2ra-2143/17 — Declararea nulității contractului de donație și recunoașterea dreptului de proprietate

2ra-2143/17 — Declararea nulității contractului de donație și recunoașterea dreptului de proprietate (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Dosar nr. 2ra-2143/17

Prima instanță: Judecătoria Anenii Noi

Judecător: Renata Popescu -Balta

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău

Judecători: Maria Guzun

Natalia Simciuc

Iurie Cotruță

D E C I Z I E

13 decembrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecător: Tatiana Vieru

Judecători: Svetlana Filincova, Oleg Sternioală

Mariana Pitic, Nicolae Craiu

examinând recursul declarat de Untila Ivan,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Untila Ivan împotriva

lui Cuciuc Serghei, cu privire la declararea nulității parțiale a contractului de donație,

recunoașterea dreptului de proprietate și obligarea organului cadastral de a înregistra

dreptul de proprietate,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 30 mai 2017, prin care a fost admis

apelul declarat Cuciuc Serghei, casată integral hotărârea Judecătoriei Anenii Noi din

25 octombrie 2016 cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care cererea de chemare în

judecată depusă de Untila Ivan s-a respins ca nefondată,

c o n s t a t ă:

La 13 ianuarie 2016, Untila Ivan a depus cerere de chemare în judecată împotriva

lui Cuciuc Serghei, cu privire la declararea nulității parțiale a contractului de donație,

recunoașterea dreptului de proprietate și obligarea organului cadastral de a înregistra

dreptul de proprietate.

În motivarea acțiunii a indicat că, la data de 23 iulie 2014, pârâtul Cuciuc Serghei

și mama sa Untila Efrosinia, decedată la xx xxxxx xxxx, au încheiat un contract de

donație cu privire la transmiterea cu titlu gratuit, din patrimoniul donatorului Untila

Efrosinia în patrimoniul donatarului Cuciuc Serghei a imobilului situat în r. xxxxxxxx,

s. xxxxxx, str. xxxxxx, xx, alcătuit din: teren pentru construcții cu suprafața totală de

0.1288 ha, nr. cadastral xxxxxxxxxx; casă de locuit cu suprafața totală de 90,5 m2,

construcție accesorie cu suprafața de 13,9 m2, construcție accesorie cu suprafața de

26,1 m2, construcție accesorie cu suprafața totală de 14,7 m2 și construcția accesorie cu

1

suprafața de 4,2 m2. Ulterior, contractul de donație a fost înregistrat în registrul

bunurilor imobile.

Consideră reclamantul că, contractul de donație este unul ilegal, fiind pasibil de a

fi supus anulării parțiale.

În acest sens a indicat că, Untila Gheorghi și Untila Efrosinia sânt părinții săi, iar

el este succesorul legal al acestora. La xx xxxxxxxx xxxx a decedat tatăl său Untila

Gheorghi.

În urma decesului tatălui Untila Gheorghi, a acceptat moștenirea defunctului

împreună cu mama sa, ce constituie ½ cotă parte din averea succesorală, astfel, mama

sa Untila Efrosinia deținea ¾ din averea succesorală iar lui i-a revenit ¼ cotă parte din

această avere.

Conform certificatului de moștenitor nr. xxxxx și certificatul privind dreptul de

proprietate nr. xxxx din xx xxxxx xxxx, eliberate de notarul de xxxxxxx xxxxxx și

înregistrate la biroul tehnic de inventariere xxxxxx la data de xx xxxxx xxxx, Untila

Efrosinia avea cota de ¾, iar Untila Ivan ¼ din imobilul situat în mun. xxxxx, s.

xxxxxx, str. xxxxxxxx, xx.

Indică reclamantul că, în temeiul hotărârii Primăriei xxxxxx nr. xx din xx xxxxx

xxxx, denumirea străzii xxxxxxx a fost schimbată în strada xxxxxx.

La data de xx xxxxxxx xxxx, după decesul mamei sale a depus cerere cu privire

la înregistrarea a ¼ cotă parte ideală din bunul imobil din raionul xxxxxxxx, s. xxxxxx,

str. xxxxxxxxx, xx, însă i s-a refuzat. În refuz i s-a comunicat despre contractul de

donație nr. xxxx din xx xxxx xxxx prin care mama sa Untila Efrosinia, a donat lui

Cuciuc Serghei imobilul menționat, inclusiv și cota parte ce îi aparține cu drept de

proprietate.

Consideră reclamantul că, includerea în contractul de donație nr. xxxx din xx xxxx

xxxx a ¼ cotă-parte din bunul imobil de către donatoarea Untila Efrosinia, este contrar

certificatelor de moștenitor nr. xxxx și nr. xxxxx din xx xxxxx xxxx care au fost

înregistrate la Biroul Tehnic de Inventariere xxxxxx la data de xx xxxxxx xxxx și

certificatul de înregistrare a dreptului a ¼ cotă parte ideală din bunul imobil litigios.

Astfel, Cuciuc Serghei greșit și-a înregistrat dreptul său asupra imobilului în baza

contractului de donație atribuindu-și cota 100%.

Solicită reclamantul, admiterea acțiunii; declararea nulității parțiale a contractului

de donație încheiat între Untila Efrosinia și Cuciuc Serghei în privința a ¼ cotă parte

din imobilul amplasat în r. xxxxxxxx, s. xxxxxx, str. xxxxxxx, xx; recunoașterea

dreptului de proprietate după Untila Ivan asupra ¼ cotă parte din bunul imobil și

obligarea Întreprinderii de Stat „Cadastru” filiala xxxxxxx de a radia din Registrul

bunurilor imobile dreptul înscris după Cuciuc Serghei asupra ¼ cotă parte din bunul

imobil cu înscrierea acestui drept după Untila Ivan.

Prin hotărârea Judecătoriei Anenii Noi din 25 octombrie 2016 acțiunea a fost

admisă parțial. S-a declarat nul contractul de donație nr. xxxx încheiat între Untila

Efrosinia și Cuciuc Serghei asupra ¼ cotă parte din imobilul nr. xx, str. xxxxxx, s.

xxxxxx, r. xxxxxx. S-a recunoscut dreptul de proprietate după Untila Ivan asupra ¼

2

cotă parte din imobilul nr. xx, str. xxxxxxxx, s. xxxxxx, r. xxxxxxxxx și s-a indicat că

hotărârea servește drept temei pentru înregistrarea la Oficiul Cadastral xxxxxxxx

dreptul de proprietate asupra ¼ cotă parte din bunul imobil. S-a dispus încasarea de la

Cuciuc Serghei în beneficiul lui Untila Ivan cheltuielile de judecată în mărime de 3 500

lei.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 30 mai 2017, a fost admis apelul declarat

de Cuciuc Serghei, s-a casat hotărârea Judecătoriei Anenii Noi din 25 octombrie 2016

cu pronunțarea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii.

Invocând ilegalitatea deciziei instanței de apel, la 19 septembrie 2017, Untila Ivan

a depus cerere de recurs prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei

Curții de Apel Chișinău din 30 mai 2017 cu menținerea hotărârii Judecătoriei Anenii

Noi din 25 octombrie 2016.

În motivarea cererii de recurs a indicat că, instanța de apel a aplicat eronat normele

de drept material și a apreciat arbitrar probele. Concluzia instanței de apel precum că,

din momentul obținerii certificatului de moștenitor nu a fost înregistrat dreptul de

proprietate asupra ¼ cotă parte din imobilul litigios, iar temeiuri de anulare a

contractului de donație nu sunt, este greșită deoarece dreptul de proprietate a fost

înregistrat la Biroul Tehnic de Inventariere xxxxxx la data xx xxxxxxx xxxx, mama

Untila Efrosinia având ¾ iar Untila Ivan ¼ cotă parte.

Examinând recursul declarat de Untila Ivan, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție menționează următoarele.

În conformitate cu art. 431 alin. (2) din Codul de procedură civilă, asupra

admisibilității recursului decide un complet din 3 judecători.

Conform art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Din actele cauzei se constată că, decizia Curții de Apel Chișinău din 30 mai 2017

a fost expediată în adresa participanților la proces prin intermediul oficiului poștal la

data de 13 iulie 2017. Cererea de recurs a fost depusă de recurentul Untila Ivan la data

de 19 septembrie 2017 (f.d.101-103).

Prin urmare instanța de recurs consideră că, recurentul s-a conformat

prevederilor legale și a declarat cererea de recurs în interiorul termenului de două luni.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) din Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia.

În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide

în lipsa acesteia.

La 31 octombrie 2017, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa

intimatului copia cererii de recurs, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii

referinței.

La 17 noiembrie 2017, Cuciuc Serghei, prin intermediul avocatului Condurari

Andrian a depus referință, completată prin referința suplimentară prin care a indicat că

3

recursul declarat de Untila Ivan este neîntemeiat, fiind invocate argumente similare

celor invocate în instanțele inferioare.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 29 noiembrie 2017, recursul

declarat de Untila Ivan s-a considerat admisibil fiind transmis pentru a fi examinat în

fond.

În conformitate cu art. 441 din Codul de procedură civilă, în cazul în care

recursul este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul

recursului.

Conform art. 442 alin. (1) Cod de procedură civilă, judecând recursul declarat

împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în recurs și în baza

referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii atacate, fără a administra noi

dovezi.

Potrivit art. 444 Cod de procedură civilă, recursul se examinează fără înștiințarea

participanților la proces.

Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în recurs,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție concluzionează despre necesitatea admiterii recursului, de a casa integral

decizia instanței de apel cu menținerea hotărârii primei instanțe. Instanța de recurs

consideră concluziile instanței de apel greșite, iar soluția pronunțată neîntemeiată,

reieșind din faptul aprecierii incorecte a probelor și interpretării eronate a prevederilor

legii, iar concluzia primei instanțe cu privire la admiterea acțiunii este întemeiată și

legală din considerentele ce succed.

Potrivit art. 445 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă, instanța, după ce

judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze decizia instanței de apel și

să mențină hotărârea primei instanțe.

Conform art. 239 din Codul de procedură civilă, hotărârea judecătorească trebuie

să fie legală și întemeiată. Instanța își întemeiază hotărârea numai pe circumstanțele

constatate nemijlocit de instanță și pe probele cercetate în ședință de judecată.

Potrivit art. 241 alin. (1) și alin. (5) din Codul de procedură civilă, instanța

judecătorească adoptă hotărârea în numele legii. În motivare se indică circumstanțele

pricinii, constatate de instanță, probele pe care se întemeiază concluziile ei privitoare

la aceste circumstanțe, argumentele invocate de instanță la respingerea unor probe,

legile de care s-a călăuzit instanța.

În conformitate cu art. 1499 alin. (1) lit. a) Cod civil, moștenirea legală, adică

trecerea patrimoniului defunctului către persoanele menționate în lege, se aplică în

cazul în care cel ce a lăsat moștenirea nu a lăsat nici un testament.

Potrivit art. 1516 alin. (2) și (3) Cod civil, succesiunea este acceptată de succesor

indiferent de faptul dacă este testamentar sau succesor legal. Succesiunea se consideră

acceptată când moștenitorul depune la notarul de la locul deschiderii succesiunii o

declarație de acceptare a succesiunii sau intră în posesiunea patrimoniului succesoral.

La caz, au relevanță și prevederile Codului civil în redacția Legii din 26

decembrie 1964. În acest context, conform art. 566 Cod civil (redacția din 26

4

decembrie 1964), în caz de succesiune legală se consideră moștenitori în părți egale:

de prima clasă – copiii (inclusiv copiii înfiați), soțul și părinții (înfietorii) defunctului,

precum și copilul defunctului, care s-a născut după moartea acestuia.

Conform art. 581 Cod civil (redacția din 26 decembrie 1964), pentru a dobândi

succesiunea moștenitorul trebuie s-o accepte. O succesiune nu poate fi acceptată sub

condiție sau cu rezerve. Se consideră, că moștenitorul a acceptat succesiunea, dacă el

a întrat de fapt în posesia sau administrarea bunurilor succesorale sau dacă a depus la

organul notarial al locului deschiderii succesiunii o declarație de acceptare a ei.

După cum urmează din actele cauzei, Untila Ivan este fiul lui Untila Gheorghi

care a decedat la xx xxxxxxx xxxx și a Efrosinei Untila, decedată la xx xxxxxxx xxxx

(f.d.12, 20).

După decesul tatălui Untila Gheorghi, a rămas averea situată în s. xxxxxx, mun.

xxxxxx, str. xxxxxxxx, xx (f.d.11). Adresa actuală fiind s. xxxxxxx, r. xxxxxxxxx, str.

xxxxxxxx, xx (f.d.10, 18).

Potrivit certificatului cu privire la dreptul de moștenire legală nr. xxxxx din xx

xxxxxx xxxx și certificatului cu privire la dreptul de proprietate nr. xxxxx din xxxxxx

xxxx, Untila Efrosinia în calitate de soție și Untila Ivan, în calitate de fiu au devenit

proprietari la 1/2 cota-parte din bunul imobil ce aparținea defunctului Untila Gheorghi,

care a fost înregistrat la Biroul de Inventariere Tehnică xxxxxx cu nr. xxxx la xx xxxxx

xxxx (f.d.11).

Astfel, Untila Ivan în baza certificatului de înregistrare a dreptului deținătorului

a bunului imobil nr. xxx din xx xxxxxx xxxx, a devenit proprietarul a ¼ cotă-parte, iar

Untila Efrosinia a ¾ cotă-parte a bunului imobil situat în s. xxxxxxx, str. xxxxxxxxx,

xx. (f.d.13-14).

Însă, potrivit Certificatului Oficiului Cadastral Teritorial xxxxxxxx, Untila

Efrosinia a fost proprietara bunului imobil din r. xxxxxxxx, s. xxxxx, str. xxxxxxxxx

xx, având cota parte de 1.0, care a fost înregistrat în temeiul Certificatului nr. xxx din

xx xxxxxx xxxx și Titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren nr.

xxxxxxxxx din xx xxxxxxxxx xxxx, inclusiv și în privința a ¼ cotă-parte ce aparținea

lui Untila Ivan (f.d.10).

Iar, ulterior, prin contractul de donație nr. xxxx din xx xxxxx xxxx, Untila

Efrosinia, reprezentată de Cuciuc Serghei în baza procurii nr. xxxx din xx xxxxx xxxx,

a donat lui Cuciuc Serghei bunul imobil situat în r. xxxxxxx, s. xxxxx, str. xxxxxx, xx.

În conformitate cu art. 371 din Legea cadastrului bunurilor imobile, dreptul de

proprietate este valabil fără înregistrarea în registrul bunurilor imobile dacă provine din

succesiune, accesiune sau vânzare/transmitere silită ori este dobândit prin efectul unui

act normativ, prin expropriere sau în temeiul hotărârii judecătorești ori actului

executorului judecătoresc. Excepția dată se aplică și dreptului de proprietate confirmat

de titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren eliberat la atribuirea gratuită

a terenurilor.

Prin urmare, Untila Efrosinia a obținut Certificatul nr. xxx din xx xxxxx xxxx și

Titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren nr. xxxxxxxxx din xx xxxxxxxx

5

xxxx, care au stat la baza înscrierii dreptului de proprietate asupra bunului imobil

litigios în Registrul bunurilor imobile prin tăinuirea faptului că Untila Ivan a moștenit

¼ cotă-parte din bunul imobil în temeiul certificatului cu privire la dreptul de moștenire

legală nr. xxxxx din xx xxxxxxx xxxx și certificatului cu privire la dreptul de

proprietate nr. xxxxx din xx xxxxxxx xxxx, în urma decesului tatălui său Untila

Gheorghi, înregistrate la Biroul de Inventariere Tehnică xxxxxx cu nr. xxxx la xx

xxxxxx xxxx.

În acest sens, instanța de apel a considerat ca fiind eronate constatările primei

instanțe referitoare la faptul anulării parțiale a contractului de donație nr. xxxx din xx

xxxxx xxxx pe motiv că acesta a fost încheiat legal și autentificat notarial, iar temeiuri

de anulare a actului juridic nu sunt.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție consideră că, decizia instanței de apel în această privință conține o concluzie

greșită, care este o urmare a aprecierii incorecte a tuturor probelor din dosar și care

obiectiv, complet și imparțial au fost apreciate de instanța de fond.

Or, donatorul Untila Efrosinia nu putea să transmită donatarului Cuciuc Serghei

1.0 cotă parte din bunul imobil litigios dat fiind faptul că ultima deținea doar ¾ din

acesta.

Față de cele expuse, prima instanță a constatat cu certitudine că, Untila Ivan a

obținut dreptul de proprietate asupra ¼ cotă-parte din bunul imobil situat în s. xxxxxxx,

str. xxxxxxxx, xx, adresa anterioară, iar la moment s. xxxxxxxx, str. xxxxxxx, xx, care

a fost înregistrat în anul xxxx la Biroul de Inventariere Tehnică xxxxxxx, până la

înregistrarea dreptului de proprietate prin tăinuire de către Untila Efrosinia la Oficiul

Teritorial Cadastral xxxxxxxxx.

În conformitate cu art. 216 alin. (1) Cod civil, actul juridic este nul în temeiurile

prevăzute de prezentul cod (nulitate absolută).

Potrivit art. 220 Cod civil, actul juridic sau clauza care contravin normelor

imperative sânt nule dacă legea nu prevede altfel. Actul juridic sau clauza care

contravin ordinii publice sau bunelor moravuri sânt nule.

Pornind de la prevederile legale citate și cu referire la esența litigiului dedus

judecății, instanța de recurs consideră că, prima instanță corect a considerat ca

contractul de donație este lovit de nulitate absolută în partea a ¼ cotă parte din imobilul

litigios, pe motiv că acesta limitează persoana vizată în exercitarea drepturilor sale.

În conexiunea celor relatate, se constată că instanța de apel, nu a calificat corect,

din punct de vedere juridic, acțiunea cu care a fost investită, fapt ce a dus la emiterea

unei soluții greșite, pe când prima instanță în mod temeinic și legal a admis acțiunea

înaintată.

Astfel, reieșind din cele menționate și având în vedere că circumstanțele pricinii

au fost constatate de prima instanță, care a examinat pricina sub toate aspectele, a

verificat și a apreciat corect probele prezentate, aplicând corect normele de drept

material și procesual, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

6

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul declarat de către

Untila Ivan, a casa decizia instanței de apel și a menține hotărârea primei instanțe.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) și alin. (3) din Codul de procedură

civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție

d e c i d e :

Se admite recursul declarat de Untila Ivan.

Se casează integral decizia Curții de Apel Chișinău din 30 mai 2017 și se menține

hotărârea Judecătoriei Anenii Noi din 25 octombrie 2016, în cauza civilă la cererea de

chemare în judecată depusă de Untila Ivan împotriva lui Cuciuc Serghei, cu privire la

declararea nulității parțiale a contractului de donație, recunoașterea dreptului de

proprietate și obligarea organului cadastral de a înregistra dreptul de proprietate.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

Judecător: Tatiana Vieru

Judecătorii: Svetlana Filincova

Oleg Sternioală

Mariana Pitic

Nicolae Craiu

7