3ra-1406/17 — contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
3ra-1406/17 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2017)
Dosarul nr. 3ra-1406/17
Instanța de fond: Judecătoria Rîșcani, mun. Chișinău – L. Holevițcaia
Instanța de apel: CA Chișinău – N. Budăi, v. Efros, I. Muruianu
Î N C H E I E R E
13 decembrie 2017 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova,
judecători Iurie Bejenaru, Maria Ghervas,
examinând recursul declarat de către Banca Națională a Moldovei,
în cauza civilă la acțiunea Stelei Pahomi împotriva Băncii Naționale a
Moldovei cu privire la anularea hotărârii Comitetului executiv al Băncii Naționale a
Moldovei nr. 61 din data de 16 martie 2016,
împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din data de 20 iulie 2017, prin care
s-a admis recursul declarat de către Stela Pahomi, s-a casat hotărârea Judecătoriei
Rîșcani, mun. Chișinău din data de 10 octombrie 2016 cu emiterea unei noi hotărâri
privind admiterea acțiunii,
C O N S T A T Ă:
Stela Pahomi la data de 03 iunie 2016 s-a adresat cu cerere de chemare în
judecată în procedura contenciosului administrativ împotriva Băncii Naționale a
Moldovei (în continuare BNM), prin care a solicitat anularea hotărârii Comitetului
executiv al BNM nr. 61 din 16 martie 2016 cu privire la aplicarea sancțiunii față de
administratorii BC „Moldova – Agroindbank” SA. (f.d. 3-4)
În motivarea acțiunii reclamanta a indicat, că în baza procesului – verbal nr. 49
din data de 24 aprilie 2015 al adunării generale ordinare anuale a acționarilor BC
„Moldova – Agroindbank” SA a fost aleasă în componența Consiliului băncii pe un
termen de până la patru ani.
La data de 16 martie 2016 Comitetul executiv al BNM a emis hotărârea nr. 61
cu privire la aplicarea sancțiunii față de administratorii BC „Moldova –
Agroindbank” SA, potrivit pct. 2 al hotărârii reclamanta a fost sancționată cu
retragerea confirmării date administratorului, membru al BC „Moldova –
Agroindbank” SA.
Drept încălcare a fost invocat faptul, că acționarii BC „Moldova –
Agroindbank” SA acționează concertat în raport cu banca, achiziționând și deținând
cota substanțială de 39,58 % în capitalul social al băncii și a prescris acționarilor
1
înstrăinarea în termen de 3 luni a acțiunilor aferente cotei substanțiale achiziționate în
capitalul social al BC „Moldova – Agroindbank” SA, fără a dispune de permisiunea
prealabilă a BNM.
Nefiind de acord cu hotărârea cu privire la aplicarea sancțiunii a depus cerere
prealabilă, iar la data de 05 mai 2016 prin hotărârea Comitetului executiv al BNM nr.
123 s-a respins cererea prealabilă depusă de Stela Pahomi, s-a menținut hotărârea
Comitetului executiv al BNM nr. 61.
În opinia reclamantei hotărârea contestată este neîntemeiată și ilegală, fiind
emisă cu încălcarea normelor de drept material și contrar procedurii stabilite.
În susținerea încălcării procedurii de aplicare a sancțiunii Stela Pahomi a
indicat, că BNM poate aplica sancțiuni numai în urma efectuării unui control,
constatarea încălcărilor depistate în urma controlului, întocmirii unui act de control,
cu acordarea posibilității de a prezenta argumente și probe în apărare, examinării
dezacordului, apoi emiterea unei decizii de sancționare.
La caz, procedura de aplicare a sancțiunii nu a fost respectată, nu este clar când
a avut loc controlul și în baza cărui temei legal, actul de control nu a fost comunicat
acesteia, fiind lipsită în mod ilegal de dreptul de a se apăra. Astfel, aceasta a fost
sancționată în mod arbitrar și abuziv.
Referitor la încălcarea normelor de drept material Stela Pahomi menționează,
că aceasta a fost sancționată ca administrator al băncii, însă în textul actului
administrativ contestat nu se conțin învinuiri în privința sa, ca administrator al BC
„Moldova – Agroindbank” SA, fiind specificate unele acțiuni ale SA „Moldasig”, a
cărei angajată este aceasta și pentru care compania de asigurare a fost sancționată.
Nu este întemeiat nici argumentul precum că 4 membri ai consiliului băncii
sunt afiliați dublu, fapt ce contravine prevederilor legale, ori un membru nu a
contestat hotărârea BNM, prin urmare, doar 3 membri au afiliere dublă. Astfel,
această încălcare nu poate fi imputată reclamantei.
Prin hotărârea Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din data de 10 octombrie
2016 s-a respins ca fiind neîntemeiată cererea de chemare în judecată înaintată de
către Stela Pahomi. ( f.d.42, 47-51).
Curtea de Apel Chișinău prin decizia din data de 20 iulie 2017 a admis apelul
declarat de către Stela Pahomi, a casat hotărârea Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău
din data de 10 octombrie 2016 cu emiterea unei noi hotărâri, prin care a anulat
hotărârea Comitetului executiv al BNM nr. 61 din 16 martie 2016 cu privire la
sancționarea Stelei Pahomi. ( f.d. 119, 120-133)
Invocând ilegalitatea deciziei instanței de apel, la data de 18 octombrie 2017
BNM a contestat-o cu recurs, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei
recurate cu menținerea hotărârii primei instanțe. ( f.d. 136-144)
În motivarea recursului recurenta a indicat, că instanța de apel a aplicat eronat
normele de drept material, a aplicat normele care nu trebuia să fie aplicate și a admis
erori în ce privește administrarea probelor.
2
Instanța de apel a aplicat eronat prevederile legale cu privire la exigențele de
calitate și condițiile de confirmare a administratorului unei bănci, ori intimata a
exercitat funcția de administrator – membru al Consiliului BC „Moldova –
Agroindbank” SA, fiind aleasă la adunarea generală a acționarilor băncii, cu voturile
majorității acționarilor, inclusiv și a SA „Moldasig”, a cărui președinte al Consiliului
de administrare era Stela Pahomi. Acționarii băncii, inclusiv și SA „Moldasig”, au
acționat concertat în raport cu banca, achiziționând cota substanțială 39,58 % în
capitalul social al băncii, fără permisiunea BNM.
Consideră recurenta, că întemeiat a retras confirmarea dată administratorului
Stela Pahomi, ori aceasta nu și-a exercitat obligațiile cu bună - credință, onorabile și
nu a acționat în conformitate cu legea.
În conformitate cu art. 434 alin. 1) CPC recursul se declară în termen de 2 luni
de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.
În speță, recursul declarat de către BNM, la data de 18 octombrie 2017 se
consideră a fi depus în interiorul termenului legal, ori din materialele cauzei nu poate
fi stabilit momentul comunicării deciziei Curții de Apel Chișinău din 20 iulie 2017,
aceasta a fost expediată participanților la proces prin intermediul oficiului poștal la
data de 21 august 2017. (f.d. 134)
Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele
pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia, că recursul declarat de către BNM,
este inadmisibil din următoarele considerente.
Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă,
că recurenta indică argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanța de apel a
apreciat înscrisurile probatorii și a constatat circumstanțele cauzei. Nu pot fi reținute
ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de reaprecierea probelor,
fapt inadmisibil în recurs.
Potrivit regulilor din Secțiunea a 2-a din Capitolul XXXVIII CPC, instanța de
recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel.
Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și
concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.
Recursul exercitat conform secțiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai asupra
problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea deciziei,
dar nu și temeinicia în fapt.
Astfel, completul Colegiului constată, că argumentele invocate în recurs nu pot
constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în cele expres
stabilite la art. 432, al. 2, 3 și 4 CPC.
Potrivit prevederilor art. 432 al.1 CPC părțile și alți participanți la proces sunt în
drept să declarare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea
eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procesual.
Aliniatele 2 și 3 ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau
3
aplicate eronat, iar alin. 4 stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la
alin. 3 constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care
acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care
instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a
fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și
libertăților fundamentale ale omului.
În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC cererea de recurs se consideră
inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.
432 al. 2, 3 și 4.
Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să
fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să
posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursul
declarat de către BNM, asemenea aspecte nu se regăsesc.
În speță, completul Colegiului menționează, că recursul în cauză conține obiecții
de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de apel,
primind o apreciere corespunzătoare.
În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentei la
soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în
care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.
Drept urmare, se reține că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei
de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea
eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa cum formal
invocă recurenta și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.
Din considerentele menționate instanța de recurs ajunge la concluzia de a
considera recursul declarat de către BNM, inadmisibil.
Conform celor expuse, în temeiul art. 270, 431 alin. 1, 433, lit. a), 440 CPC,
completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție
D I S P U N E :
Recursul, declarat de către Banca Națională a Moldovei, se consideră
inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova
judecători Iurie Bejenaru
Maria Ghervas
4