru care motiv i s-a respins

pretenția dată, or, la caz în lipsa unui răspuns în raport cu probele prezentate și

circumstanțele invocate de reclamant, pune partea într-o situație incertă rezultând

din cerințele sale în raport cu soluția pe caz.

În consecință, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție conchide că hotărârea instanței de insolvabilitate a fost

emisă cu încălcarea normelor de drept, fiind astfel prezente la caz încălcări ce

afectează însăși substanța dreptului părților la un proces echitabil.

La rejudecarea cauzei, de către instanța de insolvabilitate urmează a fi verificate

circumstanțele enunțate în raport cu probele prezentate și normele de drept relevante

speței, pentru a se determina temeinicia/ netemeinicia cerințelor prin prisma

normelor aplicabile raportului litigios.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că s-a stabilit în mod

cert încălcarea normelor de drept de către instanța de insolvabilitate, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge

la concluzia de a admite recursul, de a casa hotărârea instanței de insolvabilitate, cu

trimiterea cauzei spre rejudecare în instanța de insolvabilitate, în alt complet de

judecată.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) Cod de procedură civilă, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul declarat de administratorul insolvabilității Societății cu

Răspundere Limitată „Titanconstruct.Com”, în proces de insolvabilitate-Ivan Terzi.

Se casează hotărârea din 06 septembrie 2017 a Curții de Apel Comrat, adoptată

în cauza la cererea administratorului insolvabilității Societății cu Răspundere

Limitată „Titanconstruct.Com”, în proces de insolvabilitate-Ivan Terzi împotriva lui

Gheorghi Chioroglo cu privire la validarea popririi, cu trimiterea cauzei spre

rejudecare în instanța de insolvabilitate-Curtea de Apel Comrat, în alt complet de

judecată.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței, judecătorul Tatiana Vieru

Judecători Iuliana Oprea

Mariana Pitic

Nicolae Craiu

Oleg Sternioală

7