3ra-1399/17 — cu privire la anularea prescripțiilor, obligarea să nu creeze obstacole la executarea drepturilor de posesie, folosință și dispoziție asupra terenului

Dosarul nr. 3ra-1399/17 Instanța de fond: Judecătoria Buiucani, mun. Chișinău– O. Melniciuc, Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – L. Bulgac, G. Dașchevici, M. Anton Î N C H E I E R E 13 decembrie 2017 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova, judecători Iurie Bejenaru, Maria Ghervas, examinând admisibilitatea recursului, declarat de către Societatea Comercială ,,Beton Service” Societate cu Răspundere Limitată, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea Comercială ,, Beton Service” Societate cu Răspundere Limitată împotriva Inspecției de Stat în Construcții cu privire la anularea prescripțiilor, obligarea să nu creeze obstacole la executarea drepturilor de posesie, folosință și dispoziție asupra terenului, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 04 mai 2017, prin care s-a respins apelul declarat de Societatea Comercială ,,Beton Service” Societate cu Răspundere Limitată, s-a menținut hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun.

Chișinău din 18 noiembrie 2016, C O N S T A T Ă : La 13 septembrie 2016 SC ,, Beton Service” SRL a depus cerere de chemare în judecată împotriva Inspecției de Stat în Construcții cu privire la anularea prescripțiilor seria ISC nr.002978 din 28 iulie 2016 și nr.002979 din 28 iulie 2016, obligarea să nu creeze obstacole în executarea drepturilor de posesie, folosință și dispoziție asupra terenului situat în mun. Chișinău str-la Ciocîrliei, 5/1.(f.d.6-10) În motivarea acțiunii reclamanta a indicat, că la 28 iulie 2016 de către Inspecția de Stat în Construcții a fost întocmită prescripția seria ISC nr. 002978, prin care s-a dispus sistarea valabilității autorizației de construire nr. 391 din 28 decembrie 2016 până la înlăturarea neconformităților depistate.

În rubrica „neconformitățile depistate” a fost indicat că terenul cu numărul cadastral xxxxx este amplasat în zona cu codul „R3-a”, înălțimea maximală fiind de 10,5 m, pe când în realitate s-a proiectat construcția unui complex rezidențial compus din 6 blocuri locative a câte 16 apartamente. În aceiași zi a fost întocmită și prescripția seria ISC nr. 002979, prin care s-a dispus sistarea tuturor lucrărilor de construcție, inclusiv lucrările de excavare a gropii de fundație. În rubrica „neconformitățile depistate” a fost indicat că au fost inițiate lucrări de excavație a gropii de fundații, terenul este îngrădit cu gard din blocuri mici, însă careva încălcări depistate nu au fost enumerate. Reclamanta menționează că cu ambele prescripții a luat cunoștință la 03 august 2016, iar la 12 1 august 2016 s-a adresat către Inspecția de Stat în Construcții cu cerere prealabilă, solicitând revocarea prescripțiilor emise, însă aceasta a rămas fără răspuns.

Reclamanta susține că prescripțiile urmează a fi anulate pe motiv că la 28 decembrie 2015 Primăria mun. Chișinău a eliberat certificatul de urbanism pentru proiectare nr. 663 și autorizația de construire nr. 391, prin care s-a certificat și s-a autorizat elaborarea documentației de proiect pentru construirea unui ansamblu rezidențial, cu regim pe verticală D+P+2E, în limitele terenului cu numărul cadastral xxxxx, din contul demolării construcțiilor nefinalizate. Mai mult ca atât, la 25 martie 2016 Agenția Ecologică Chișinău a eliberat avizul nr.01-31/61 privind coordonarea amplasamentului pentru proiectarea și construirea obiectivului, prin care s-a constatat că proiectul ansamblului rezidențial susmenționat este util întru proiectare, iar conform avizului expertizei arheologice nr. 380 din 10 iunie 2016, Agenția Națională Arheologică a avizat pozitiv proiectul ansamblului rezidențial.

Reclamanta menționează că prevederile pct. 10 lit. a) al Regulamentului Inspecției de Stat în Construcții, aprobat prin hotărârea Guvernului nr. 360 din 25 iunie 1996 cu privire la controlul de stat al calității în construcții, la care face trimitere pârâta sunt neîntemeiate, deoarece, invocându-se neconformitatea depistată precum că construcția urmează să aibă înălțimea de 10,5 metri, nu a fost anexat nici un act de constatare că înălțimea construcției este mai mare. Mai mult decât atât, însăși pârâta a indicat că la momentul întocmirii prescripției au fost inițiate lucrări de excavare a gropii de fundații. De asemenea, a fost constatat că terenul supus construcției este îngrădit, lucrări de construcție/montaj nu au fost inițiate, organizarea șantierului nu contravine cerințelor normative, iar pârâta nu a indicat care anume cerințe au fost încălcate la emiterea și eliberarea autorizației de construire.

Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 18 noiembrie 2016 s-a respins ca nefondată cererea de chemare în judecată depusă de SC ,, Beton Service” SRL (f.d. 66, 69-72). Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 04 mai 2017 a fost respins apelul declarat de SC ,, Beton Service” SRL, s-a menținut hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău 18 noiembrie 2016. (f.d.109, 110-115) La 26 octombrie 2017 SC ,,Beton Service” SRL a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 04 mai 2017, solicitând casarea deciziei, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii. (f.d. 117-123) În motivarea cererii de recurs recurenta a invocat, că instanțele de judecată au interpretat în mod eronat legea și în acest sens au aplicat eronat normele de drept material.

Menționează că conform prevederilor pct. 20, lit. i) din Hotărârea Guvernului nr.360 din 25 iunie 1996, doar șeful Inspecției de Stat în Construcții este abilitat cu funcția de a emite ordine, dispoziții și instrucțiuni, astfel, contrar prevederilor în cauză prescripțiile emise sunt semnate de către inspectorul Inspecției de Stat în Construcții. Totodată, termenul de efectuare a controlului a constituit 11 zile, ignorând prevederile art.22 ale Legi nr.131/2012, care stabilește că indiferent de temeiul invocat și de tipul controlului, acesta nu poate fi efectuat și delegația de control nu mai este valabilă la expirarea a 10 zile calendaristice de la îndeplinirea condițiilor prevăzute la art.21 alin.(1) lit.(b) și (e). Consideră că instanțele urmau să declare prescripțiile cu seria ISC nr. 002978 și nr. 002979 nule de drept și lipsite de orice efecte juridice.

2 În conformitate cu art. 434 alin. (1), (2) CPC recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit. Materialele cauzei atestă că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la 04 mai 2017, expediată părților prin intermediul oficiului poștal la data de 21 iulie 2017, confirmare despre recepționarea acesteia de către părți la materialele dosarului lipsește (f.d.115). În aceste circumstanțe recursul, depus la data de 26 octombrie 2017, se consideră depus în termen. Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia, că recursul declarat de către SC ,,Beton Service” SRL este inadmisibil din următoarele considerente.

Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă, că SC ,,Beton Service” SRL indică argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanțele de judecată au apreciat înscrisurile probatorii și au constatat circumstanțele cauzei. Nu pot fi reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs. Potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII CPC, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Recursul exercitat conform secțiunii a II - a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt. Astfel, completul Colegiului constată, că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în cele expres stabilite la art. 432, al. 2, 3 și 4 CPC. Potrivit prevederilor art. 432 alin.1 CPC părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declarare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procesual.

Aliniatele 2 și 3 ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau aplicate eronat, iar alin. 4 stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. 3 constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. 2, 3 și 4. Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea lucrurilor pe când în recursul declarat de către SC ,,Beton Service” SRL asemenea aspecte nu se regăsesc. 3 În speță, completul Colegiului menționează, că recursul în cauză conține obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanțele de judecată primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentei la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției. Drept urmare, se reține că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa cum formal invocă SC ,,Beton Service” SRL și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de SC ,, Beton Service” SRL inadmisibil.

Conform celor expuse, în temeiul art. 270, 431 alin.2, 433 lit. a), 440 alin.1 CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție D I S P U N E : Recursul, declarat de către Societatea Comercială ,,Beton Service” Societate cu Răspundere Limitată, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova judecători Iurie Bejenaru Maria Ghervas 4