3ra-1367/17 — Încasarea indemnizației unice de pensionare.
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- Încasarea indemnizaţiei unice de pensionare.
- Temei legal
- Temeiurile declarării recursului
3ra-1367/17 — Încasarea indemnizației unice de pensionare. (Curtea Supremă de Justiție, 2017)
Dosarul nr. 3ra-1367/17 Judecătoria Chișinău (sediu Centru) Judecător: N. Costin Curtea de Apel Chișinău Judecători: A. Bostan, V. Negru și A. Pahopol Î N C H E I E R E 13 noiembrie 2017 mun.
Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența Președintele completului Ala Cobăneanu judecători Ion Druță și Iuliana Oprea examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Ministerul Afacerilor Interne al RM, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată înaintată de Victor Cobzac împotriva Ministerului Afacerilor Interne al RM cu privire la încasarea indemnizației unice de pensionare, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 20 iunie 2017, prin care a fost respins apelul declarat de Ministerul Afacerilor Interne al RM, fiind menținută hotărîrea Judecătoriei Grigoriopol din 1 februarie 2017, A C O N S T A T A T: La 19 aprilie 2016, Cobzac Victor a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Afacerilor Interne al RM cu privire la încasarea indemnizației unice de pensionare.
În motivarea pretențiilor a invocat că a fost angajat al Ministerului Afacerilor Interne din anul 1991 și pînă la 6 martie 2015. În ultima perioadă de timp el a deținut gradul de locotenent-colonel de poliție, șef al serviciului logistică Biroul Migrație și Azil al MAI.
Conform certificatului despre întreținerea bănească nr. 1 eliberat pe numele său de către Directorul BMA și Șeful serviciului finanțe a BMA sunt menționate toate salariile sale lunare și adaosurile la salariu primite de el în funcția deținută în Biroul Migrație și Azil al MAI în perioada martie 2014 - martie 2015. Reclamantul a precizat că conform certificatului pecuniar nr. 2 din 12 martie 2015 eliberat de Biroul Migrație și Azil al MAI pe numele său, semnat de aceleași persoane, sunt menționate salariul său de funcție și toate sporurile, precum și sunt menționate toate drepturile bănești cu care el a fost asigurat la situația din 6 martie 2015. La pct. 17 a acestui certificat se menționează că el a beneficiat de ajutor material pentru anul 1 2015 în mărime de 4900 lei, i s-a calculat indemnizația unică în legătură cu plecarea la pensie în mărime de 99 750 lei și asigurarea medicală MAI - 50 lei lunar.
În total i s-a calculat suma de 119 016,04 lei, însă s-a transferat la card numai suma de 15 798,1 lei, fiind reținut impozit pe venit în sumă de 3 467,8 lei, în total reținută suma de 19 266 lei, astfel suma indemnizației unice în legătură cu pensionarea nu i-a fost transferată la card, probabil din motive de lipsă de finanțe. Menționează că conform informației de pe cârdul său bancar, la 3 iulie 2015 i s-a transferat la card numai suma de 81 798,10 lei și nu integral toată suma indemnizației unice în legătură cu pensionarea în mărime de 99 750 lei. Conform ordinului de eliberare a numerarului din contul de card din 3 iulie 2015 i s-a eliberat în numerar suma de 81798,10 lei. La 18 iulie 2015 a depus în adresa MAI o cerere în care a solicitat să fie informat de ce i-a fost reținută această diferență, iar potrivit răspunsului Direcției generale economie și finanțe a MAI din 24 iulie 2015, cererea sa a fost expediată în adresa Biroului Migrație și Azil.
Consideră reclamantul că Biroul Migrație și Azil a Ministerului Afacerilor Interne al RM, absolut ilegal din suma indemnizației unice în legătură cu pensionarea în mărime de 99 750 lei, i s-a reținut suma în mărime de 17 955 lei, deoarece la momentul cind i-a fost calculată această sumă în luna martie 2015 legislația fiscală în vigoare la acel moment nu prevede reținerea din această sumă a caruiva impozit. Solicită Ciobzac Victor încasarea din contul Ministerului Afacerilor Interne al RM, în beneficiul său a sumei de 17 955 lei. Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) din 1 februarie 2017, cererea de chemare în judecată înaintată de Victor Cobzac împotriva Ministerului Afacerilor Interne al RM cu privire la încasarea indemnizației unice de pensionare a fost admisă.
S-a dispus încasarea din contul Ministerului Afacerilor Interne al RM în beneficiul lui Victor Cobzac suma 17 995 cu titlu de indemnizație unică în legătură cu pensionarea (f.d. 45, 52-56). Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a concluzionat că cerințele invocate în cererea de chemare în judecată se încadrează în prevederile legii. Manifestînd dezacord față de hotărîrea primei instanțe, la 2 februarie 2017, Ministerul Afacerilor Interne al RM, a contestat-o cu apel, solicitând casarea acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărîri prin care cererea de chemare în judecată să fie respinsă. În motivarea apelului a indicat că prima instanță la adoptarea hotărîrii nu a constatat și nu a elucidat pe deplin circumstanțele care au importanță pentru soluționarea pricinii în fond, concluziile expuse în hotărîre sunt în contradicție cu circumstanțele pricinii, fiind încălcate și aplicate eronat normele de drept procedural.
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 20 iunie 2017, a fost respins apelul declarat de Ministerul Afacerilor Interne al RM, fiind menținută hotărîrea Judecătoriei Chișinău (sediu Centru) din 1 februarie 2017 (f.d. 68, 69-72). Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a conchis că prima instanță a dat o apreciere obiectivă și justă probelor administrate, a constatat și elucidat pe deplin toate 2 circumstanțele care au importanță pentru soluționarea pricinii și corect a aplicat normele de drept material și procedural, în consecință adoptînd o hotărîre întemeiată. Invocînd ilegalitatea deciziei instanței de apel, la 17 octombrie 2017, Ministerul Afacerilor Interne al RM, a contestat-o cu recurs, solicitînd admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și a hotărîrii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărîri prin care cererea de chemare în judecată să fie respinsă.
În motivarea recursului a invocat că atît instanța de apel, cît și prima instanță nu au constatat toate circumstanțele importante pentru soluționarea corectă a pricinii, fiind aplicate eronat normele de drept material. Instanța de recurs constată că la dosar este anexată scrisoarea Curții de Apel Chișinău din 25 iulie 2017, prin care a fost expediată copia decizie instanței de apel în adresa părților (f.d. 73), fiind recepționată de către recurenți la 17 august 2017 (f.d. 80). Potrivit art. 434 CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit. Prin urmare, instanța de recurs constată că recursul a fost declarat în termen.
În conformitate cu art. 439 alin. (2) CPC, după parvenirea dosarului un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acestuia. La 30 octombrie 2017, în adresa intimatului a fost expediată copia recursului, însă pînă la data stabilită pentru examinarea admisibilității recursului, în adresa Curții Supreme de Justiție nu a parvenit referința prin care intimatul să-și expună poziția față de temeiurile invocate în recurs. Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele cauzei civile, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil din următoarele considerente.
Verificând motivele de casare invocate în cererea de recurs, Colegiul atestă că recurentul indică argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanțele au apreciat înscrisurile probatoare și au constatat circumstanțele cauzei. Nu pot fi reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs. În speță, Colegiul menționează că, recursul în cauză conține obiecțiile de fapt și de drept, care deja au fost obiect de studiere și verificare de către instanțele ierarhic inferioare, primind o apreciere corespunzătoare. În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei, în modul în care este garantat de articolului 6 § 1 al Convenției.
Drept urmare, se reține că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de admitere a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, așa cum formal 3 invocă recurentul și respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept, verificîndu-se numai legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. Astfel, Colegiul constată că argumentele invocate de recurent nu pot constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acestea nu se încadrează în cele expres stabilite la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
Potrivit prevederilor art. 432 alin. (1) CPC RM, părțile și alți participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC RM cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4). Totodată, potrivit jurisprudenței Curții Europene, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, pe când în recursul declarat de Ministerul Afacerilor Interne al RM asemenea aspecte nu se regăsesc. Din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Ministerul Afacerilor Interne al RM ca inadmisibil. În conformitate cu art. 269-270, 432, 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC al RM, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, D I S P U N E: Recursul declarat de Ministerul Afacerilor Interne al RM se consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecător Ala Cobăneanu judecători Ion Druță Iuliana Oprea 4
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.