3ra-858/17 — recunoasterea ilegală a refuzului si obligarea recalculării pensiei
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- recunoasterea ilegală a refuzului si obligarea recalculării pensiei
- Temei legal
- temeiurile inadmisibilitatii recursului
3ra-858/17 — recunoasterea ilegală a refuzului si obligarea recalculării pensiei (Curtea Supremă de Justiție, 2017)
dosarul nr. 3ra-858/17
prima instanță: Judecătoria Centru mun. Chișinău – A. Cucerescu
instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – N. Budăi, I. Muruianu, Iu. Cotruță
Î N C H E I E R E
02 august 2017 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului,
judecătorul Valentina Clevadî
judecători Ala Cobăneanu, Iuliana Oprea
examinând admisibilitatea recursului declarat de Ministerul Afacerilor
Interne,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Grati
Veaceslav împotriva Ministerului Afacerilor Interne, intervenient accesoriu
Academia „Ștefan cel Mare” a Ministerului Afacerilor Interne privind
recunoașterea ilegală a refuzului și obligarea recalculării pensiei,
împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 27 aprilie 2017, prin care a
fost respins apelul declarat de Ministerul Afacerilor Interne și a fost menținută
hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 13 decembrie 2016,
c o n s t a t ă
La 10 iunie 2016, Grati Veaceslav a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Ministerului Afacerilor Interne privind recunoașterea ilegală a refuzului
și obligarea recalculării pensiei.
În motivarea cererii de chemare în judecată reclamantul a indicat că, la data
de 21 martie 2016, prin ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr.47 ef. din
18 martie 2016 a fost concediat în legătură cu depunerea cererii personale, cu
dreptul de a primi pensie pe linia Ministerului Afacerilor Interne începând cu
22 martie 2016.
Menționează că, serviciul financiar al Academiei „Ștefan cel Mare”, Direcția
Generală Economie și Finanțe a Ministerului Afacerilor Interne a întocmit
certificatul despre întreținerea bănească, în baza căruia urma să fie calculată
mărimea pensiei. Însă, la întocmirea certificatului dat nu au fost luate în
1
considerație toate plățile care s-au achitat și la cererea reclamantului s-a eliberat
în mod repetat certificatul despre întreținerea bănească în care au fost incluse toate
plățile și achitările bănești pentru perioada martie 2015 până în luna februarie
2016.
La 26 aprilie 2016, prin avizul nr.15/3-679 Direcția Generală Economie și
Finanțe a Ministerului Afacerilor Interne l-a informat, că începând cu 22 martie
2016 i s-a stabilit pensia în mărime de 4 618,32 lei pe lună.
Consideră că, la calcularea pensiei nu au fost luate în considerație toate
plățile care au fost incluse în ultimul certificat din acest motiv a depus cerere
prealabilă în adresa Ministerului Afacerilor Interne prin care a solicitat revizuirea
dosarului de pensionare cu efectuarea calculelor sumelor achitate pentru stabilirea
pensiei în baza certificatului de întreținere bănească.
Potrivit răspunsului Ministerului Afacerilor Interne nr.15/3-G-120/16 din
30 mai 2016, cererea prealabilă a fost respinsă din motivul că, actul administrativ
a fost emis în conformitate cu prevederile Legii și nu există temei de a include în
calculul pensiei plata pentru munca exercitată în afara atribuțiilor funcționale și
care nu sunt acordate permanent.
Solicită reclamantul, recunoașterea răspunsului Ministerului Afacerilor
Interne nr.15/3-G-120/16 din 30 mai 2016 ilegal, obligarea Ministerului
Afacerilor Interne să recalculeze mărimea pensiei stabilite, inclusiv perioada
pornind de la momentul stabilirii pensiei, prin includerea în calcului pensiei a
plăților de care a beneficiat în legătură cu deținerea prin cumul, 0,5 salariu, a
funcției de conferențiar universitar (din contul funcției conferențiar universitar al
catedrei „Științe penale”) al catedrei „Științe polițienești și socio-umane” a
Facultății Științe polițienești Academiei „Ștefan cel Mare” a Ministerului
Afacerilor Interne.
La 19 iulie 2016, prin încheierea protocolară, în proces a fost atras în
calitate de intervenient accesoriu Academia „Ștefan cel Mare” a Ministerului
Afacerilor Interne.
Prin hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 13 decembrie 2016,
cererea de chemare în judecată depusă de către Grati Veaceslav a fost admisă
integral. S-a recunoscut ilegal răspunsul Ministerului Afacerilor Interne nr.15/3-
G-120/16 din 30 mai 2016. S-a obligat Ministerul Afacerilor Interne să calculeze
mărimea pensiei stabilite, cu includerea în calculul pensiei a plăților de care a
beneficiat reclamantul în legătură cu deținerea prin cumul, 0,5 salariu, a funcției
de conferențiar universitar al catedrei „Științe polițienești și socio-umane” a
facultății Științe polițienești Academiei „Ștefan cel Mare” a Ministerului
Afacerilor Interne.
Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, Ministerul Afacerilor Interne,
la 14 decembrie 2016 a contestat-o cu apel.
2
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 27 aprilie 2017, a fost respins apelul
declarat de Ministerul Afacerilor Interne și a fost menținută hotărârea Judecătoriei
Centru, mun. Chișinău din 13 decembrie 2016.
La 12 iunie 2017, Ministerul Afacerilor Interne a declarat recurs, solicitând
admiterea acestuia, casarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 27 aprilie 2017
și a hotărârii Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 13 decembrie 2016 cu
pronunțarea unei noi hotărâri de respingere integrală a acțiunii.
În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia Curții de Apel
Chișinău din 27 aprilie 2017, solicitând casarea ultimei în temeiul art. 432 alin.
(2) CPC.
Menționează că, lui Grati Veaceslav la calcularea pensiei s-a luat în
considerație salariul de funcție care a fost stabilit conform funcției deținute și
schemei de încădrare. Orele citite suplimentar, pentru munca exercitată în afara
atribuțiilor funcționale și care nu sunt acordate permanent nu pot fi incluse în
calculul pensiei.
La 10 iulie 2017, Grati Veaceslav a depus referință, prin care a solicitat
respingerea recursului depus de Ministerul Afacerilor Interne și să fie menținută
decizia Curții de Apel Chișinău din 27 aprilie 2017 și hotărârea Judecătoriei
Centru, mun. Chișinău din 13 decembrie 2016 (f.d. 117-121).
În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de
2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale.
Materialele cauzei atestă că, copia deciziei Curții de Apel Chișinău din
27 aprilie 2017 (f.d. 97-105) a fost expediată în adresa părților la 16 mai 2017,
fapt confirmat prin copia scrisorii de însoțire a Curții de Apel Chișinău (f.d. 106),
însă datele recepționării deciziei de către recurent lipsesc.
În circumstanțele relevate, recursul declarat de Ministerul Afacerilor Interne,
se consideră depus în termenul prevăzut de lege.
Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile,
completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil, din următoarele
considerente.
În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți
participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procedural.
În conformitate cu art. 432 alin. (2) CPC, se consideră că normele de drept
material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța
judecătorească: nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care
nu trebuia să fie aplicată; a interpretat în mod eronat legea; a aplicat în mod eronat
analogia legii sau analogia dreptului.
3
În conformitate cu art. 432 alin. (3) CPC, se consideră că normele de drept
procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: pricina a fost
judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; pricina
a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul,
data și ora ședinței de judecată; în judecarea pricinii au fost încălcate regulile
privind limba de desfășurare a procesului; instanța a soluționat problema
drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; în dosar lipsește
procesul-verbal al ședinței de judecată; hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea
competenței jurisdicționale.
Alin. (4) al articolului menționat prevede că, săvârșirea a altor încălcări decât
cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și
în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a
pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de
către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au
dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră
inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la
art. 432 alin. (2), (3) și (4).
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Ministerul Afacerilor
Interne, este declarativ și nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.
(2), (3), (4) CPC, care să justifice afirmația de ilegalitate a deciziei instanței de
apel și a hotărârii primei instanțe.
Prin urmare, argumentele recursului nu indică încălcarea esențială sau
aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural
de către instanța de apel și prima instanță, respectiv, nu constituie temei de casare
a deciziei recurate.
Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai
asupra problemelor de drept material și procedural, verificîndu-se doar legalitatea
deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.
În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că, procedura admisibilității
constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în
cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC.
În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în
jurisprudența sa constantă că „ ... art. 6 paragraful 1 al Convenției Europene pentru
Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale nu impune motivarea
în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții
legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o
instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes” (cauza Rebai și alții contra
4
Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995,
nr.26561/1995).
Astfel, reieșind din considerentele menționate, completul Colegiului civil,
comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la
concluzia de a considera recursul declarat de Ministerul Afacerilor Interne, ca
fiind inadmisibil.
În conformitate cu art. art. 270, 431 alin.(2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC,
completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție
d i s p u n e
Recursul declarat de Ministerul Afacerilor Interne, se consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Valentina Clevadî
judecători Ala Cobăneanu
Iuliana Oprea
5