3ra-1367/17 — Încasarea indemnizației unice de pensionare.

Dosarul nr. 3ra-1367/17

Judecătoria Chișinău (sediu Centru)

Judecător: N. Costin

Curtea de Apel Chișinău

Judecători: A. Bostan, V. Negru și A. Pahopol

Î N C H E I E R E

13 noiembrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența

Președintele completului Ala Cobăneanu

judecători Ion Druță și Iuliana Oprea

examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Ministerul

Afacerilor Interne al RM,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată înaintată de Victor

Cobzac împotriva Ministerului Afacerilor Interne al RM cu privire la încasarea

indemnizației unice de pensionare,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 20 iunie 2017, prin care a fost

respins apelul declarat de Ministerul Afacerilor Interne al RM, fiind menținută

hotărîrea Judecătoriei Grigoriopol din 1 februarie 2017,

A C O N S T A T A T:

La 19 aprilie 2016, Cobzac Victor a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Ministerului Afacerilor Interne al RM cu privire la încasarea indemnizației

unice de pensionare.

În motivarea pretențiilor a invocat că a fost angajat al Ministerului Afacerilor

Interne din anul 1991 și pînă la 6 martie 2015. În ultima perioadă de timp el a deținut

gradul de locotenent-colonel de poliție, șef al serviciului logistică Biroul Migrație și

Azil al MAI.

Conform certificatului despre întreținerea bănească nr. 1 eliberat pe numele său de

către Directorul BMA și Șeful serviciului finanțe a BMA sunt menționate toate

salariile sale lunare și adaosurile la salariu primite de el în funcția deținută în Biroul

Migrație și Azil al MAI în perioada martie 2014 - martie 2015.

Reclamantul a precizat că conform certificatului pecuniar nr. 2 din 12 martie 2015

eliberat de Biroul Migrație și Azil al MAI pe numele său, semnat de aceleași persoane,

sunt menționate salariul său de funcție și toate sporurile, precum și sunt menționate

toate drepturile bănești cu care el a fost asigurat la situația din 6 martie 2015. La pct.

17 a acestui certificat se menționează că el a beneficiat de ajutor material pentru anul

1

2015 în mărime de 4900 lei, i s-a calculat indemnizația unică în legătură cu plecarea la

pensie în mărime de 99 750 lei și asigurarea medicală MAI - 50 lei lunar. În total i s-a

calculat suma de 119 016,04 lei, însă s-a transferat la card numai suma de 15 798,1 lei,

fiind reținut impozit pe venit în sumă de 3 467,8 lei, în total reținută suma de 19 266

lei, astfel suma indemnizației unice în legătură cu pensionarea nu i-a fost transferată la

card, probabil din motive de lipsă de finanțe.

Menționează că conform informației de pe cârdul său bancar, la 3 iulie 2015 i s-a

transferat la card numai suma de 81 798,10 lei și nu integral toată suma indemnizației

unice în legătură cu pensionarea în mărime de 99 750 lei. Conform ordinului de

eliberare a numerarului din contul de card din 3 iulie 2015 i s-a eliberat în numerar

suma de 81798,10 lei.

La 18 iulie 2015 a depus în adresa MAI o cerere în care a solicitat să fie informat

de ce i-a fost reținută această diferență, iar potrivit răspunsului Direcției generale

economie și finanțe a MAI din 24 iulie 2015, cererea sa a fost expediată în adresa

Biroului Migrație și Azil.

Consideră reclamantul că Biroul Migrație și Azil a Ministerului Afacerilor Interne

al RM, absolut ilegal din suma indemnizației unice în legătură cu pensionarea în

mărime de 99 750 lei, i s-a reținut suma în mărime de 17 955 lei, deoarece la

momentul cind i-a fost calculată această sumă în luna martie 2015 legislația fiscală în

vigoare la acel moment nu prevede reținerea din această sumă a caruiva impozit.

Solicită Ciobzac Victor încasarea din contul Ministerului Afacerilor Interne al

RM, în beneficiul său a sumei de 17 955 lei.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) din 1 februarie 2017, cererea

de chemare în judecată înaintată de Victor Cobzac împotriva Ministerului Afacerilor

Interne al RM cu privire la încasarea indemnizației unice de pensionare a fost admisă.

S-a dispus încasarea din contul Ministerului Afacerilor Interne al RM în beneficiul lui

Victor Cobzac suma 17 995 cu titlu de indemnizație unică în legătură cu pensionarea

(f.d. 45, 52-56).

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a concluzionat că cerințele invocate în

cererea de chemare în judecată se încadrează în prevederile legii.

Manifestînd dezacord față de hotărîrea primei instanțe, la 2 februarie 2017,

Ministerul Afacerilor Interne al RM, a contestat-o cu apel, solicitând casarea acesteia,

cu pronunțarea unei noi hotărîri prin care cererea de chemare în judecată să fie

respinsă.

În motivarea apelului a indicat că prima instanță la adoptarea hotărîrii nu a

constatat și nu a elucidat pe deplin circumstanțele care au importanță pentru

soluționarea pricinii în fond, concluziile expuse în hotărîre sunt în contradicție cu

circumstanțele pricinii, fiind încălcate și aplicate eronat normele de drept procedural.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 20 iunie 2017, a fost respins apelul

declarat de Ministerul Afacerilor Interne al RM, fiind menținută hotărîrea Judecătoriei

Chișinău (sediu Centru) din 1 februarie 2017 (f.d. 68, 69-72).

Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a conchis că prima instanță a dat o apreciere

obiectivă și justă probelor administrate, a constatat și elucidat pe deplin toate

2

circumstanțele care au importanță pentru soluționarea pricinii și corect a aplicat

normele de drept material și procedural, în consecință adoptînd o hotărîre întemeiată.

Invocînd ilegalitatea deciziei instanței de apel, la 17 octombrie 2017, Ministerul

Afacerilor Interne al RM, a contestat-o cu recurs, solicitînd admiterea acestuia, casarea

deciziei instanței de apel și a hotărîrii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărîri

prin care cererea de chemare în judecată să fie respinsă.

În motivarea recursului a invocat că atît instanța de apel, cît și prima instanță nu

au constatat toate circumstanțele importante pentru soluționarea corectă a pricinii, fiind

aplicate eronat normele de drept material.

Instanța de recurs constată că la dosar este anexată scrisoarea Curții de Apel

Chișinău din 25 iulie 2017, prin care a fost expediată copia decizie instanței de apel în

adresa părților (f.d. 73), fiind recepționată de către recurenți la 17 august 2017 (f.d.

80).

Potrivit art. 434 CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data

comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este termen de

decădere și nu poate fi restabilit.

Prin urmare, instanța de recurs constată că recursul a fost declarat în termen.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) CPC, după parvenirea dosarului un complet

din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune expedierea copiei de

pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a

referinței timp de o lună de la data primirii acestuia.

La 30 octombrie 2017, în adresa intimatului a fost expediată copia recursului, însă

pînă la data stabilită pentru examinarea admisibilității recursului, în adresa Curții

Supreme de Justiție nu a parvenit referința prin care intimatul să-și expună poziția față

de temeiurile invocate în recurs.

Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele

cauzei civile, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil din următoarele

considerente.

Verificând motivele de casare invocate în cererea de recurs, Colegiul atestă că

recurentul indică argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanțele au apreciat

înscrisurile probatoare și au constatat circumstanțele cauzei.

Nu pot fi reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de

reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs.

În speță, Colegiul menționează că, recursul în cauză conține obiecțiile de fapt și

de drept, care deja au fost obiect de studiere și verificare de către instanțele ierarhic

inferioare, primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei, în modul în care este

garantat de articolului 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, se reține că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei

de admitere a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată

a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, așa cum formal

3

invocă recurentul și respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate, or,

recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept, verificîndu-se numai legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei

în fapt.

Astfel, Colegiul constată că argumentele invocate de recurent nu pot constitui

temei de casare a deciziei recurate, or, acestea nu se încadrează în cele expres stabilite

la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Potrivit prevederilor art. 432 alin. (1) CPC RM, părțile și alți participanți la proces

sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decît cele indicate la

alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC RM cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.

432 alin. (2), (3) și (4).

Totodată, potrivit jurisprudenței Curții Europene, recursul trebuie să fie efectiv,

adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, pe când în

recursul declarat de Ministerul Afacerilor Interne al RM asemenea aspecte nu se

regăsesc.

Din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de Ministerul Afacerilor Interne al RM ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 269-270, 432, 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC al RM,

completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție,

D I S P U N E:

Recursul declarat de Ministerul Afacerilor Interne al RM se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecător Ala Cobăneanu

judecători Ion Druță

Iuliana Oprea

4