2rc-846/17 — cu privire la încasarea datoriei, dobînzii de întîrziere si a cheltuielilor de judecată

Prima instanță: V. Holban. dosarul nr. 2rc - 846/17

Instanța de apel: L. Bulgac, G. Dașchevici, S. Gîrbu.

D E C I Z I E

13 decembrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență

Președintele ședinței, judecătorul Mihai Poalelungi

Judecătorii Dumitru Mardari

Oleg Sternioală

examinând recursul declarat de către reprezentantul recurentului Societatea

pe Acțiuni „Covis”, Oleh Senchakovych,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Societății pe Acțiuni

„Moldovagaz” împotriva Societății pe Acțiuni „Covis” cu privire la încasarea

datoriei,

împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 02 noiembrie 2017, prin

care a fost respinsă cererea reprezentantului Societății pe Acțiuni „Covis”, Oleh

Senchakovych cu privire la scutirea de la plata taxei de stat la depunerea apelului și

a fost acordat Societății pe Acțiuni „Covis” termen suplimentar pentru achitarea

taxei de stat în sumă de 202 lei și 50 bani, până la ședința de judecată fixată de

instanța de apel pentru data de 18 ianuarie 2018, ora 12:00,

c o n s t a t ă

La 25 noiembrie 2015, reprezentantul reclamantului S.A. „Moldovagaz”,

Mihail Dolgan a depus cerere de chemare în judecată împotriva S.A. „Covis” cu

privire la încasarea datoriei.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, la data de 12 noiembrie 2001,

S.R.L „Chișinău-gaz” și S.A. „Covis” au încheiat contractul nr. 663„M” de

furnizare a gazelor naturale. Prin hotărârea nr. 513 din 12 martie 2013 a Agenției

Naționale pentru reglementare în Energetică „Cu privire la modificarea condițiilor

la licența S.A. „Moldova gaz””, activitatea de furnizare a gazelor naturale la tarife

reglementate în mun. Chișinău din 01 ianuarie 2013 a fost transmisă de la titularul

1

de licență S.R.L. „Chișinău-gaz”, titularului de licență pentru același gen de

activitate S.A. „Moldovagaz”.

Afirmă reclamantul că, S.A. „Moldovagaz”, în calitate de furnizor de gaze

naturale, a livrat pârâtului în perioada lunilor iunie – noiembrie 2013 gaze naturale,

conform condițiilor stipulate în contractul nominalizat, executându-se astfel

obligațiile sale integral, cu bună credință.

Indică reclamantul că, în conformitate cu pct. 3.1. al contractului nr. 663

„M” din 12 noiembrie 2013, pârâtul este obligat să efectueze achitarea plății pentru

volumul de gaze naturale consumate în perioada precedentă, conform tarifelor în

vigoare la momentul de plată.

Astfel, pentru perioada menționată, pârâtul sistematic a încălcat prevederile

pct. 3.1. din contractul menționat, întârziind executarea obligației pecuniare de

achitare la timp a prețului gazelor naturale consumate.

Invocă reclamantul că, pârâtul a acumulat o datorie în mărime de 8 159 lei și

36 bani.

Mai indică reclamantul că, în conformitate cu pct. 4.7. din contract, „la

depășirea termenilor de plată indicați în pct. 3.1. și 3.7., consumatorul plătește

furnizorului pentru fiecare zi de întârziere, penalitate în mărime de 0,2% de la

suma neachitată”.

Invocă reclamantul că, la data de 25 noiembrie 2015, S.A „Covis” a

acumulat o penalitate în sumă totală de 2 937 lei și 37 bani, pentru neachitarea în

termen a gazelor utilizate în perioada menționată, precum și o dobândă de

întârziere pentru neachitarea în termen a gazelor naturale, consumate în perioada

indicată, care conform calculelor constituie suma în mărime de 2 250 lei și 74 bani.

La data de 21 aprilie 2015, reclamantul a înaintat pretenția nr. 13/1-2-1725

cu privire la achitarea datoriei, penalității și dobânzii de întârziere, la care însă nu

primit nici un răspuns.

Cere reclamantul, admiterea acțiunii și încasarea din contul pârâtului S.A.

„Covis” în beneficiul S.A. „Moldovagaz” a datoriei în mărime de 8 159 lei și 36

bani, penalitatea în mărime de 2 937 lei și 37 bani, dobânda de întârziere în mărime

de 2 250 lei și 74 ani pentru neachitarea în termen a gazelor naturale utilizate și

taxa de stat în mărime de 400 lei și 42 bani.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău (sediul Central) din 24 mai 2017 a fost

admisă parțial acțiunea. A fost încasat din contul S.A. „Covis” în beneficiul S.A.

„Moldovagaz” suma în mărime de 8 159 lei și 36 bani, dobânda de întârziere în

mărime de 2 250 lei și 74 bani și cheltuielile de judecată pentru taxa de stat în

mărime de 312 lei și 30 bani, în suma totală de 10 722 lei și 40 bani. În rest,

acțiunea a fost respinsă.

2

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 02 noiembrie 2017 a fost

respinsă cererea apelantului S.A. „Covis” cu privire la scutirea de la plata taxei de

stat la depunerea apelului și a fost acordat apelantului termen suplimentar pentru

achitarea taxei de stat în mărime de 202 lei și 50 bani, până la ședința de judecată

fixată de instanța de apel pentru data de 18 ianuarie 2018, ora 12:00.

S-a comunicat apelantului S.A. „Covis” că, în caz contrar apelul va fi

restituit.

La 17 noiembrie 2017, reprezentantul recurentului S.A. „Covis”, Oleh

Senchakovych a declarat recurs împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 02

noiembrie 2017, cerând admiterea recursului, casarea încheierii recurate cu

emiterea unei noi încheieri prin care să fie admisă cererea cu privire la scutirea

apelantului S.A. „Covis” de la achitarea taxei de stat.

În motivarea recursului, recurentul a indicat că încheierea Curții de Apel

Chișinău din 02 noiembrie 2017 este neîntemeiată și ilegală, fiind pasibilă de

casare, deoarece aceasta ar fi fost emisă cu încălcarea vădită a normelor de drept

procedural, precum și că nu ar fi fost elucidate pe deplin toate circumstanțele care

au importanță pentru soluționarea cauzei civile.

În conformitate cu art. 426 alin. (3) CPC, recursul împotriva încheierii se

examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza dosarului

și a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilității și fără

participarea părților.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul neîntemeiat și care

urmează a fi respins, cu menținerea încheierii instanței de apel, din următoarele

considerente.

În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, instanța de recurs, după ce

examinează recursul împotriva încheierii, este în să respingă recursul și să mențină

încheierea.

Din materialele dosarului rezultă că, la 25 noiembrie 2015, reclamantul S.A.

„Moldovagaz” a depus cerere de chemare în judecată împotriva S.A. „Covis” cu

privire la încasarea datoriei.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău (sediul Central) din 24 mai 2017 a fost

admisă parțial acțiunea. A fost încasat din contul S.A. „Covis” în beneficiul S.A.

„Moldovagaz” suma în mărime de 8 159 lei și 36 bani, dobânda de întârziere în

mărime de 2 250 lei și 74 bani și cheltuielile de judecată pentru taxa de stat în

mărime de 312 lei și 30 bani, în suma totală de 10 722 lei și 40 bani. În rest,

acțiunea a fost respinsă.

La data de 21 iunie 2017, reprezentantul S.A. „Covis”, Oleh Senchakovych a

declarat apel nemotivat împotriva hotărârii instanței de fond, cerând casarea

3

parțială a hotărârii judecătorești și emiterea unei noi hotărâri prin care să fie

respinsă acțiunea înaintată în privința încasării dobînzii de întîrziere și respectiv,

micșorarea proporțională a cheltuielilor de judecată. (f.d. 121-122)

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 12 iulie 2017, nu s-a dat curs

cererii de apel depusă de către S.A. „Covis” și s-a explicat apelantului că, dacă nu

va prezenta dovada achitării taxei de stat pentru depunerea cererii de apel și dacă

nu va prezenta cererea de apel motivată, în termenul acordat, până la 01 noiembrie

2017, ora 10:00, cererea de apel nu va fi considerată depusă și împreună cu toate

actele va fi restituită fără examinare. (f.d. 128-130)

La data de 01 noiembrie 2017, prin intermediul cancelariei Curții de Apel

Chișinău a parvenit cererea de apel motivată, fără prezentarea dovezii privind

achitarea taxei de stat. (f.d. 140)

În aceeași zi, reprezentantul S.A. „Covis”, Oleh Senchakovych a depus

cererea cu privire la scutirea de la achitarea taxei de stat. În motivarea cererii a

invocat că S.A. „Covis” nu dispune de mijloace financiare suficiente pentru

achitarea taxei de stat integrale, situația financiară fiind mai mult decât precară.

(f.d. 142-144)

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 02 noiembrie 2017 a fost

respinsă cererea S.A. „Covis” cu privire la scutirea de la plata taxei de stat la

depunerea apelului și a acordat termen suplimentar pentru achitarea taxei de stat în

mărime de 202 lei și 50 bani, până la ședința de judecată fixată de instanța de apel

pentru data de 18 ianuarie 2017, ora 12:00, în caz contrar apelul va fi restituit.

Instanța de recurs reține că, în conformitate cu art. 368 CPC, dacă cererea de

apel nu întrunește condițiile prevăzute la art. 364 și 365 și dacă cererea este depusă

fără plata taxei de stat, instanța de apel dispune printr-o încheiere să nu se dea curs

cererii, acordând apelantei un termen pentru lichidarea neajunsurilor.

Dacă apelantul îndeplinește în termen indicațiile din încheierea

judecătorească, apelul se consideră depus la data prezentării inițiale. Încheierea

instanței de apel de a nu se da curs cererii poate fi atacată cu recurs.

Astfel, menționează instanța de recurs, norma de drept procedurală

menționată supra, indică obligativitatea impusă persoanelor fizice sau juridice de a

prezenta la depunerea cererii de apel dovada de plată a taxei de stat, în cazul în

care apelul se impune cu taxă, în condițiile legii.

În conformitate cu art. 83 CPC, taxa de stat reprezintă o sumă care se

percepe, în temeiul legii, de către instanța judecătorească în beneficiul statului de

la persoanele în ale căror interese se exercită actele procedurale de judecare a

pricinii civile sau cărora li se eliberează copii de pe documente din dosar.

În conformitate cu art. 85 alin. (4) CPC, în funcție de situația materială și de

probele prezentate în acest sens, persoana fizică sau juridică este scutită de către

4

judecător (de către instanța judecătorească) de plata taxei de stat sau plata unei

părți a ei.

În acest context, instanța de recurs reține și prevederile art. 4 alin. (1) din

Legea cu privire la taxa de stat nr. 1216 din 03 decembrie 1992, potrivit căruia în

cazurile prevăzute de lege, la cerere, judecătorul sau instanța judecătorească, în

funcție de situația materială și de probele prezentate în acest sens, este în drept să

elibereze, complet sau parțial, de plata taxei de stat persoanele fizice și juridice,

precum și să eșaloneze sau să amâne achitarea taxei de stat.

Din conținutul normelor de drept citate supra rezultă cu certitudine că,

pentru a fi scutit de la plata taxei de stat, solicitantul are obligația de a prezenta

probe pertinente, care să confirme că este în imposibilitate de a achita taxa de stat.

Verificând legalitatea încheierii Curții de Apel Chișinău din 02 noiembrie

2017, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție, în raport cu argumentele invocate în cererea de recurs constată că, instanța

de apel corect a ajuns la concluzia că cererea cu privire la scutirea de la plata taxei

de stat nu corespunde condițiilor impuse prin prevederile art. 85 alin. (4) CPC și

art. 4 alin. (1) din Legea cu privire la taxa de stat nr. 1216 din 03 decembrie 1992.

Or, S.A. „Covis” nu a prezentat nicio probă care ar demonstra că, s-ar afla în

imposibilitate de a achita taxa de stat în cuantumul cerut.

Totodată, instanța de apel corect a evidențiat faptul că, suma impusă pentru

achitarea taxei de stat, în mărime de 202 lei și 50 bani nu este una considerabilă și

acest fapt, menționează instanța de recurs, nu poate fi considerat ca o îngrădire a

dreptului de acces liber la justiție stipulat la art. 20 al Constituției Republicii

Moldova și art. 6 CEDO.

Mai mult ca atât, instanța de recurs apreciază critic argumentul recurentului

prin care invocă faptul că, nu dispune de suficiente mijloace bănești pentru a achita

taxa de stat din motiv că, S.A. „Covis” ar fi antrenată în mai multe litigii și ca

urmare, activitatea financiar-economică ar fi practic paralizată, societatea pe

acțiuni fiind în imposibilitatea obiectivă de a achita taxa de stat.

Instanța de recurs menționează că, în susținerea cererii cu privire la scutirea

de la achitarea taxei de stat este necesar să fie prezentate probe, la caz, care să

reflecte situația precară la moment a solicitantului și care să demonstreze

imposibilitatea achitării taxei de stat.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție constată că, argumentele invocate în cererea de recurs sunt neîntemeiate și

nu dovedesc o careva situație financiară precară a societății pe acțiuni recurente.

În aceste circumstanțe, instanța de recurs, prin prisma art. 368 alin. (1) CPC,

reține că instanța de apel întemeiat și legal a dispus, prin încheierea din 02

noiembrie 2017, de a respinge cererea reprezentantului S.A. „Covis”, Oleh

5

Senchakovych cu privire la scutirea de la plata taxei de stat, acordându-i termen

suplimentar pentru prezentarea dovezii de plată a taxei de stat.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră necesar de a menționa că în situația din speță, nu se încalcă

dreptul recurentului privind liberul acces la justiție, prevăzut atât de legislația

internă cât și de cea internațională. Or, CtEDO, prin practica sa constantă de

nenumărate ori a precizat faptul că dreptul de acces la un tribunal nu este un drept

absolut (cauza Golder v. the United Kingdom §-36 din 21 februarie 1975,), ci unul

care poate implica anumite limitări din partea statelor contractante, în funcție de

nevoile și resursele comunității și ale indivizilor (Ashimgdane vs United Kingdom

28 mai 1985), și care urmăresc un scop legitim și există un raport rezonabil de

proporționalitate între mijloacele folosite și scopul urmărit. (cauza Belletvs France

§-31, Garcia Manibardo vs Spain §-44).

Din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție concluzionează că, instanța de apel a

pronunțat o hotărâre legală și întemeiată, aplicând corect normele de drept

procedural, iar argumentele invocate în recurs sunt neîntemeiate, fapt pentru care

recursul urmează a fi respins cu menținerea încheierii instanței de apel.

În conformitate cu art. 427 alin. (1) lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e

Se respinge recursul declarat de către reprezentantul Societății pe acțiuni

„Covis”, Oleh Senchakovych.

Se menține încheierea Curții de Apel Chișinău din 02 noiembrie 2017, în

cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Societății pe Acțiuni

„Moldovagaz” împotriva Societății pe Acțiuni „Covis” cu privire la încasarea

datoriei.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței

judecătorul Mihai Poalelungi

Judecătorii Dumitru Mardari

Oleg Sternioală

6